Doamna Silvia Pop s-a născut la 2 iunie 1937 în Nădăştia de Sus, judeţul Hunedoara. Părinţii: Ungur Gheorghe şi Maria (n. Stănculea) sunt ţărani. Urmează clasele primare în satul natal (1944-1948), iar gimnaziale la Hunedoara (1949-1951). Absolventă a Liceului Teoretic de Fete din Deva (1953) şi a Facultăţii de Filologie-Istorie-Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1959). A lucrat în învăţământ ca profesoară de limba şi literatura română: Şcoala Generală din comuna Măgherani, Regiunea Autonomă Maghiară (anul şcolar 1959-1960); Liceul Teoretic - Secţia română din Sângeorgiu de Pădure, judeţul Mureş (1960-1968); Liceul Agricol Blaj (1968-1994), Liceul Teologic „Sf. Vasile cel Mare” şi Colegiul Naţional „Gh. Şincai” Blaj. A obţinut definitivarea în învăţământ în anul 1963, gradul II în 1971 şi gradul I în 1976. A desfăşurat o activitate bogată de culturalizare, susţinând conferinţe, cursuri de perfecţionare şi altele.
Preşedinte al Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj al ASTREI (1995 până în prezent); fondator şi redactor şef al revistei „Astra blăjeană” (1996 până în prezent); fondator şi director al Editurii „ASTRA – Despărţământul Timotei Cipariu Blaj” (1999 până în prezent); iniţiator şi coordonator al Cenaclului literar „Fântâni ale darurilor”; a iniţiat Premiul „ASTRA – Despărţământul Blaj” din anul 1995, acordat până în prezent, pentru activitate deosebită în folosul Asociaţiunii; a extins activitatea culturală prin înfiinţarea şi reînfiinţarea Cercurilor ASTRA Blaj în: Roşia de Secaş (1997), Sâncel (1998), Pănade (1999), Biia (2000), Crăciunelul de Jos (2000), Căpâlna de Jos (2001), Cergău Mare (2003), Cetatea de Baltă (2004), Bucerdea Grânoasă şi Mihalţ (2005), Micăsasa şi Valea Lungă (2006), Cenade (2007). A înfiinţat Cercuri ASTRA în şcolile din Blaj. A organizat sesiuni ştiinţifice, simpozioane, conferinţe şi seminarii, concursuri şi tabere de creaţie, expoziţii, concerte, spectacole, festivaluri. Menţionăm manifestări semnificative, intrate în tradiţia Asociaţiunii şi a Blajului: Colocviile literare „Aron Cotruş” ( 1998-2008), Colocviile literare „Ion Agârbiceanu” (1999-2007), Festivalul Internaţional de Muzică Clasică „Camerata blăjeană” (2002-2004), Concursul de poezie şi muzică religioasă „Credo” (2005-2008), Concursul de poezie patriotică „Noi suntem români” (2004-2007), Concursul Naţional de Creaţie Literară „Fântâni ale darurilor” (1999, 2000, 2005, 2007), Festivalul-concurs de poezie „Ocrotiţi de Eminescu” (2000-2007), Tabăra de creaţie literară „Veronica Micle” (1999-2003), Festivalul de colinde „O, ce veste minunată!”. De asemenea, s-au impus ăîn conştiinţa blăjenilor manifestările cu caracter naţional de omagiere a personalităţilor blăjene: „Timotei Cipariu – bicentenarul naşterii” (1805-1887), Centenar „Virgil Fulicea” (1907-1979), Centenar „Pavel Dan” (1907-1937), „Ion Agârbiceanu – 125 de ani de la naştere” (1882-1963), „Alexandru Lupeanu-Melin – 150 de ani de la naştere” (1887-1937). Este iniţiatoare a edificării monumentelor şi plăcilor memoriale, realizate sub egida ASTRA Blaj: Timotei Cipariu şi fruntaşii blăjeni ai ASTREI (monument dezvelit în anul 2005), Popasul lui Eminescu la Blaj.1866-2006, monument dezvelit în anul 2006 ş. a.
Un rol important în promovarea culturii blăjene şi româneşti l-au avut şi-l au revista „Astra blăjeană” şi Editura „ASTRA Blaj”, coordonate, cu simţ de răspundere şi dăruire de preşedinta Silvia Pop. Atrage colaboratori de valoare, care le asigură prestigiu şi profil distinct: Ion Brad, Ion Buzaşi, Ioan Chindriş, Ioan Mitrofan, Mircea Popa, Ioan Popa, Ion Mărgineanu, Ana şi Arcadie Hinescu, pr. Ioan Fărcaş, pr. Petru Pinca, pr. Anton Rus, pr. Ioan Mitrofan, Leon Sorin Muntean, Daniela Pănăzan, Marcela Ciortea, Marcel Ştirban, Cornel Tatai-Baltă, Daniel Voina ş. a.
A publicat numeroase articole, eseuri, recenzii, note, interviuri în revista „Astra blăjeană”, contribuind la apariţia trimestrială neîntreruptă şi la menţinerea prestigiului revistei. A creat rubrici permanente: I. Editorial, II. Ecumenica, III. Istorie şi critică literară, IV. Istorie şi cultură, V. Pagini din istoria Asociaţiunii, VI. Autori şi cărţi, VII. Aniversări-comemorări, VIII. Plastică-poezie-muzică, IX.Revista revistelor.
Din mulţimea textelor publicate în revistă, amintim selectiv: Din activitatea Despărţământului „Timotei Cipariu” ; Membrii pe viaţă ai Despărţământului „T. Cipariu” Blaj; Binefăcători şi sponsori ai „Astrei blăjene” ; Agenda cultural-artistică ; Retrăind clipa unică de praznic al neamului nostru ; Ctitorul - episcopul Inochentie Micu-Clain ; Tabăra de Cultură şi Civilizaţie Românească „Acasă la noi”, Ediţia a II-a, 3-16 august 1997 ; Manifestări dedicate episcopului Inochentie Micu-Clain ; De la Revoluţie la ASTRA ; ASTRA reînviată la Blaj ; Şcolile Blajului la aniversare ; ASTRA Tineret la Blaj ; Din istoricul Despărţământului ASTRA Blaj ; Concursul Internaţional de Creaţie Lirică „Veronica Micle”, Ediţia a III-a Blaj, 26-28 iulie 2001 ; Spiritul ASTREI la Blaj ; „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale în viziunea lui Nicolae Steinhardt ; Despărţământul ASTRA Blaj şi Marea Unire ; Dascălii Blajului – oameni ai ASTREI ; Despărţământul Blaj al ASTREI – 135 de ani ; Moment aniversar – „Astra blăjeană” la 10 ani .
Schimburile culturale şi itinerariile astriste sunt promovate într-un şir de articole: Serbările ASTREI la Rebrişoara (25-26 octombrie 1997) ; Călătorie în Basarabia ; O călătorie sub steaua lui Eminescu (Iaşi-Odesa, 1999) ; A 95-a Adunare Generală a ASTREI, Şomcuta Mare- Baia Mare ; Gânduri la o înfrăţire (Blaj-Recanati, Italia) ; Sub cupola ASTREI - Zilele Rebrişoarei (2,3 iunie 2007) .
În paginile revistei sunt evocate şi intervievate personalităţi culturale şi politice care au promovat (susţinut) şi promovează (susţin) activitatea Asociaţiunii şi a Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj: Simion Alexandru Băcilă (interviu) ; Valentina Butnariu: „Avem de recuperat oameni, avem de recuperat conştiinţe sacrificate” (interviu) ; ASTRA îl omagiază pe Avram Iancu – 175 de ani de la naştere ; Dialog cu Şolea Ion – primarul Municipiului Blaj ; Convorbire cu pr. Bernard Ştef ; O aniversare: Alexandru Lupeanu-Melin (1887-1937)- un slujitor devotat al ASTREI .
Seria recenziilor relevă atitudinea de respect şi preţuire a cărţilor/revistelor prezentate şi autorilor legaţi sufleteşte de idealul ASTREI: „Patriarhul Miron Cristea” de Ilie Şandru ; „Cuibul visurilor” şi „Ţara Secaşelor” – două reviste ale comunităţilor rurale ; O incitantă aventură a cunoaşterii: Jurnal de călătorie de Alexandrina Dinu ; Cornel Tatai-Baltă – Blajul în imagini ; Dumitru Mălin – Muntele dintre iubiri ; Olga Delia Mateescu – Manuscrisul ; Ioan Popa – Ţara Secaşelor ; Ion Brad – Printre oamenii Blajului .
Preşedinta Despărţământului Blaj a publicat studii şi articole în ziare şi reviste locale, zonale şi naţionale, între care loc important îl ocupă publicaţiile astriste: „Cultura creştină” (Blaj), „Blajul”, „Ardealul” (Alba Iulia), „Revista Română” (Iaşi), „Unirea” (Alba Iulia), dar şi în volume: Blajul şi amintirea revoluţiei (Blaj, 1998); Blajul – biografii paralele de Ioan Popa (1998); Şcolile Blajului – izvor de haruri (2004); Biia – 800 de ani (2000); Biia – vatră de istorie şi cultură (studiu monografic, 2004); Popas aniversar – 45 de ani de la înfiinţarea Liceului din Sângeorgiu de Pădure (2006).
Este autoare a volumelor: Timotei Cipariu, contemporanul nostru. Repere culturale astriste (2005); Asociaţiunea ASTRA – Despărţământul Blaj. 1870-2005 (studiu monogafic, 2007) ; Eminescu la Blaj. 1866-2000 . Album omagial (în colaborare); Popasul lui Eminescu la Blaj. 1866-2006. Album omagial (în colaborare); coautor al albumelor omagiale: Virgil Fulicea – Centenar aniversar. (2007); Ion Agârbiceanu, 1882-2007, editat cu ocazia aniversării a 125 de ani de la naşterea scriitorului.
Îngrijeşte volume apărute la Editura „ASTRA”: Biia – 800 de ani, contribuţii monografice (2000); Margareta Maria Hodoşiu, Poezia populară românească din zona Blajului (2003), Natalia Talmacec, Întâmplare sau Căderea în lume din al nouălea cer (2003), Daniela Pănăzan, Dor de acasă (Ediţie îngrijită şi Prefaţă, 2003) şi Psalmodiere iubirii (Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte, 2004); Cartea revistei „Astra blăjeană” (Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte, 2006); Ioan Raţiu, Iubire tăinuită (2008); Antologiile Concursului „Veronica Micle”: Poeme despre singurătate şi dragoste (1999), Caută-mă printre poezii (2000), Poemul meu e tânăr (2001), Mantie de foc – Poezia (2002), Minune de gând (2003), Poeme de taină (2004), Poezia în 7 zile (2005), Botezaţi în cuvânt (Ediţie îngrijită şi Cuvânt înainte), Poezie – marele meu har (2007). Îngijeşte Antologia premianţilor Concursului Naţional „Fântâni ale darurilor”, Ediţia I (1999), Ediţia a III-a (2005).
În semn de preţuire şi recunoaştere a eforturilor depuse în promovarea idealurilor Asociaţiunii ASTRA a obţinut premii şi distincţii, precum: Diploma de onoare şi Medalia jubiliară din partea Asociaţiunii pentru Literatura Română şi cultura Română „Onisifor Ghibu” (Chişinău, 1996); Titlul de Membru de onoare al Despărţămintelor ASTRA din: Năsăud (1997); Iaşi (1997); Săcele (2002); Cluj (2005); Lipova (2007); Diploma de onoare din partea ASTREI Coştei - Iugoslavia (2000); Premiul de Excelenţă la Concursul Naţional de Creaţie Literară „Efigii lirice”, pentru competenţă şi profesionalism în redactarea revistelor „Efigii lirice” şi „Puls” (Târgovişte, 2001); Diploma de Excelenţă din partea Primăriei Municipiului Blaj, pentru contribuţia deosebită la realizarea Festivalului de muzică clasică „Camerata blăjeană”, Ediţia I (1-14 august 2002); Diploma de Excelenţă din partea Prefecturii şi Consiliului Judeţean Alba, pentru întreaga activitate şi felul de a sluji limba română (2002); Diploma de Excelenţă din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, I. Ş. J. Botoşani, Asociaţiunii ASTRA pentru contribuţia la desfăşurarea Concursului de Creaţie Lirică „Veronica Micle”, Ediţia a VII-a (2004); Titlul de membru de onoare pentru merite deosebite în serviciul limbii române în Basarabia şi în serviciul societăţii „Limba noastră cea română” (Chişinău, 1998); Diploma jubiliară din partea Asociaţiunii ASTRA, cu prilejul Centenarului Casei Naţionale şi al Muzeului Asociaţiunii (2005); Honoris Causa, pentru susţinerea idealului de românitate, din partea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni; Diploma de recunoştinţă din partea ASTREI Centrale, pentru merite deosebite în sprijinirea activităţii Asociaţiunii şi promovarea culturii naţionale (Sibiu, 2006); Diplomă de onoare din partea Congresului Spiritualităţii Româneşti, Ediţia a XI-a, pentru excepţionala contribuţie adusă la păstrarea valorilor naţionale şi înfăptuirea idealului de unitate spirituală a românilor de pretutindeni (Alba Iulia, 2007).
Cetăţean de onoare al comunei Sâncel, pentru contribuţia la afirmarea Cercului ASTRA şi la organizarea manifestării „Fiii satului” (2002); Cetăţean de onoare al Municipiului Blaj pentru întreaga activitate profesională desfăşurată în şcolile Blajului şi culturală, în cadrul Despărţământului „Timotei Cipariu” (10 aprilie 2003).
Colaboratorii şi prietenii ASTREI o privesc cu încredere şi preţuire. „Meritul acestei fiinţe energice (Silvia Pop) a fost, de la început, acela că i-a luat alături pe noii cărturari de seamă ai urbei noastre...” (Ion Brad). Silvia Pop „este inima ASTREI de la Blaj... de numele ei se leagă azi la Blaj fapte şi realizări cultural-spirituale de notorietate” (Ioan Popa).
„Onorata doamnă îşi pune întreaga energie şi sănătate la temelia acestei activităţi (ASTRA), ca un alt meşter Manole din inima Ardealului, aşa cum au făcut-o »părinţii din părinţi« ai Blajului, dascălii, an după an şi veac după veac” (Ioan Chindriş).
„Făptură sensibilă, dăruită, înzestrată cu putere şi capacitate de organizator şi lider de opinie, deopotrivă vizionară şi încântătoare personalitate. Noi, colectivul de artişti al Taberei internaţionale de creaţie Ioan Inochentie Micu-Clain îi mulţumim şi pe această cale pentru întreaga activitate depusă întru propăşirea artei şi culturii româneşti” (Horea Cucerzan).
„Doamna Silvia Pop ne ia de mână şi ne plimbă prin Blajul altor vremuri, cu parfum de castani şi praf de carte veche şi înţeleaptă. După o asemenea preumblare pleci cu sufletul împăcat şi cu dor de întoarcere. Gazeta domniei sale adună blăjenii de la Blaj şi pe cei care nu sunt din Blaj îi face blăjeni” (Mircea Trif).
„Silvia Pop – marea respiraţie a ASTREI blăjene. Concepe şi organizează sesiuni ştiinţifice, colocvii literare, concursuri, concerte, tabere de creaţie, festivaluri... dar mai presus de toate, deţine simţul colegialităţii, sentimentul că adevărul are nevoie de parteneri adevăraţi, că marea tradiţie culturală, religioasă şi de civilizaţie a Blajului nu se poate menţine doar prin vorbe, amintiri” (Ion Mărgineanu).
„Rar mi-a fost dat să întâlnesc un astfel de OM cu asemenea putere de muncă, dăruire, iertare şi dragoste... Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că a făcut posibilă întâlnirea mea cu doamna profesoară, mai apoi cu preşedinta Despărţământului ASTRA şi redactorul şef al revistei („Astra blăjeană”), iar astfel, şi cu ceilalţi oameni deosebiţi, redactorii revistei” (Daniela Pănăzan).


UN GÂND DE BINE LA ANIVERSARE

Sărbătorim cu bucurie aniversarea celor 45 de ani de la întemeierea Liceului românesc din Sângeorgiu de Pădure... Sentimentul care ne domină pe toţi, dascăli şi elevi, este greu de exprimat. Trecerea noastră a fost pasageră, dar ne-a marcat cariera, însăşi existenţa...
A fost o experienţă definitivă care ne-a ajutat să înţelegem misiunea de dascăli în lumea românească. Aici am învăţat să lucrăm pentru a cultiva în conştiinţa elevilor (care nu-şi cunoşteau limba) respectul pentru limba română care e plină de sens, dar mai ales plină de sentiment. În ea se află ascuns sufletul şi geniul românesc, în ea poporul nostru îşi exprimă credinţa creştină.
Retrăiesc cu nespusă duioşie clipa începutului. Văd cu limpezime chipurile tinere şi luminoase ale profesorilor proaspeţi absolvenţi ai universităţilor şi instituţiilor din Iaşi, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Tg-Mureş: Ruxandra Ionescu, Tudor Beşuan, Aurelia Şerban, Rodica şi Romulus Ţepeluş, Silvia Ungur, apoi Ion Pop şi Maria Pop, primiţi cu nespusă căldură şi încredere de colegii mai vechi (susţinători zeloşi ai Liceului românesc): Doina Grama, Dumitru Nuţiu, Dumitru Popa, Zaharie Feier şi care s-au angajat, împreună, într-o lucrare esenţială: copiii şi părinţii să-şi reînveţe limba părăsită, nu se ştie cum şi în ce împrejurări. A fost un entuziasm fără margini. Profesori şi elevi s-au format împreună, învăţând în Liceul proaspăt înfiinţat, unii de la alţii şi toţi laolaltă pentru a mişca lumea românească spre orizonturi de lumină. Au fost ani minunaţi în care ne-am dăruit toate forţele pentru a înnobila spaţiul în care trebuia să se configureze şi să se delimiteze identitatea noastră de limbă şi cultură. Vă amintiţi, iubiţi colegi, cum într-o febră fantastică, am pus în mişcare iniţiative din cele mai îndrăzneţe: întâlniri cu mari oameni de cultură; vizite zilnice la părinţii elevilor pentru a-i ajuta să-şi redobândească limba uitată; spectacole de teatru cu actori de la Teatrul Naţional din Tg-Mureş sau de la Naţionalul din Bucureşti (vă amintiţi cu siguranţă, spectacolul de excepţie cu piesa „Conul Leonida faţă cu reacţiunea” de I. L. Caragiale, în interpretarea magistrală a marilor actori Al. Giugaru şi Grigore Vasiliu Birlic). Am pus noi în scenă piesa „Omul care a văzut moartea” de V. Eftimiu, în regia lui Nae Floca-Acileni de la Teatrul Naţional din Tg-Mureş. Premiera a fost un eveniment în mica urbe care nu mai trăise ceva asemănător. Ne simţeam actori, am pornit în turneu, Luduş — Tg-Mureş — Borsec. Ne-am bucurat de succes. Jucam în limba română, profesori români şi maghiari într-o înţelegere deplină. Succesul ne-a sporit încrederea. Am iniţiat cercul dramatic al elevilor devenind „regizorii” pieselor care aveau să încânte seriile de elevi.
Revăd imaginea caravanei cu cărţi, care venea lunar de la Tg-Mureş aducând noutăţile editoriale. Îmi răsună în suflet glasul prietenei noastre, prof. Ruxandra Ionescu, chemându-ne autoritar să cumpărăm ultimele apariţii. Dacă era ziua de leafă ne dădeam toţi bănuţii pe tomurile legate în mătase verde sau aurie din operele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Alexandru Macedonski, Tudor Arghezi etc. Acestea se găsesc în bibliotecile noastre, ale tuturor şi, ori de câte ori le privesc, e un prilej de reflecţie, de caldă aducere aminte, de îndemn sufletesc. Ne invidiam, dacă unul dintre noi a cumpărat mai multe cărţi sau a descoperit singur ceva special. Acest moment de început l-am trăit într-o stare de sărbătoare perpetuă. Am cultivat şi în elevi acest spirit de respect şi iubire pentru cuvântul românesc, pentru cartea românească. Din primele generaţii au ieşit patru profesori de limba şi literatura română: Lucia Ţetcu, Emilia Csizmadi, Aurelia şi Melania Ţânţăreanu. Mă leagă amintiri frumoase de acest liceu. Am avut elevi deosebiţi. Ne căutam, ne spuneam bucuriile şi necazurile, ne simţeam o familie armonioasă.
Dragi absolvenţi ai primei promoţii de la Liceul Teoretic în limba română – Sângeorgiu de Pădure – sunt convinsă că vă veţi aminti, ca şi mine care v-am fost dirigintă, ziua în care aţi păşit timizi pentru prima dată în acest liceu. Aţi păşit cu sufletele pline de vise, cu inimile pline de speranţe. Prin sita gândurilor ne cernem amintirile şi vedem anii tineri părând, în cel mai luminos ungher al sufletelor, imaginea tinereţii veşnice. Ne întărim, astfel, credinţa în valorile vieţii, în rostul dascălului în lume:
„Lui îi e dat să înveţe pe ceilalţi cum se poate lupta cu Timpul rămânând totuşi în el, cum se poate presimţi eternitatea în clipa şi plenitudinea Istoriei. Căci, de fapt, acesta este destinul omului: să trăiască în Timp, în Istorie, păstrând totuşi legătura cu Eternitatea” (Mircea Eliade).