Tribuna
Jidvei
Apeși butonul rezervorului și auzi limpede curgând răspunsul
Dragoş BAKO
787 vizualizari

Ca un disc zgâriat ce scoate sunete stridente, repetând fragmente de lălăială, politicianul român, oricare i-ar fi coloritul penajului de partid, agresează urechile electoratului cu discursuri duplicitare, frânte de interese meschine. Traseist și oportunist prin definiție, politicianul român de carieră (nu generalizăm, dar sunt foarte puțini cei care n-au schimbat de-a lungul timpului partidul/partidele) se raportează la instituțiile statului în funcție de interesul imediat. Nu vom face o incursiune în ceața istoriei postdecembriste, fiind suficientă invocarea unui exemplu relativ apropiat, cel din 2012, când 7,4 milioane de români au spus că Traian Băsescu trebuie să plece de la Cotroceni, iar Curtea Constituțională a României a decis că șeful statului poate să-și vadă mai departe de mandat pentru că litera Constituției îi permite acest lucru. Judecând logic, acea literă contravenea normalității democrației și bunului simț, dar bună sau rea, aberantă sau nu, era litera legii fundamentale și, cei 7,4 milioane plus cei ce gândeau la fel, dar nu-și exprimaseră votul, au fost nevoiți să accepte situația. Asistăm azi la un adevărat război al declarațiilor în spațiul public, după ce Curtea Constituțională a României a decis că internarea forțată și carantinarea sunt neconstituționale. Există argumente în favoarea acestor măsuri și, analizând logic lucrurile, poți admite că limitarea contactului celor infectați cu semenii scade riscul infectării. Motivarea CCR argumentează însă neconstituționalitatea prin raportarea la articole de lege, articole care, da, pot fi pe alocuri, eronat formulate. Am văzut politicieni pe care, în urmă cu câțiva ani îi auzeam spunând, că bune sau rele deciziile CCR trebuie respectate, tunând și fulgerând azi la adresa aceleiași Curți pe care atunci când le conveneau hotărârile o respectau. Nu trăim într-o lume ideală, perfectă, nu vom găsi nici măcar în țările civilizate la care privim jinduind foruri și legi fără cusur. Cu atât mai mult în România, o țară în care amatorismul domnește peste toate domeniile, nu avem cum să manifestăm pretenții de perfecțiune. A denigra însă ciclic, în funcție de interes și barcă politică din care te răstești, instituțiile fundamentale ale statului precum Parlamentul și CCR înseamnă a face o defectuoasă educație civică poporului. Da, da, educație, pentru că foarte mulți români își modelează convingerile și exprimă ulterior opinii, după ce au luat lumină de la politicienii guralivi, care azi militează pentru suveranitatea Parlamentului, iar mâine, dacă interesele private le-o cer, fac troacă de porci Legislativul. Bineînțeles că în trei decenii Parlamentul și CCR au fost parazitate de inși nechemați, ajunși în respectivele instituții în urma unor nefericite conjuncturi, gestionate inclusiv de unii politicieni, care azi sunt foarte vocali. Bune sau rele, sunt totuși instituții de bază ale unei democrații care, la rândul ei, funcționează bine sau mai puțin bine. Bagatelizând, demonizând activitatea acestor instituții în funcție de un interes vremelnic, politicienii care mâine, mutați în cealaltă barcă vor linge unde au scuipat ieri, nu fac altceva decât să slăbească încrederea oamenilor într-un stat cât de cât funcțional. Dacă mâine CCR va da o soluție care le va conveni celor ce înfierează azi instituția cu mânie proletară, brusc, discursul va face o întoarcere la 180 de grade și îi vom auzi pe detractorii de ieri glăsuind despre suveranitatea Curții și despre ilegitimitatea contestării deciziilor, oricare ar fi acestea. Concluzia e una singură și o puteți auzi apăsând butonul rezervorului montat deasupra vasului de veceu.  





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Infinity Ink. Photography

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia