Aşa se intitulează editorialul numărului din iulie al revistei Magazin istoric, şi este semnat de Gh. Sion, datând din... secolul al XlX-lea: " (...) Ce bine ar fi dacă asemenea stabilimente balneare s-ar mai înmulţi pe la noi, pentru ca să nu mai fim nevoiţi a ne duce verile în ţări străine, unde nici munţii nu sunt mai frumoşi, nici aerul mai bun, nici distracţiunile mai oneste, nici apele mai dătătoare de viaţă.

 

Dar,  ca să se încuragieze asemenea întreprinderi, guvernul ar trebui înainte de toate să se ocupe de îmbunătăţirea drumurilor (...)". Au trecut aproape 200 de ani de când scria Sion aşa, dar problema drumurilor a rămas... o problemă nerezolvată de repetenţii care se fac că ne conduc!

Din cuprinsul publicaţiei, vă recomand câteva articole: Lumea Evului de Mijloc (acad. Ioan Aurel Pop), 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon (Balazs Ablonczy), Viitorul Transilvaniei la Conferinţa de Pace de la Paris, în docu­mentele Foreign Office  (Alexandru Piţigoi), Din culisele Dietei Transilvaniei  (Simion Retegan), Jurnal din vreme de război. (Pierre De Roma), Marea dragoste a unei Prime Doamne (Dorina Mihalcea), Ospeţe cu veselie sau... însângerate (Matei Cazacu), Cine l-a omorât pe amiralul Nelson. Enigme ale istoriei (Ana Darie), Aventuri culinare cu Jules Verne (Theo Stănescu Stanciu) etc.

Dintre cărţile prezentate la rubrica Pentru biblioteca dv., am reţinut: "Enciclopedia statelor lumii",  ediţia a
XVI-a, de Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae (Editura Meronia, Bucureşti, 2020, 881 pag.) şi "Arma secretă a Israelului" de Jason Gewirtz" (Editura Corint Books, Bucureşti, 2020, 249 pag.)

În Album istoric sunt prezentate imagini mai puţin cunoscute din România interbelică.

Ca să vă rezum articolul privind viitorul Transilvaniei la Conferinţa de Pace de la Paris (pag. 13), norocul nostru a fost... revoluţia bolşevică din Ungaria,  care a fost reprimată cu ajutorul armatei române, fiindcă diplomatic, ungurii au fost mai tari la tratative. "România a fost singura ţară din zonă disponibilă şi interesată să pună pe câmpul de luptă o forţă capabilă să înăbuşe năbădăiosul proiect bolşevic de la Budapesta. România şi-a arătat capacitatea militară şi şi-a putut proiecta viitorul rol în zonă: un tampon între Rusia bolşevică şi statele învinse în Primul Război Mondial". Cam aşa este România privită şi acum, dar din alt unghi. Köszönöm Kun Bela alvtars! Aşa a ajuns a noastră Transilvania.