Tribuna
Gândind la Eminescu
Gândind la Eminescu

Dornic să cunoască meleagurile natale ale unor vestiţi cărturari ardeleni şi să asculte melodiosul grai al ţăranilor români din această parte de ţară, tânărul Mihai Eminescu va porni, în vara anului 1866, înspre Valea Mureşului şi a Târnavelor, urcând Dealul Blajului şi ajungând într-un târziu la Sibiu şi în Mărginimile sale. În acele vremuri, aici se puneau bazele Asociaţiunii ASTRA, iar ceva mai târziu şi ale bibliotecii sale, prestigios lăcaş de cultură, de fiecare dată gazdă primitoare şi organizatoare a unor prestigioase manifestări omagiale dedicate zilei de naştere şi celei a morţii marelui nostru poet. Aici aveam să aud emoţionanta rostire a poeziei eminesciene în tălmăcirea limbii lui Goethe şi Schiller; să privesc şi să admir un izbutit portret al poetului, ieşit de sub penelul pictoriţei Monica Gastone din Miercurea Sibiului; să răsfoiesc setul manuscriselor fotocopiate ale "Caietelor Eminesciene" - donaţie din 15 ianuarie 1985 a filosofului Constantin Noica şi a prietenului său Aurel Cioran, fratele filosofului Emil Cioran. Apoi, străbătând strada Mitropoliei m-am oprit în faţa clădirii de popas şi de odihnă pentru poetul adolescent, iar cutreierând aleile Parcului Sub Arini am aşezat un firicel din buchetul poemului "Floare albastră" lângă chipul poetului dăltuit în bronz. Opera aparţine sculptorului Radu Moga şi odată cu înălţarea ei se împlinea dorinţa exprimată cu aproape trei decenii mai înainte de poetul răşinărean Octavian Goga. Festivitatea dezvelirii şi sfinţirii bustului s-a petrecut în ziua de 2 octombrie a anului 1938. Au trecut de atunci exact 72 de ani. Invitaţi de onoare la festivităţi au fost Mircea Eliade şi Ionel Teodoreanu, iar printre cei care au rostit discursuri s-au aflat scriitorul Cezar Petrescu, poetul Ion Minulescu, primarul de atunci al Sibiului, Sever Pop, vicepreşedintele ASTREI, Valeriu Bologa, şi profesoara Ecaterina Săndulescu, ea fiind sufletul întregii manifestări omagiale. Mai erau de faţă şi alţi numeroşi intelectuali ai vremii, precum şi mai tinerii condeieri din acele vremuri - Constantin Noica, Vladimir Streinu şi Alexandru Dima. Alte popasuri, alte amintiri.
Urcând din Sibiu spre Curmătură, lăsăm în urmă Răşinarii odihnei veşnice a mitropolitului Ardealului, Andrei Şaguna, şi "depozitarul" amintirilor dragi lăsate de popasul lui Eminescu şi păstrate de Casa-Muzeu a familiei poetului Octavian Goga, pentru a încheia "periplul eminescian" în faţa lespedei reci care, de 23 de ierni, acoperă modestul mormânt al lui Constantin Noica, unul dintre cei mai erudiţi filosofi ai ţării, mare iubitor şi priceput cunoscător a tot ceea ce a scris şi a gândit Mihai Eminescu, cel ivit în lume la 15 ianuarie 1850, iar în constelaţia culturii universale la vârsta de numai 16 ani.
S-au scurs de la naşterea lui 160 de ani, iar de la trecerea la cele veşnice 121 de ani. Numai că în locul său n-a mai răsărit pe bolta poeziei româneşti un atât de strălucitor LUCEAFĂR.
Motto: "Dacă nu-l iubiţi sau înţelegeţi, lăsaţi-l pe Eminescu să doarmă în pace, măcar pentru o vreme"!

Ioan VULCAN-AGNIŢEANUL



comentarii
1 comentarii

festivitatea de care vorbiti a avut loc o saptamana mai tarziu, la 9 octombrie 1938
mb
01.10.2010 10:18
Din aceeasi categorie
SEVIS

E-pneu

PARCUL MEMORIAL  MULTICULTURA

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Muzeul Astra
codul postal
VISA MEDICA
Licitatie publica

accentmedia