Tribuna
PNL
Cum negociem clauzele contractului individual de muncă
Cum negociem clauzele contractului individual de muncă
Atât contractul individual de muncă, cât şi contractul colectiv de muncă, conţin clauze referitoare la diverse aspecte ale relaţiilor angajator-salariat. Cu referire la aceste clauze, Codul muncii stabileşte, la art. 37, că drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă.
Prevederi legale

În sens larg, prin negociere se înţelege o tranzacţie ale cărei condiţii nu au fost fixate, ci urmează să fie fixate. Ea presupune o suită de discuţii şi tratative, o comunicare verbală, între doi parteneri egali în drepturi şi obligaţii. Prin această comunicare sunt realizate o serie de procese, cum ar fi: obţinerea de informaţii, transmiterea de informaţii, elaborarea unor propuneri; examinarea unor opinii; stabilirea dezacordului, cu efectele sale de blocare a negocierilor sau de amânare a acestora etc. şi în final, încheierea tranzacţiei.
Principiul negocierii în raporturile de muncă se deduce din prevederile art. 41 alin. 5 din Constituţie, ale art.157 alin. 1 din Codul muncii, precum şi din definiţia contractului colectiv de muncă, cuprinsă în art. 236 alin. 1 din Codul muncii. Acestea tratează negocierea contractului colectiv de muncă; împreună culegea, el formează baza încheierii contractului individual de muncă.

casetă
Art. 41 alin. 5 Constituţie
Dreptul la negocieri colective în materie de munca şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.
Art. 157 Codul muncii
(1) Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/şi colective între angajator şi salariaţi sau reprezentanţi ai acestora.
Art. 236 Codul muncii
(1) Contractul colectiv de munca este convenţia încheiată în forma scrisă între angajator sau organizaţia patronala, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de munca, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de munca.
Sf casetă

Din textele legale citate rezultă că obiectul negocierilor colective îl reprezintă reglementarea de principiu a salarizării angajaţilor cărora le sunt aplicabile contractele colective, iar obiectul negocierilor individuale purtate cu prilejul încheierii contractului individual de muncă este stabilirea concretă a salariului persoanei în cauză.

Modificări înspre modernitate

Legea nr.130/1996, privind contractul colectiv de muncă, Legea salarizării nr. 14/1991 (în prezent abrogată), Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor (de asemenea abrogată) - au înlocuit aproape total sistemul anterior de stabilire a drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale salariaţilor şi patronilor, cu altul, total diferit, specific economiei de piaţă, care lasă părţilor iniţiativa în acest domeniu. Noul sistem presupune că drepturile şi obligaţiile salariaţilor se stabilesc prin contractul individual de muncă, prin negocierea liberă a acestora cu patronii, iar condiţiile de muncă din unităţi, drepturile şi obligaţiile reciproce ale salariaţilor şi patronilor se stabilesc prin contractele colective de muncă, ce se încheie la nivelul unităţilor, al ramurilor sau la nivel naţional. În acest sens – ca o aplicare a principiului - în vederea realizării formării profesionale a propriilor salariaţi, angajatorii trebuie să negocieze cu organizaţiile sindicale sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, elaborarea planurilor de formare profesională (în concordanţă cu programele lor de dezvoltare economică).

Negocierea colectivă

În privinţa contractului colectiv de muncă este de specificat că pe parcursul încheierii sale părţile se comportă ca şi în cazul negocierii oricărui alt contract. Ca orice contract, şi contractul colectiv de muncă presupune autonomia de voinţă a partenerilor sociali între care se încheie, aplicându-se principiul libertăţii contractuale din dreptul civil, în sensul că nici una din părţi nu poate impune alteia în mod unilateral intrarea într-un raport juridic şi nici conţinutul acestui raport.
Negocierea colectivă şi rezultatul ei normal, încheierea contractului colectiv de muncă, asigură pe de o parte democratizarea relaţiilor profesionale prin plasarea deciziei normative în sfera de atribuţii ale partenerilor sociali, iar pe de altă parte stabilirea, în cea mai mare măsură, a statutului juridic al salariaţilor (a drepturilor şi obligaţiilor lor) prin acordul partenerilor sociali. Permite deopotrivă adaptarea relaţiilor profesionale, de muncă, la stadiile de dezvoltare a societăţii şi al fiecărei unităţi, specificitatea lor de la un angajator la altul, precum şi protejarea salariaţilor împotriva eventualelor abuzuri patronale.

Precizări relativ la contractul individual de muncă

Orice contract individual de muncă are două categorii de clauze: generale care se regăsesc în orice contract şi clauze speciale care sunt caracteristice numai contractului individual de muncă.
În contract se înscriu clauze prevăzute în art. 17 alin. 3 coroborat cu art. 17 alin. 2 din Codul muncii, precum şi în art. 20 din Codul muncii.

casetă
Art. 17
Persoana selectata în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la cel puţin următoarele elemente:
a) identitatea părţilor;
b) locul de munca sau, în lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca în diverse locuri;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcţia/ocupaţia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din România sau altor acte normative şi atribuţiile postului;
e) riscurile specifice postului;
f) data de la care contractul urmează sa isi producă efectele;
g) în cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporară, durata acestora;
h) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
i) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
j) salariul pe baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul;
k) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/saptamana;
l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementează condiţiile de munca ale salariatului;
m) durata perioadei de proba;
(3) Elementele din informarea prevăzută la alin. (2) trebuie sa se regaseasca şi în conţinutul contractului individual de munca.
(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de munca impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data incunostintarii în scris a salariatului, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil.

Art. 20
(1) În afară clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de munca şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea sa fie limitativa:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenta;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.
Sf casetă

Principiul negocierii nu se rezumă doar la negocierea salariului, ci şi a altor elemente ale contractului de muncă. Bunăoară, potrivit art. 112 din codul muncii, pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. Un alt exemplu: art. 20 arată limpede că în afara clauzelor generale prevăzute în Codul muncii (la art. 17, pentru cine e interesat), între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice. Dintre acestea, bunăoară, clauza de conştiinţă – care impune o derogare de la regulile comune - se impune negociată, ba chiar se impune să fie extrem de atent negociată. Ea trebuie să aibă claritate deplină, caracter analitic şi concret, să nu permită interpretări subiective şi, în ultimă analiză, abuzul de drept (al oricăreia dintre părţile contractului individual de muncă).

casetă
În cazul contractului individual de muncă, principiul negocierii are şi unele limitări, excepţii. Spre exemplu, problemele privind ora începerii şi terminării programului de lucru, modul de organizare a acestuia, care, de obicei, se stabilesc prin regulamentul intern, nu este necesar să fie cuprinse în contractul individual de muncă. Angajatorul are dreptul să schimbe ora începerii şi terminării programului de muncă, cât şi modul de organizare a lucrului, în funcţie de necesităţi, aceasta depinzând de regulamentul intern, fără a se putea susţine că prin acesta s-ar fi modificat unilateral şi nelegal clauzele contractului individual de muncă. Un alt exemplu: trecerea temporară în altă muncă, în cadrul aceleiaşi unităţi constituie o modificare unilaterală şi nesupusă negocierii a contractului de muncă, având drept efect faptul că salariatul îndeplineşte, pe o perioadă determinată, o altă funcţie sau meserie decât cea prevăzută în contract, sub condiţia de a corespunde calificării sale profesionale (cu excepţii prevăzute de lege).
Sf casetă


Jr. Horaţiu SASU,
consultant în afaceri




comentarii
2 comentarii

Cati din patronii sibieni sunt dispusi sa negocieze salariul inca de cand vrei sa te angajezi la ei? Prea putini. Angajatorii care dau anunturi de angajare pe net, te intreaba din start ce pretentii salariale ai, si isi aleg viitorii candidati dintre cei care cer cel mai putin. Cand te prezinti la interviu ti se spune care este ofera lor, si daca iti convine bine, daca nu iti spun ca asteapta altii la usa lor.
S-au sunt patroni care ofera celor care vor sa se angajeze, doar cat prevede contractul colectiv de munca la nivel national, adica: 1; 1,2; 1,5; sau 2 salarii minime pe economie in functie de pregatirea fiecaruia. Sau si mai rau, sunt angajatori care angajeaza numai tineri absolventi pentru a beneficia de subventia de la stat. HALAL PATRONI. Cuvantul negociere nu prea exista in vocabularul lor.
Valentina
03.12.2008 09:37
imi spune si mie cineva ,de preferinta un jurist daca sunt angajat personal auxiliar (paznic de noapte)si lucrez numai de noapte 12h si 36 sunt liber personalul de la firma care lucrez nu prea plateste orele de noapte spune ca contabilitatea nu poate sa plateasca ,oare dece ,in contract sunt angajat de noapte nu am treaba cu programul de zi,iam explicat dar de geaba imi spune caea calculeaza pt.ficare zi de 8h,nu intelegcare este explicatia cine ma poate lamuri?
un cititor
03.12.2008 16:54
Din aceeasi categorie
Food will win de war

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

management dirigentie inofrmare

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia