Tribuna
Astra film
Sebeşu de Jos
Un strălucit pedagog de sat – învăţătoarea Dina Stoica
Un strălucit pedagog de sat – învăţătoarea Dina Stoica

Duminică, 15 septembrie la Sebeşu de Jos. Satul e pregătit pentru sărbătoare mare: străzile sunt măturate, valea râului e curăţată, lumea e îmbrăcată în costum popular. O lumină caldă învăluie case şi uliţi, chipurile sătenilor, ale oaspeţilor şi invitaţilor. În decursul anilor, satul acesta a trăit de nenumărate ori astfel de momente sărbătoreşti. La Palatul cultural - denumire pe care instituţia şi-o merită din plin - o expoziţie de fotografii-document evocă prezenţa satului prin formaţii artistice la diferite manifestări culturale locale, judeţene ori naţionale. Pe scenă, un grup instrumental folcloric repetă până se adună lumea. Şi lumea vine, continuă să vină. Oamenii se salută, se bucură, se strâng mâini, se îmbrăţişează, se fac prezentări. E o zi specială, bucuria revederii şi a întâlnirii cu fiii satului, cu oaspeţii, cu istoria locului.
Învăţătoarea Dina Stoica, sufletul şi respiraţia satului, mai corectează sau mai adaugă câte un detaliu, astfel ca totul să fie şi să iasă „ca la carte”. Voce puternică, inconfundabilă de comandant de oşti locale. De aproape şaizeci de ani, fiinţa ei s-a contopit cu satul în care a venit prin repartiţie ministerială. A adoptat satul şi satul, la rândul lui, a adoptat-o pe tânăra educatoare. A crescut generaţii de copii care astăzi sunt părinţi, bunici, încât ea cunoaşte ca nimeni altul alcătuirea omenească a satului „de la pruncul de ţâţă, până la cei bătrâni ori foarte bătrâni”.
Palatul cultural se umple de lume. Începe sărbătoarea. Doamna Dina, cum o numeşte şi o cunoaşte tot satul, deschide festivitatea. Vorbeşte despre satul acesta pitoresc de sub geana Surului din Munţii Făgăraşului, sat frumos, ca toate satele de munte, cu o arhitectură specifică, adaptată terenului puţin şi scump, dar folosit cu maximă economie. Face referiri la ceea ce defineşte identitatea culturală a locului prin obiceiuri, datini, sărbători specifice. Povesteşte cu pasiune şi cu farmecu-i atât de personal, despre afirmarea şi impunerea acestui sat în conştiinţa culturală şi spirituală a ţării. De fiecare dată şi cu fiecare moment evocat pune accent pe forţa şi  solidaritatea localnicilor la orice reuşită, condiţie şi garanţie a oricărui succes. Doamna Dina are vocaţia educatorului. Le cere oamenilor să se bucure de lucrul frumos şi în bună rânduială, prin puterea dăruirii şi ajutorării celor nevoiaşi ori în suferinţă, lucruri fireşti, altădată, dar de care ne-am depărtat, din păcate, în iureşul modernizării. Continuă să-i îndemne şi să-i înveţe pe localnici să-şi modernizeze locuinţele, fără să altereze specificul arhitectural al satului. Dar câte şi ce lucruri minunate nu răspândeşte un educator de vocaţie pentru care profesia durează cât firul vieţii proprii, fie la catedră, la Palatul cultural, ori pe uliţă, peste tot şi oricând!
Comentând o fotografie într-o carte, profesorul Mircea Tomuş, bun prieten al satului Sebeşu de Jos, şi al Doamnei Dina, spunea despre tatăl său, preot de ţară, şi despre mama sa, educatoare: „...ei au fost nişte oameni absolut minunaţi în modestie, în sensibilitate şi în frumuseţea lor sufletească. Ei nu au fost  numai o pereche de oameni, ci au fost o întreagă categorie în generaţia lor. Eu aduc testimoniu că Unirea de la 1918 n-ar fi fost posibilă fără categoria preoţilor şi învăţătorilor - elita rurală a satelor noastre. Ei au fost ceea ce trebuia pentru satele româneşti”.  Într-un anume fel, Doamna Dina se regăseşte în acest portret de dascăl al satului: o conştiinţă vie şi curată, dublată de o mare dragoste pentru sat şi oamenii lui.
La una din întâlnirile satului Sebeşu de Jos cu scriitorii, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Radu Popescu, a numit-o pe învăţătoarea Dina Stoica, directoarea Palatului cultural, „un adevărat spirit aglutinant, capabil să adune, să mişte şi să sensibilizeze satul întru ideea de mai bine şi de frumos”. Un omagiu adus unei învăţătoare care şi-a înţeles şi onorat menirea dincolo de timpul dăruit catedrei.
Sărbătoarea de duminica trecută a fost dedicată unei cărţi: Sebeşu de Jos – sub semnul identităţii, lucrare apărută sub egida Academiei Române, prin Institutul de Studii Socio-Umane Sibiu, tipărită la Casa de Presă şi Editură „Tribuna”, sub îngrijirea prof. univ. dr. Ilie Moise. În cuvântul său, cunoscutul şi apreciatul folclorist sibian s-a referit la personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din ţară şi din străinătate care în decursul anilor au fost oaspeţi ai satului: Pimen Constantinescu, Gheorghe Pavelescu, Cornel Irimie, Herbert Hoffmann, Maria Stoica, Nicolae Sasu, D.R. Popescu, Mircea Tomuş, Mircea Braga, Rodica Braga, Mircea Borcilă, Mircea Ivănescu, Vladimir Munteanu, George Bălăiţă, Adam Puslojic, Silviu Stănculescu, Ion Buleandră... Câte localităţi rurale din ţara aceasta se pot mândri cu o astfel de constelaţie de nume ilustre?!
În sală şi pe scenă,  artişti locali, de la copii la oameni în vârstă,  cântă cântece populare, joacă dansuri locale, poartă în jurul sălii Tricolorul împodobit cu o pictură  realizată de celebrul pictor şi sculptor miniaturist local Gheorghe Cercel. Lumea aplaudă, apoi se grăbeşte să cumpere cartea şi să primească autograf. Fiecare om poartă în braţe şi se îndreaptă spre casă cu o nouă frântură de istorie locală.
În faţa Palatului cultural întâlnesc  şase fetiţe de şcoală, îmbrăcate în frumoase costume populare. Sunt în clasa a cincea la Turnu Roşu, şi fac naveta zilnic cu autobuzul şcolar. În sat nu mai este şcoală, doar grădiniţă. Le întreb ce vor să facă când vor fi mari. Îmi răspund cu seninătatea visului vârstei lor: „Eu aş vrea să trăiesc în Spania”, ”iar eu în America”!...
Doamna Dina se apropie de optzeci de ani. Vârsta nimănui nu-i eternă. Şi mă gândesc ce se va alege de satul de la poalele Făgăraşilor când Doamna Dina  nu va mai fi, iar fetiţele acestea frumoase vor ajunge andaluziene ori stele americane?!

Ion ONUC NEMEŞ






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

Profesional PN

acedo

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia