Tribuna
Calul troian, o lecţie de război
17301 vizualizari
Calul troian, o lecţie de război
Calul troian a fost subterfugiul folosit de greci pentru a intra în Cetatea Troia, pe vremea când cele două tabere erau în război. Aşa sună, pe scurt, povestea calului troian, o poveste citită în "Iliada” şi "Eneida”, o poveste văzută în filme sau… pe monitorul computerului, în timp ce un virus încearcă să preia controlul asupra calculatorului. Povestea calului devenit legendă o spunem azi.
Zece ani s-au războit grecii cu troienii şi nu au reuşit să îi învingă, aşa că s-au gândit la un şiretlic. Au construit un cal uriaş, din lemn, şi au ascuns 40 de soldaţi, pe cei mai buni pe care îi aveau, în interiorul lui. Apoi au părăsit câmpul de luptă, iar troienii, bucuroşi că s-a terminat războiul, au dus calul în cetate, iar noaptea soldaţii greci au cobor]t din cal, au deschis porţile oraşului şi i-au măcel[rit pe troieni, căci corăbiile grecilor se întorseseră. Aşa au reuşit grecii să câştige războiul. Povestea este spusă în “Eneida” lui Virgiliu, iar evenimentul este menţionat şi de Homer, în “Iliada” şi “Odiseea”. Deşi de obicei sunt citate doar aceste surse, trebuie spus că literatura a mai făcut referire la această întâmplare: în piesa lui Euripide „Femeile troiene”, scrisă în anul 415 î. Hr., zeul Poseidon menţionează acest episod.
În mitologia greacă se spune că Războiul troian ar fi fost început de greci, după ce Paris din Troia ar fi luat-o pe Elena, soţia regelui Menelau al Spartei. În Antichitate, se credea că Războiul troian a avut loc în secolul XIII sau XII î. Hr. şi că Troia ar fi fost situată aproape de Dardanele. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, aproape nimeni nu mai credea în faptul că cetatea Troia şi războiul au existat cu adevărat. Totul s-a schimbat odată cu cercetările arheologului Heinrich Schliemann, iar acum Hissarlik este în general acceptat ca locul unde chiar a existat Troia. În ceea ce priveşte data la care ar fi căzut cetatea, deci data când s-a construit calul troian, supoziţiile sunt diferite şi se indică diferite date cuprinse între anii 1334 -1135 î.Hr.

Un cal cât un război

Ideea construirii calului i-ar fi venit lui Odiseu, iar animalul ales era chiar simbolul Troiei. Calul a fost construit în trei zile, iar apoi soldaţi greci, aleşi pe sprânceană, s-au ascuns în cal. Giganticul animal a fost lăsat pe câmpul de luptă, alături de un soldat, în vreme ce grecii au strâns totul, au încărcat în cor[bii şi au plecat. Când troienii au descoperit fuga grecilor, dar şi calul şi soldatul, au început întrebările. Sinon, soldatul, a fost convingător: ca­marazii lui au construit calul în cinstea zeiţei Atena pentru a-i ajuta să ajungă cu bine acasă. Ar fi vrut să îl ducă la ei în cetate, dar era prea mare, aşa că au fost nevoiţi să îl lase în urmă. O inscripţie sculptată de greci pe cal îi susţine povestea: „Pentru întoarcerea lor acasă, grecii dau această ofrandă Atenei”.
În privinţa numărului de soldaţi care au fost ascunşi în cal, sursele dau diferite variante. Se spune astfel că în pântecul calului s-ar fi asuns 30 de soldaţi şi alţi doi spioni în gura lui; sau că num[rul total al soldaţilor ar fi fost de 50 sau de numai 23. În ultima perioad[, numărul cel mai adesea avansat e 40, iar printre aceşti 40 s-ar fi regăsit nume binecunosucte din rândul grecilor, precum Odiseu – liderul lor şi Menelau.
În timp ce îl interogau pe Sinon, trei troieni au ghicit planul grecilor şi au încercat să îşi determine compatrioţii să nu aducă calul în cetate. Laocoon a spus că se teme de greci, chiar şi când aceştia aduc daruri. Apoi, Elena a încercat să demaşte totul, imitând vocile soţiilor grecilor. Unul dintre cei ascunşi în cal, Anticlus, a încercat să răspundă, dar Odiseu i-a acoperit gura cu mâna. Casandra, fiica regelui Priam, a insistat că acest cal va aduce căderea cetăţii şi a familiei regale. Nu a fost ascultată tocmai pentru prevedea că războiul va fi  pierdut, câtă vreme troienii vedeau că grecii s-au retras.
Consecinţa? Troienii duc calul în cetate, iar noaptea grecii coboară din cal, deschid porţile cetăţii pentru camarazii lor, care se întorseseră cu corăbiile, şi începe măcelul, iar Troia cade.
A existat calul troian?

Ei bine, dacă e să ne luăm după legende, răspunsul e da, fără ezitare, dar cum dovezi concrete nu există, părerile sunt împărţite. S-a avansat astfel posibilitatea  că acest cal troian ar reprezenta de fapt un cutremur survenit în timpul războiului, cutremur ce a distrus zidurile cetăţii Troia. Alţi autori au sugerat că darul ar fi fost, de fapt, o corabie, iar că această confuzie s-ar fi creat pentru că se folosesc aceiaşi termeni pentru a descrie îmbarcarea pe o corabie sau ascunderea oamenilor în cal.
Alţi cercetători subliniază că la vremea respectivă exista obiceiul ca maşinăriile de război să poarte nume de animale, ba mai mult soldaţii care le manevrau le acopereau şi se acopereau cu piei de animale pentru a se proteja de săgeţile inamicilor.
Peste toate aceste supoziţii se aşeză însă cele trei reprezentări clasice ale calului troian, care au supravieţuit anilor. Prima dintre ele este o broşă datată în anul 700 î.Hr, iar celelalte două sunt vase provenind din insulele Mykonos şi Tinos şi care sunt datate între anii 675-650 î.Hr.


Din  legendă, calul troian a coborât direct în secolul al XX-lea în lumea virtuală. Ce e calul troian în lumea computerelor? E un program care permite unui hacker să preia controlul altui computer. Fred Cohen a descoperit primul virus în 1983, pe c]nd era profesor la Universitatea Southern din California.
n În tradiţia greacă, calul troian este cunoscut sub denumirea de Doúreios Híppos, adică calul de lemn.



comentarii
1 comentarii

ma mir ce mare si frumos e calul iar filmul imprensionant si corios de ce se va intampla
ganga maria antonia
28.12.2014 10:57
Din aceeasi categorie
SEVIS

E-pneu

PARCUL MEMORIAL  MULTICULTURA

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Muzeul Astra
codul postal
VISA MEDICA
Licitatie publica

accentmedia