Potrivit datelor oficiale, la finele lu­nii mai 2012, situaţia proiectelor depuse pentru atragerea de fonduri europene, inclusiv cele aprobate, contractate şi a plăţilor efectuate pentru intervalul 2007 - sfârşitul lunii mai 2012 era următoarea: pentru POS Transport - 137 proiecte de­puse; 86 aprobate; 67 conturate/decizii de finanţare; 1.664; 24 milioane lei; pentru POS Mediu - 485 proiecte depuse; 344 aprobate; 286 contracte/decizii de finanţare; 2.836,10 milioane lei; PO Regional - 8.115 proiecte depuse; 3.238 aprobate; 2.856 contracte/decizii de finanţare; 5.200,50 milioane lei; POS DRU (De Dezvoltare a Resur­selor Umane) 10.218 proiecte; 3.000 aprobate; 2.462 contracte/decizii de finanţare; 4.850,89 milioane lei; POS CCE (De Creştere a Capacităţii Economice) - 12.604 proiecte; 3.320 aprobate; 2.287 contracte/decizii de finanţare; 2.340,92 milioane lei; PO DCA (De Dezvoltare a Capacităţii Administrative) - 1.371 proiecte; 399 aprobate; 366 contracte/decizii de finanţare; 142,63 milioane lei; PO AT (De Asistenţă Tehnică) - 116 proiecte; 100 aprobate; 88 contracte (decizii financiare; 114,45 milioane lei). Rata de absorbţie 25%.

* * *
Concret

Problematica ridicată de atra­gerea şi utilizarea eficientă a fon­durilor europene este una deosebit de complexă şi diversitatea situa­ţiilor concrete a generat şi gene­rează opinii, sugestii şi suficient de multe accente critice.
Vă prezentăm mai jos câteva dintre punctele de vedere exprimate de mai mulţi investitori şi între­prinzători cu care am dialogat în ultima vreme pe această temă.
"Procedura de accesare este des­tul de greoaie, trebuie simplificată"; "Sunt probleme la completarea ce­re­rii de rambursare, indicaţiile fiind foarte vagi"; "Pentru a obţine o «Scri­soare de garanţie bancară» su­nt nece­s­are garanţii ca la un credit. În acest caz, creditul este mai avantajos decât prefinanţarea"; "Ne lovim, adesea, de refuzul băncilor de a asigura acreditivul în reducerea prefinanţării, chiar dacă societatea este în deplină legalitate"; "Docu­mentaţia este prea stufoasă şi, uneori, se solicită documente inu­tile"; "Lipseşte un ghid mai explicit pentru realizarea achiziţiilor"; "Du­rata proce­durii de accesare este foarte mare, cu repercusiuni asupra bugetului proiectului, având în vedere proble­mele legate de infla­ţie, de diferenţele de curs valutar ş.a., cât şi asupra echipamentelor pro­puse spre a fi achiziţionate, acestea putându-se deprecia din punct de vedere tehnic"; "Cu cât proiectul are o perioadă mai mare de imple­mentare, entuziasmul şi implicarea beneficiarului scad tot mai mult, ajungându-se, în multe cazuri, la renunţarea la finanţare, pe parcursul proiectului"; "Durează prea mult perioada destinată evaluării proiec­telor depuse, astfel încât unele acte sau declaraţii necesare la dosar expiră şi trebuie redepuse"; "Unele bănci sunt nereceptive la acordarea de credite"; "Întârzierile duc la decalarea începerii activităţii propriu-zise, cu efect direct asupra locurilor de muncă şi a veniturilor".

* * *
În loc de concluzii

Absorbţia fondurilor europene reprezintă, de ani de zile, prioritatea zero a Guvernului, însă performanţa în domeniu se lasă încă aşteptată.
Mediul de afaceri şi beneficiarii în general apreciază că sistemul actual de management pentru atragerea fondurilor europene este una din cauzele performanţei slabe a ţării noastre.
În acest sens, Cristian Pârvan, se­cre­tar general al Asociaţiei Oame­nilor de Afaceri din România, de­clara: "Cred că acum ar trebui con­centrată toată activitatea pe mana­gementul agresiv, exigent, dar per­for­mant în realizarea tuturor proiec­telor aprobate, realizarea indica­torilor asumaţi şi facturarea tuturor lucrărilor spre a fi decontate de UE.
Sunt încă circa 80 de proiecte aprobate de evaluatori, dar care nu pot fi finanţate de UE. AOAR susţine finanţarea lor de la buget, fiind vorba de competitivitate industrială, locuri de muncă în industrie, în concluzie, un motor esenţial pentru o viitoare creştere economică sustenabilă".