Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Exter susţin că oceanele lumii sunt pe punctul de a rămâne fără oxigen, iar acest fapt ar conduce la o dispariţie în masă a vieţii subacvatice, care nu şi-ar mai reveni în următorul milion de ani. Practic, cercetătorii spun că evenimentul anoxic din perioada jurassică, motivul dispariţiei masive a vieţii subacvatice, s-au putea repeta şi în zilele noastre.

Oceanele lumii sunt aproape de momentul în care vor rămâne fără oxigen, scrie Descoperă.ro. Asta înseamnă că vieţuitoarele sub­acvatice sunt în pericol să dispară în totalitate şi, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Exter, nu există şanse ca ele să se for­meze din nou pentru o perioadă de un milion de ani. Cercetătorii au descoperit, în timpul studiilor care vizează perioada jurassică, faptul că scăderea cantităţii de oxigen determină deplasarea carbonului organic către pământul de pe fundul oceanului. Acest lucru conduce la eliberarea de oxigen în atmosferă şi la reoxigenarea onceanelor, însă de la dispariţia în masă din acea perioadă şi până la recăpătarea acestei balanţe a fost nevoie de milioane de ani.

Moment critic

Autorii studiului avertizează că acum este momentul critic în care omul modern ar trebui să limiteze emisiile de carbon pentru a preveni o situaţie similară. „Odată ce ne vom confrunta cu anoxia, va fi nevoie de o perioadă lungă de timp pentru ca sistemul vital al Pământului să-şi revină. Acest lucru arată cât de importantă este limitarea emisiilor de carbon”, a explicat una dintre cercetătoare”, a explicat una dintre cercetătoare. Anoxia produsă în perioada jurassică este cauza dispariţiei masive a vieţii subacvatice, iar această situaţie s-au putea repeta şi în zilele noastre.

Anoxia a durat un milion de ani

Scăderea oxigenului din oceane este cunoscută sub numele de anoxie, iar oamenii de ştiinţă de la universitatea britanică studiază modul în care se termină perioa­dele de anoxie. Astfel, studiul bazat pe analizarea evenimentului anoxic al oceanelor din Toarcin (Jura­sic mediu), de acum 183 de mili­oane de ani, a dezvăluit că anoxia s-a încheiat la un moment dat, dar a durat un milion de ani până când oceanele jurasice s-au reoxigenat, mai scrie sursa citată. Cercetătorii de la Universitatea Exter au descoperit că scăderea în oxigen duce la o canitatea mai mare de carbon organic care va fi îngropată în sedimentul fundului oceanic, acest lucru ducând eventual la creşterea nivelului de oxigen din atmosferă, care apoi reoxi­genează oceanul, potrivit Science Daily. Conducătorul studiului, Sa­rah Baker, spune că „odată ce ai intrat într-un eveniment major pre­cum anoxia, sistemului Pământului îi ia mult timp să se reechilibreze”. Cer­cetătorii, printre aceştia aflându-se şi profesorul Stephen Hesselbo de la Şcoala de Mineri Camborne, au caracterizat evenimentul de acum 183 de milioane de ani ca fiind o perturbare majoră a ciclului de carbon la nivel global.
Modele numerice au prezis că o creştere în carbon organic îngropat ar trebui să ducă la o creştere în oxigenul atmosferic şi la termina­rea evenimentului anoxic după un milion de ani. Sa­vanţii au examinat mostre de cărbune fosil pentru a testa a­ceas­tă ipoteză şi pentru a căuta dovezi ale incendiilor, eveni­mente mai des întâlnite în peri­oade cu oxigen abundent. Aceştia au descoperit astfel de dovezi după un milion de ani de la evenimentul anoxic. În acest context, Baker a precizat că o creştere semni­ficativă în apariţia incendiilor a fost declan­şată în prin­cipal de o creş­tere în oxigenul atmosferic. „Stu­diul nos­tru furni­zează primele do­vezi bazate pe fosile şi demonstrează că o ase­me­nea schim­bare în nivelurile de oxigen atmosferic se poate petre­ce pe parcursul a unui milion de ani”, a mai precizat cer­ce­tătoarea.
Cercetarea a fost finanţată de Consiliul pentru Cercetare pentru Mediul Natural.