Tribuna
Fabrica Sevis
Semnal editorial
"Sub mine ard păduri bătrâne, deasupra mea luceferi ard"
N. I. DOBRA
756 vizualizari

Poet al Ţării Secaşelor (născut fiind în Păuca în 1 noiembrie 1955), loan Topârceanu a rămas fidel locuri­lor de baştină, care sunt mereu prezente în versurile lui din cele cinci volume publicate, ultimul fiind "Dor rădăcinile" (Editura Armanis, Sibiu, 2021). Mi-e greu să fiu obiectiv, citind şi judecând versurile lui loan Topârceanu, amândoi având amintiri din copilăria păuceană, chiar dacă eu plecam pentru multă vreme din sat, chiar când el se năştea. Suntem doi nostalgici, eu, în proză, el în versuri, dar având aceeaşi bucurie a reîntoarcerilor la origini, la rădăcini, cum sugestiv şi-a intitulat placheta. (Excelentă coperta realizată de loan Mihăilescu).
În Prefaţă, loan Gligor Stopiţa, redactor-şef al re­vistei "Rapsodia", la care colaborează constant loan Topârceanu, scrie cu îndreptăţire: "(...) Are talent înnăs­cut, ştiinţa sublimării pasiunilor proprii, sedus de farmecul universului imaginar şi uman. De mic copil s-a lo­godit cu stelele, hrănindu-se cu logosuri din miezuri de pită caldă scoasă din cuptor de mama sau bunica, de miresmele iubirii dintâi. Mă simt minunat în vecinătatea versurilor sale (...)".
Spre a vă face o idee despre ce scrie Topârceanu, vă reproduc câteva versuri care mi-au plăcut: "Străbătând perdeaua vremii/Ce o port în pieptul cald/Sub mine ard păduri bătrâne/Deasupra mea luceferi ard" sau: "Ce mult iubesc viaţa! Etern îmi este satul/Aici unde mi-a fost strigarea cea dintâi/Sunt fericit că-n tine se ridică-naltul/Şi a pământului chemare ce-mi cântă sub călcâi (...)”, ori: "(...) Vreau s-ascult cum creşte holda/Păsările cum doinesc/Vreau s-ascult cântând izvorul/Ce demult îl preamăresc/Să privesc tăcut amurgul/Universului minune/Să pătrund mai în esenţa/Unor lucruri fără nume" şi: "Mă dor rădăcinile de atâ­ta dor/lar gândul mă-nvăluia-n dulce/Văzduhul şi pădurile mă vor/La umbra răcoroasă să mă culce (...)".
"Non multa sed multum" ziceau latinii. În puţine pagini, Ioan Topârceanu transmite cititorilor o bogă­ţie de simţăminte, pe care numai noi, cei care ne-am născut şi am trăit în sate uitate de lume, le păstrăm până când moartea ne va despărţi (cum zic popii la cu­nunii!).
Voi încheia această prezentare subiectivă cu câteva rânduri ale prof. Silviu Cuga: "(...) loan Topârceanu nu numai că nu se ruşinează de inspiraţia rustică, ci o şi mărturiseşte ostentativ. Poetul e faima ţinuturilor natale, dar şi a iubitorilor de poezie care emoţionea­ză".
Pentru mine, loan Topârceanu este un Serghei Esenin al Văii Secaşelor. Nu aveţi decât să mă contraziceţi.





comentarii
1 comentarii

S-a ars poetica!
29.07.2021 07:26
Din aceeasi categorie
A.D.I. Eco Sibiu

Festivalul 25 ore de teatru non-stop

Muzeul Astra

Guitar Meeting

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia