Tribuna
Am evoluat în aşa hal încât normalul a devenit un lux
Dumitru CHISELIŢĂ
833 vizualizari

De fiecare dată când (îmi) aud replica asta cu "ce mai vrei, lumea evoluează", rostită cu o asemenea fală de parcă rostitorul ei a contribuit radical la această evoluţie prin cine ştie ce  invenţie sau muncă susţinută, mă iau, în paralel, râsul şi spaima. Spaima pentru că omul e chiar convins de ce spune. Păi evoluăm-progresăm, nu mai suntem ca-n evumediu (deşi nu are vagă idee despre perioada aia), ai chestii în casă de nici împăratul Chinei nici regii Franţei nici nu visau să aibă, poţi comanda orice să ţi se aducă acasă sau oriunde vrei şi poţi mânca ceea ce bunicii tăi nici nu gândeau să existe, de la sushi la shaormă: Ai surse de informaţii despre orice, poţi vedea orice canal TV din lume, poţi să te dai cu avionul până la Grecia sau Maldive. OK. Asta e partea pozitivă. Nimeni nu neagă utilitatea multor descoperiri şi oferte ale lumii acesteia. Până la un punct, de unde începe tâmpeala, dependenţa sau atentatele la libertarea personală şi la viaţa ta privată. 
Dar mai e un aspect al acestei "lumea-evoluează-ce-vrei-bă-expiratule". Unul care îţi arată cealaltă faţă al acestei "evoluţii"; care numai spre bine nu merge, în ciuda tuturor contribuţiilor la o viaţă comodă şi, dacă se poate, cât mai profitabilă pentru alţii şi care să nu îţi provoace prea mult creierii. Te prinzi atunci când observi că normalul devine, treptat-treptat, un lux. Păi cum? Păi uite cum. Înainte, oamenii, chiar şi cei mai modeşti ca venituri, îşi puteau construi o casă. Chiar şi una modeată, amărâtă, cu două camere şi o bucătorie în curte. Cum făcea cum nu făcea, reuşea asta. Fă tu, acum, o casă. Poţi? Nu poţi. Faci credit, iar la vârsta pensiei, dcă o mai prinzi, devii şi tu 100% proprietar. Înainte, pe lângă casă aveai o grădinuţă unde nevasta-ţi cultiva una-alta, legume de subzistenţă. Erau bune şi fantastice faţă de chestiile de acum de ma market sau chiar din pieţe. Dacă vrei ce acum 70 de ani aveai la botul calului, trebuie să iei maşinuţa şi să ajungi în cine ştie ce sat de unde ştii tu că "poţi lua de la ţărani". Ei, am evoluat, nu? E brici, ce să spun. 
A, vorbind de mâncare, sună fain epitetul ăla, "bio". Adică e garanţia că ce bagi la maţ este natural, fără chimicale, fără adaosuri, fără alea din carne care au 20% carne. Interesant e că înainte, când nu eram aşa de evoluaţi bă expiratule, cam tot ce mâncai era bio. Bun, nu era varietatea şi cantitatea dar măcar aveai certitudinea că nu te mumifici de viu de la atâtea adaosuri. Că puiul ăla fript nu a crescut ca Făt Frumos din poveste, cu hormoni. Că legumele nu au avut acceleratoare din astea de coacere de-s superbe pe dinafară dar nefăcutepe dinăuntru. "Bio" era normalul, nu specialul şi nu la preţ superior faţă de mâncarea ne-bio.
La fel, aşa s-a evoluat încât s-a trecut de la bărbatul care câştiga destul el singur, cât să întreţină o familie. Acum nu mai suntem ăia înapoiaţii, ambii componenţi ai familiei îşi toacă ziua-noaptea cu joburi şi extra-joburi pentru ca să constate la final că după ce plătesc toate ce-s d eplătit, tot nu sunt destui bani. 
Apropo de serviciu, am evoluat de la munca fizică la cea de birou şi reţea şi de la mersul pe jos la datul cu maşina. Numai bine ca aspectul nostru fizic să sufere modificările "clasice". Care modificări pot fi eliminate prin: alergare, mers la sală, dat cu biciclete. Înainte veneai de la lucru aşa de rupt fizic după 8 ore, şi asta şapte zile de la 7 la 15, că nu-ţi mai trebuiau activităţi super-sportive după aia. Dar nici nu erau atâtea burţi, vergeturi,  funduri masive. În plus, nu erau atâtea dependenţe ca acum. OK, erau ţigările şi beutura, loto-ul şi fotbalul şi cărţile (de joc). Iar acum dacă le luăm, câte sunt? Multe dar mai ales nu vedeai vreodată oameni cu nasu-n ecrane când umblă pe stradă. Ceea ce nu e normal. Normal mai era să respiri aer curat la tine-n cartier, nu doar în weekend, în anumite "locaţii" din natură. Normalul e tot mai rar. Am evoluat în aşa hal, încât normalul a devenit un lux iar anormalitatea un fapt cotidian. Culmea, şi acceptat ca normalitate. 






comentarii
9 comentarii

De data asta, aveti mare dreptate dle Chiselita!
29.05.2023 23:44
Quod erat demonstrandum...
Soso
30.05.2023 06:38
Sā nu mai vorbim de drepturi si libertāti. Toate aclamate dar viguros nesocotite.
Bā, noi am creat sau am achiesat la toate astea, sā nu ne mirām.
Gogu
30.05.2023 08:01
Omul a purtat in decursul vremurilor o luptă tragică pentru câştigarea unui prisos de bine. În epoca modernă, acest bine a fost văzut sub forma progresului şi a civilizaţiei. Singur sau înmijlocul societăţii, omul s-a străduit în acest sens. Socotit în roadele sale, astăzi, după trecere de vreme, progresul continuu s-a dovedit înşelător.

Omul modern a avut o Sete de mai bine, dar nu s-a aplecat îndeajuns asupra naturiiacestui bine. Punctul luminos, unificator a lipsit. Lumea nouă s-a încrezut prea mult în civilizaţieşi progres, dar nimeni nu a stat să se gândească ce anume sunt acestea pentru fiinţa spirituală aomului. Şi atunci, drumurile s-au deosebit, după cum deosebite erau idealurile.

Civilizaţia acestei ultime epoci istorice a făcut din om „o fiinţă complexă". Găsim în această tendinţă şi stare a sufletului contemporan o caracteristică a vieţii moderne, dornică de progres.Însă, cu cât omul şi-a creat mai multe nevoi, semn al unei înalte trepte de civilizaţie, cu atâtel a devenit mai puţin stăpân pe sine, cu atât a fost mai puţin liber.Sufletul său, aparent înălţat, devenise lipsit de putere, se subţiase şi se complicase. Cuprinzând ceea ce nu-i era firesc, renunţând la ceea ce îi era esenţial, pentru podoabă, şi-a pierdut adevărata frumuseţe şi tărie. Viaţa interioară a omului a avut toate aparenţele unei creşteri adevărate; în realitate, s-a petrecut o sărăcire din cauză că această creştere nu eraorganică, ci era haotică. Nevoia de a corespunde vremurilor, ambiţiile şi gusturile nenumărate,tot rafinamentul intelectual şi estetic l-au sedus şi l-au îndemnat către o lume a decorativului şi inutilului. [...]

Pentru ca o înnoire să fie posibilă, omul trebuie să renunţe la aceste podoabe ale modernismului, pentru a se reîntoarce către elementele originare ale făpturii sale. Nu poate fi vorba de o renunţare la progres şi nici de o întoarcere la „starea naturală" de carevorbeşte un filosof francez, ci de mergerea înainte pe calea deschisă nouă în dezvoltarea omenieişi a tuturor virtuţilor ce o alcătuiesc. Ce înseamnă pentru noi întoarcere? înseamnă renunţare la inutil, la rugina sufletului. Ce înseamnă dezvoltare ? Ce înseamnă progres ? înseamnă creşteredin sâmburele fiinţei, înseamnă, în limita superioară, înflorire. Aceasta înseamnă a fi cult, a fi omsuperior, a fi distins şi complex: înflorire. Să ajungi să-ţi exprimi esenţa. Nu întoarcere deci, nuoprire, ci creştere deplină şi firească.Aici se aşază simplitatea. Simplitatea este starea morală a omului care se mişcă esenţial si sincer. Simplitatea în etică, întocmai ca şi estetica inseamnă linie de forţă. Liniile acestea dausens făpturii.
Ernest Bernea: ÎNDEMN LA SIMPLITATE
30.05.2023 13:55
OMUL „CIVILIZAT

Omul „civilizat" este în genere înclinat să trăiască mai mult prezentul— prezentul care,fără un sens şi o luptă a noastră,' nu reprezintă nimic şi fuge —, să-1 trăiască prin toate simţuriletrupului, atât de rafinate de civilizaţia aceasta de care suntem atât de mândri.A mânca bine, a îndrăgi femei frumoase, a fura şi exploata pe cei slabi, a dormi în leneaunui trup obosit de senzaţii tari, a te închina icoanelor rotunde ale banului devenit în acest fel un adevărat Dumnezeu făcător de minuni, iată expresia unei vieţi pentru care a trudit o lumeîntreagă de milenii.

Ce va fi mâine, nu-1 interesează pe acest om; poate să se frângă şi osia cerului! Ce va fi mâine, „vom trăi şi vom vedea". Totul trebuie consumat acum pe calea simţurilor însetate de puternice zguduiri, trebuie îndrumat către totala satisfacţie a pământului uscat şi neroditor dinnoi.Gândurile mari, credinţele, dorul unei vieţi mai pure şi mai frumoase sunt ale poeţilor, alevisătorilor, omul civilizat n-are ce face cu ele, nu le caută şi nici nu le cultivă pentru că „nuumblă după himere''! Acest om îndobitocit de binele material acest om al prezentului stors desensuri îşi duce viata numai cu perdelele trase, închis, apăsat, căzut în propria sa întunecime.Drama începe acolo unde prezenta sa este activă. El retează elanuri, compromite credinţe,îngenunchează frumuseţea şi omoară omenia. El nu poate suferi altceva dincolo de fiinţa saînrădăcinată atât de puternic într-un pământ care şi el refuză să-1 primească.Omule mic, omule putred, omule dizolvant, de ce eşti uneori atât de puternic?!

LIBERTĂŢI ŞI LIBERTATE

De veacuri omul suferă şi luptă pentru libertate: libertatea de cuget, de faptă, libertatea pentru darurile frumuseţii şi ale credinţei.O zădărnicie cât muntele vieţii. Omul trăieşte dezgustător de intens toate libertăţile făpturiisale căzute: libertatea desfrâului, a minciunii, a lenei şi a furtului, libertatea tuturor păcatelor,libertatea care distruge, care schimbă viaţa într-o mlaştină unde cresc numai plante otrăvitoare.Aceasta pentru că omul nu a înţeles şi nici nu a făcut nimic pentru câştigarea adevăratei libertăţi,care este o condiţie absolută a omeniei.

Libertatea nu poat:e fi găsită decât în inima ta. Nu căuta în jurul tău ceea ce ai în tine.Sfărâmă piatra ce acoperă aurul.Libertatea este un dar al lui Dumnezeu. Libertatea nu poate fi decât interioară, nu poate fi decât creaţie; libertatea este putere deschisă pajiştilor înflorite ale lui Dumnezeu.Când apare omul de conştiinţă şi misiune, apare şi libertatea. în acest caz, libertatea nu esteceva formal şi relativ, ci este ceva esenţial şi absolut, împrejurul omului adevărat, în fapta şi încugetul său, în simţămintele care îl străbat, libertatea este o cale a vieţii şi a desăvârşirii, este ocondiţie a spiritualităţii şi un semn al omului în rosturile sale mari.
Ernest Bernea: ÎNDEMN LA SIMPLITATE
30.05.2023 14:00
Chiar duminică am fost la pădure, într-un loc retras , cu arbori, arbuști și chiar un stejar recent prăbușit ( dar verde, căci mai are niște rădăcini ) .
Mi-a venit ideea să fac exerciții fizice folosind ,,infrastructura,, existentă . Flotări parțiale în timp ce mă țineam de arbuști, genuflexiuni idem, rotații în jurul unui arbust în timp ce îl țineam cu o mână , scuturatul arbustului ( arbuștilor ) cu o mână sau cu două simultan etc
E complicat de descris fiecare ,,figură,, căci varietatea arbuștilor ca poziție , dimensiuni și înclinare conduce mereu la exerciții inedite , descoperite instant, care pun la lucru mereu și mereu alți mușchi...
Spre deosebire de sala de gimnastică ,unde trebuie să ai o voință de fier ca să termini exercițiile la aparate , la pădure este exact invers : nu te mai poți opri din exersat și te poți trezi a doua zi cu...febră musculară !

În plus, totul e gratuit iar ca bonus remarcăm aerul proaspăt și ciripitul indisciplinat ( ! ) al păsărelelor , mai ceva ca pe youtube...
Sile
30.05.2023 15:25
Iată cum putem slăbi :
Să nu consumăm decât alimente care NU TREBUIE să fie mestecate : sosuri , pireuri, gris cu lapte, iaurt, piure de cartofi,iahnie de fasole , ciorbe ,supe ( numai fracțiunea vegetală ) mămăliguță cu brânză,compot de prune ( care de fapt se topesc în gură dacă sunt bine fierte ) ,spanac, mai rar sarmale și ardei umplut ( numai umplutura ) . Fără pâine !
În 100 de zile se poate slăbi cam 10-12 kg.
a
30.05.2023 19:05
@ -a- eu zic sa se puna mana pe sapa , coasa , grebla si la munca fizica care aduce roade-- adica alimente pentru trai -- si sanatate trupului-- adica viata lunga -- iar reteta data de tine e buna daca ai aceste legume si fructe facute la tine in gradina fiindca asa cum spune domnul Chiselita-- cele din magazine sunt faine pe dinafara dar proaste pe dinauntru
30.05.2023 21:10
Pt 21/10

Gimnastica la pădure se face duminica după amiază !
Nu se cade a lucra duminica în grădină !!
Sile
31.05.2023 16:27
Din aceeasi categorie
Targul de Cariere

Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica

ACCENT MEDIA