Cuvintele-cheie care definesc actualitatea culturii europene sunt bogăţia şi diversitatea, care incumbă orientări, curente, stiluri diferite - de la tradiţionalism până la iconoclastia avangardistă. Această varietate în România derivă din noua situare a intelectualului român în lume, după atâtea înfăptuiri precum: democraţie, europenizare, atlantizare etc.. În această nouă oglindire culturală avem parte de acea stare de simbioză între cultura artei şi cultura industrială. În acest ”Mundus Vivendi” actul de cultură este nu numai creativ- spiritual ci şi creativ-economic. Din dorinţa de a decripta această lume vom apela la oglinda umbertină, şi la labirintul semnelor ce alcătuiesc complexa noastră realitate. 

Veştile zboară uşor: a adăugat Sibiului cinci stele culturale

De-a lungul timpului a călătorit în 144 de ţări, a întâlnit mulţi preşedinţi, regi, şefi de stat, oameni foarte importanţi, a adus puterea teatrului în Sibiu "Capitala Culturală a Europei - 2007", formează studenţi de la actorie din lumea largă, susţine nenumărate workshop-uri, a reprezentat România în numeroase comitete şi comisii de selecţie ale Capitalelor Culturale Europene…şi acest CV este departe de a se epuiza. Persoana la care ne referim este născută în teritoriul vechiului Principat (voievodat) al Moldovei. Judecând lucrurile după membrii familiei putem spune că  face parte dintr-o adevărată oştire. Destinul i-a purtat paşii spre Sibiu  unde a decis să ridice temelia  ”voievodatului teatrului sibian”. Cei care  nu au ghicit la cine ne referim, le mai dăm câteva indicii: se simte vrăjit de cel mai mare povestitor român, de Ion Creangă, căci ”prin el trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, filosofia populară”; îl venerează pe cel apelat: „Domnule şi frate Eminescu”. Toate aceste mici frânturi biografice se reunesc sub mantia  actorului Constantin Chiriac, despre care dorim să consemnăm  lucruri spuse şi nespuse încă.

Marea Dionysie

În Antichitate Marea Dionysie dura cinci zile consecutive, de la răsăritul până la apusul soarelui. În zilele noastre Sibiul a devenit locul unde urmaşii lui Thespis şi Eschil interpretează fel de fel de roluri. De facto, Marea Dionysie din România are un singur  reper geografic: Sibiul, unde an de an, timp de 10 zile au loc mega-spectacole. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu reuneşte romancieri, prozatori, teatrologi, actori şi alţi practicieni ai artei. Este festivalul unde conferinţele şi spectacolele sunt adevărate ”procesiuni dedicate artei teatrale”. Sibiul  -graţie managerului şi directorului festivalului Constantin Chiriac- a deschis porţile cetăţii pentru transhumanţa culturii internaţionale. Ca atare, în vechiul burg medieval, şi-au făcut apariţia artişti din lumea largă, pentru a dialoga în cetate cu cetatea, dar şi pentru a se cunoaşte pe sine. Constantin Chiriac - metaforic vorbind  -  lasă teatrul de avangardă să-şi măsoare puterea  cu teatrul clasic, şi oferă posibilitatea mesagerilor şi actanţilor din familia teatrului să aducă un elogiu iubirii faţă de  creaţie şi faţă de ”Marele Creator”, dar şi să ofere publicului necesara hrană spirituală. ”Ca actor, agreez spectacolele vii. Îmi place să simt implicarea publicului, căci teatrul trebuie să fie liantul comunicării publice. Spectatorii devin ceilalţi actori. Chiar istoria teatrului ne certifică că teatrul a fost inventat cu un scop precis, anume pentru o mai profundă comunicare cu ”zeii şi spiritele”, în cazul de faţă cu publicul."
Un fel de spaţiu de iniţiere

În Teatrul ”Radu Stanca” există un spaţiu pentadimensional, unde se gestionează  calendarul teatral dar şi timpul de creaţie. Este şi o cameră a introspecţiei, a responsabilităţii. Aici gândurile se transformă în realitate. Cu siguranţă cabinetul managerului general Constantin Chiriac ar putea figura într-o secvenţă dintr-un film clasic. Masa de lucru pare să nu se termine, fiind croită pentru stabilirea strategiilor de pe ”câmpurile de bătălie teatrale”. Teritoriul descris este monitorizat de volume de căpătâi, bine rostuite în rafturile bibliotecii, pigmentată de mici suveniruri. Acestea tronează cine ştie ce amintiri discrete. Ne luăm ”inima în dinţi” şi pornim dialogul. Îl întrebăm pe jovialul director dacă teatrul -în genere- oglindeşte actuala criză economică sau doar o întreţine. Ne surâde cu tâlc (…) apoi răspune: ”Îmi vine în minte imaginea lui Moromete, cel preocupat să nu-şi piardă familia, ordinea durabilă, acea siguranţă care îi dădea puterea să privească cu superioritate viaţa ca un spectacol. Îmi amintesc şi de cadrele filmate pentru interpretarea celebrului Nilă. În fond, prin extensie, această imagine seamănă cu problemele familiei culturii naţionale pe care o invocaţi indirect şi dumneavoastră. Regăsim -şi azi- suficiente temeri legate de teatrul românesc. Atunci când economicul nu te ajută, acţionezi în locul economicului. Altă doftorie pentru întremarea culturii nu există. Atenţie! nu ne substituim economicul, ci aplicăm doar reţete sustenabile, căci prioritatea noastră rămâne cuvântul educaţie şi nevoia de meşteşug, de cultivare a celor cu har, şi de încărcare spirituală a celor care vin la izvorul teatrului”.

 De la platforme industriale, la platforme culturale

”Dacă respecţi actul de creaţie şi misiunea de actor, ai reţetarul succesului. Teatrul este un magnet deoarece el poate să reflecte ceea ce nu se spune, ceea ce nu se doreşte a se spune. În acest sens nici o interdicţie nu poate înfrânge dorinţa spectatorului de a viziona -de exemplu- Faust, de a reflecta asupra mesajului transmis prin acest spectacol. Este o atenţionare  despre infernul pe care îl putem provoca în orice clipă fiecare din noi. Viziunea demonică -cu decorul  care ”se dezmembrează”, într-un vuiet inuman etc.- a stârnit şi stârneşte un adevărat pelerinaj cultural. Prin astfel de spectacole am deschis porţile teatrului alternativ. Teatrul sibian a devenit, fără voia lui, mesagerul teatrului românesc peste hotare. ”Nu mai departe de anul viitor -spune Constantin Chiriac- vom susţine un spectacol la Centrul Metropolitan din Tokyo. Tot în Japonia am semnat  un important contract pentru Jocurile culturale şi olimpice din 2020. Oraşul Tokyo a prevăzut pentru organizare 2,59 miliarde de euro şi 3,31 miliarde de euro pentru infrastructură. Din alt punct de vedere ne pregătim să ne racordăm la exigenţele anului 2020. În acest sens, dorim să regândim şi să redimensionăm strategia cultural-turistică locală, dar şi mediul de bussines-cultural. Sibiul investeşte 12% din  bugetul local în cultură, iar  investiţia se întoarce în procent 16%. Suma rezultă din puzderia de servicii turistice, şi nu numai. Vom avea trei săli de spectacole pentru care sunt preconizate 300, 450, şi respectiv 150 de locuri, în Noul Teatru pe care îl vom construi. Pentru fiecare scenă de spectacol vom dispune de un spaţiu de repetiţie (n.n. de aceeaşi dimensiune cu scena de spectacol, cu dotări corespunzătoare). Vom mai avea un ”Centru de congrese internaţionale”, dotat conform standardelor internaţionale. Mă încumet să afirm că demarăm un proiect mondial unic, botezat ”Fabrica de cultură”, un Mega - Centru Alternativ pentru Cultură, Educaţie şi Cercetare. Noua viziune a pornit de la ex-platformele industriale care devin platforme culturale. Aici vor exista săli de curs pentru studenţii din ţară şi de peste hotare. Vom avea un spaţiu de arhivă şi de documentare, săli de studiu, spaţii de recuperare fizică (căci un spectacol te stoarce de energie). Pentru a avea costuri de întreţinere mai mici vom apela la energii regenerabile, inclusiv la cele fondate pe utilizarea TIC, pe sursele de energie regenerabilă descentralizate şi integrate la nivel local şi în reţelele electrice. Acest demers îndrăzneţ beneficiază de susţinerea unui om special. Mă refer la domnul ing. Ioan Tuşinean, directorul societăţii Construcţii S.A. (n.n. ex I.A.C.M. ; ex I.C.M.J. Sibiu), care  ne-a ajutat necondiţionat, în clipe grele şi foarte grele. Acum - pentru proiectul nostru "Fabrica de cultură" - a  întabulat peste 30.000 mp de teren. Acesta este un teritoriu cultural unde vom produce cultură la superlativ. Cei ce vor să se bucure de ofertele noastre au la dispoziţie căi de acces rapide. Mă refer la: ”Auto­strada Sibiu-Orăştie” şi la Aeroportul Internaţional Sibiu. Am convingerea că "Fabrica de cultură" o să aibă un impact important atât în aria investiţiilor cât şi în spaţiul financiar-bancar. Estimăm ca la începutul anului 2020 Sibiul să devină mai activ în  ”angrenajul economico-cultural” din România.

 Să vină pompierii…

Activitatea celor de la ISU este responsabilă şi o res­pectăm. Şi noi dorim să oferim un cadru de vizionare adecvat spectatorilor. Ne aflăm într-o perioadă a marilor provocări. Aici includ şi efectele sinistrului eveniment de la Colectiv. Spaţii destinate artei spectacolului au fost limitate. Am fost obligaţi să ne repliem în alt concept pentru a nu periclita actul artistic, dar şi pentru a onora angajamentele artistice.



 Din aceste considerente au fost regândite şi readaptate spectacolele la scenele noi de spectacol. Festivalul bate la uşă... iar biletele sunt pe cale de epuizare (...). Festivalul a fost gândit să funcţioneze într-o armonie perfectă cu oraşul. Mai mult funcționează în ritmul acordului cultural naţional şi internaţional. De peste 15 ani caut să lămuresc decizionalii, dar şi minţile luminate, să privească actul cultural ca pe un produs, pentru care trebuie să ai piaţă, care trebuie să-şi aducă un câştig. Acesta este motivul pentru care am lansat ”Bursa de spectacole”. Dacă nu creezi spațiul care să atragă lumea, nu vei câștiga nici renume, nici bani. Dacă la început lumea era rezervată, acum interesul este foarte mare, şi din partea iubitorilor de teatru de peste hotare. Ca atare, spectacolele noastre au dinamizat ”turismul cultural”. Pentru această notorietate muncim pe brânci. Trebuie să aveţi în vedere faptul că la ora actuală oferim 95 de spectacole active, mai mult decât toate teatrele din Bucureşti. Dincolo de acest bilanţ aş menţiona şi audienţa. Vorbim despre mai mult de 400 de spectacole, care se joacă exclusiv cu casa închisă. În plus, nu neglijăm nici cutumele spectacolelor. Am ridicat nivelul calităţii atât în cadrul festivalului internaţional de teatru, cât  şi în cadrul  reprezentaţiilor curente. În general, în Europa şi Statele Unite teatrul suferă cumplit. Din acest motiv avem proiecte  în care actoria, muzica şi dansul coabitează. Noi nu apelăm la un ”corset cultural”. Noi  investim în  public. Ca atare am promovat spectacolele autor - în sensul că o piesă poate avea diferite formule regizorale atrăgătoare.
Teatrul coach
”Oamenii indiferent de profesie, de vocaţie sau de job doresc să comunice bine. Unii trăiesc în trecut, alţii doar în prezent, iar o minoritate îşi imaginează viitorul. În general toţi au probleme la capitolul comunicare. Rezultatul se vede  în activitatea individuală sau de echipă. Luând în considerare un asemenea aspect am putea spune că teatrul este un fel de coach /antrenor, care prezintă modele de comunicare. Mai mult, dorim să arătăm rolul / importanţa culturii în societatea românească. Avem nevoie de o cultură de afaceri, de o cultură a democraţiei, de o cultură a spaţiului politic şi economic. Avem nevoie de elite, de modele,de bună practică. ”Aventura FITS” a ajuns azi un brand respectat. Este unul din importantele evenimente de gen din lume, alături de Festivalul de la Edinburgh sau de Festivalul de la Avignon. Teatrul sibian a avut acest ”discurs ascendent” şi graţie preşedintelui României. Domnul Klaus Iohannis, în timpul mandatelor de primar, a sprijinit performanţa teatrală de la Sibiu, iar noi am transferat teatrul din sala de spectacole în stradă.  Publicul a început să preţuiască şi să îndrăgească teatrul. Acum, după ce am împământenit dragostea şi noua viziune despre teatru, ne reîntoarcem în amfiteartele culturii, pentru a ne bucura de gladiatorii culturii universale.
Mesianicul Sibiu
Prin mediul şi parteneriatele cultivate, prin puterea personalităţii sale, Constantin Chiriac   a repus ”coloana” Sibiului printre coloanele spaţiului cultural românesc, a consolidat  imaginea comunităţii sibiene ca fiind una de mare spiritualitate şi forţă culturală. Acum veştile bune zboară uşor: Constantin Chiriac a adăugat Sibiului cinci stele culturale; Sibiul a devenit un oraş mesianic. Concomitent lumea este mirată de capacitatea de efort, de creativitatea pe care o are actorul dar şi managerul Teatrului Naţional “Radu Stanca”. Nu este de mirare căci în tinereţe a practicat sportul, rugby şi handbal, iar bunele practici sunt cultivate şi azi. Acum, pe masa de lucru aşteaptă rezoluţia finală mai multe parteneriate:  cu universităţi din Germania şi Polonia, cu academii de teatru din Rusia, China, Japonia şi Israel. Constantin Chiriac crede că  lumea educaţiei universitare are nevoie de opere practice. ”Doresc să încredinţez tinerilor ceva din cunoştinţele mele. Sunt credincios, iar forţa divină ne-a oferit tot. Noi nu trebuie decât să o descoperim”, spune Constantin Chiriac, acest ”personaj rodinian” pentru care munca trebuie tratată la rang de excelenţă. De facto prin muncă a adus la  rang de excelență și teatrul sibian.
News flies easily: five cultural stars added to Sibiu
In Great Ancient Dionysia used to take five consecutive days, from sunrise to sunset. Nowadays, Sibiu is a place where followers of Thespis and Aeschylus play all kinds of roles. De facto, Great Dionysia in Romania has only one geographical landmark: Sibiu, where every year for 10 days, mega-shows take place. International Theatre Festival in Sibiu brings together novelists, writers, theatrologists, actors and other practitioners of art. Conferences and performances are here true “processions dedicated to theatrical art. Theatre is a magnet because it can reflect what is not said, what is not meant to be said. Theatre in Sibiu became, unwittingly, a magnet abroad. The same will happen at Tokyo Metropolitan Centre when the Theatre of will connect to the exigencies of 2020. The actor, professor, manager Constantin Chiriac – manager of the International Theatre Festival in Sibiu - has redesigned and scaled the cultural and touristic local strategy, but also the business-cultural environment. The new vision started from former industrial sites that become cultural platforms. “We will have three theatre halls that are expected to have 300, 450 and 150 seats respectively. For every stage of the show we have a rehearsal space. The theatre will have an "International Congress Centre." It is a unique global project, called "Culture Factory", a Mega - Alternative Centre for Culture, Education and Research. This approach is supported by the Company Constructions S.A. (n.n. e.g. I.A.C.M.; e.g. I.C.M.J. Sibiu), which has tabulated more than 30,000 square meters of land. At the beginning of 2020 Sibiu will become more active in the “economic and cultural gear” in Romania. Constantin Chiriac added five cultural stars to Sibiu and Sibiu became a messianic city.

Veştile zboară uşor: ridică o platforma  culturală de cinci stele
Societatea Construcţii S.A. este una din companiile cu profil de construcţii şi instalații din Sibiu. Până aici nimic special. Ineditul ne este oferit de noul concept managerial implementat de domnul ing. Ioan Tuşinean, preluat de la directorul Teatrului ”Radu Stanca”,Constantin Chiriac. Pentru domnul ing. Ioan Tuşinean „actul de cultură şi cultura nu sunt consumatoare de bani, ci generatoare de venituri financiare, dar şi de beneficii spirituale”. Pentru domnia sa  ”Sibiu- Capitala Culturii Europene-2017” a fost un program de mari dimensiuni, bine pregătit. Așa se face că societatea Construcţii S.A. a participat la reestetizarea zonei centrale. ”Sibiu-Capitala Culturii Europene a adus cu sine posibilitatea creării unor evenimente, a unei infrastructuri, a unui know-how care să persiste în timp. Experienţa a dovedit  că deţinerea titlului generează dezvoltare economică prin crearea de noi locuri de muncă, creşterea numărului de turişti, creşterea vizibilităţii oraşului la nivel naţional, regional şi internaţional, creşterea numărului consumatorilor de cultură şi dezvoltarea de categorii noi de public. Toate au determinat accentuarea sentimentului de mândrie, de solidaritate a cetăţenilor. Poate şi din acest motiv Sibiul a atras şi atrage -şi acum- mulţi tineri”, spune Ioan Tușinean. În opinia managerului „Sibiul este un fel de channel of cultures”, o postură onorantă, dar care trebuie mereu întreţinută cu noi şi noi oferte - precum este şi acest produs sibian sută la sută:  ”Fabrica de cultură”, inspirat de activitatea vechii firme I.C.M.J. versus I.A.C.M, activitate continuată de Construcţii S.A., anume ”Fabrica de Case”.
Convertirea la capitalism
Această stare de euforie artistică se manifestă doar în interiorul domniei sale, în acel Eu imperceptibil pentru mulţi semeni. Expansiunea economică pare să-i bruieze sentimentalismul artistic în favoarea pragmatismului capitalist. Distinsul inginer, în postura de manager, a înţeles repede mecanismele capitalismului, şi ca atare a acceptat convertirea spre suflul UE. Acest aspect nu-l opreşte să ne arate o  ”Cartea de onoare”  pe care scrie  ”Întreprindere de Construcţii a Sfatului Popular (n.n. actuala  Construcţii S.A.)”, înființată în anul 1950. Brigada 2 - fost Şantier II, un  catastiv îngălbenit în care  este trecut numele unui tânăr absolvent. Intuiţi cine era şeful acelei brigăzi? Tânărul acelor ani ? Ioan Tuşinean ! cel care a a ajuns aici în urma unui gest de demisie cu feedback. Managerul ar mai spune ceva (…) dar se abţine, apoi închide rapid ”Cutia Pandorei”. Înainte de a pune la loc catastiful ne spune doar atât: ”Am păstrat acest document, precum şi alte broșuri prăfuite, dintr-un singur motiv (…) ele  sunt volens nolens file din hrisovul unei societăți organizatorice, martorele adevărului istoric. Acum această întreprindere a ajuns să sărbătorească -fără fast- 65 ani de existenţă (…) un șirag de ani, grei sau mai grei pentru cei care au trudit pe această platformă industrială”. Ioan Tuşinean ne mai mărturieşte că a fost obligat -cu strângere de inimă- să reducă personalul activ, de la 1800 la aproximativ 400 de angajaţi. ”În acele clipe lăcrimam în sinea mea. Îmi era greu să-i privesc pe cei alături de care am ridicat blocurile din Avrig, Mârşa, Tălmaciu, strada Rusciori, şi Cartierul  Broscărie (…) cei care au ridicat Cartierul Gării etc. Am mai păstrat o mică parte din baza veche de producţie, o macara -de epocă- şi alte mici agregate (...). A fost o decizie sentimentală. Totuşi sunt mândru că acest sigiliu industrial sibian nu a fost ras, cu toate că putea să fie vândut petic cu petic”. Directorul societăţii, ing Ioan Tuşinean, mai speră în salvarea industriei. Ca atare a luat prima decizie: a redus din activitatea curentă. A doua decizie: conservarea platformei. Pentru partea de producţie a încercat să implementeze un sistem software pentru gestionarea şi controlul integrat, pentru  optimizarea şi eficientizarea întregii activităţi. Preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii Construcţii SA spune că premisa de redresare economică este reală, doar că trebuie asigurată o legislaţie racordată la realitatea actuală.
Harta platformei industriale - harta platformei culturale
Din contextul relatat de inginer rezulta că acest moment dificil avea şi el un deadline. Fiica domniei sale, de profesie arhitect, avea să-i lumineze calea, după ce a văzut un concept arhitectural din São Paulo,  care avea similitudini cu arieratul industrial  de la Sibiu. Proiectele semnate de  Paulo Mendes da Rocha -unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi ai secolului XX, axat pe modularea formelor de beton şi oţel- păreau a fi reţetarul  aplicabil şi pentru arieratul sibian. De la preinformare la practică a fost un simplu pas. Ideea de a transforma harta actualei platforme industriale în harta unei platforme culturale a fost dătătoare de speranţe, mai ales că bunul prieten Constantin Chiriac marşa pe aceeaşi idee îndrăzneaţă.  Monica Tuşinean mai vine cu o veste bună pentru tatăl ei. Proiectul de diplomă este premiat şi publicat pe diverse platforme online, în plus este expus în cunoscute expoziţii de la Stuttgart şi Chur.
Au urmat vizite de lucru şi documentare în platforma industrială sibiană. Într-un final  au apărut elementele sustenabile ale proiectului. Autoarea a avut amabilitatea să ne mărturisească ceva din acest concept-briliant: ”Proiectul are în vedere reabilitarea unui spaţiu industrial care se află într-o poziţie aparte din punct de vedere urbanistic - şi anume într-o alveolă împrejmuită de zone rezidențiale. Pentru a preveni o viitoare dezvoltare urbanistică de calitate îndoielnică - anume cu imobile/case de locuinţe ieftine şi prost executate, finanţate de aşa zişi investitori - ideea a fost de a crea un spaţiu de retenţie pentru activităţile culturale care se desfăşoară în Sibiu, împreună cu salvarea şi păstrarea moştenirii industriale a zonei. Proiectul de diplomă din 2012 a avut ca scop formularea unei strategii de reabilitare a zonelor industriale prin împletirea funcţională a spaţiilor culturale, sportive, a spaţiilor de joacă pentru copii şi adolescenţi, sau a spaţiilor dedicate apiculturii sau grădinăritului urban. Prin extensie s-ar putea crea sistemic condiţii propice dezvoltării creative culturale, prin includerea în aceste procese a persoanelor din arii socio-culturale şi de vârstă diferită. Toti aceşti parametri pot reanima dezvoltarea unui spaţiu care în esenţă se opune intervenţiilor care nu sunt strict legate de datul  funcţional al clădirilor. Bineînţeles ideea a fost catalizată de o anumită nostalgie legată de cultura şi istoria industrială din România... care după '89  pare să intre într-un con de uitare, marşând pe ideea că tot ce a fost conceput în perioada comunismului este de dezavuat....ca atare trebuie ştearsă din amintirea colectivă ceea ce numim  trecutul industrial al ţării, de facto o etapă a tehnologiei noastre. Păstrând patrimoniul industrial al ţării putem reanima un spectru de sentimente care -deşi au fost manipulate abuziv în comunism- sunt în esență pozitive. Un alt proiect care mă preocupă -din acelaşi punct de vedere,  început tot în timpul facultăţii- viza salvarea sitului industrial de la Combinatul Siderurgic Hunedoara. Din  păcate demersul meu a fost  tardiv”.
O exclusivitate
Tânăra arhitectă ne-a pus la dispoziţie o parte din schiţele şi planşele sale arhitecturale -care  vor fi folosite de inginerii constructori în teren/pe şantier, în baza cărora ”Fabrica de cultură” o să devină o platformă culturală reală. Mai mult, arhitectul ne-a încredinţat că ne va prezenta -în premieră naţională- esenţa proiectului, într-o formulă coerentă, meţionând care sunt soluţiile tehnice de construcţie, soluţiile arhitecturale prin care sunt transformate halele industriale în spaţii de creaţie culturală, unele amintindu-ne de spaţiile industriilor creative din ringul business-ului cultural. Monica Tuşinean ne-a mai promis că va devoala relaţia ideatică cu ”Şcoala Bauhaus”. ”Asemenea subiecte privind reambientările industriale, au fost şi rămân o preocupare constantă pentru mine”, susţine Monica Tuşinean, cea care urmează să dea curs invitaţiei lansate de Lobbyart, anume de a susţine prelegeri la sesiunea ”Antropologia comunicării”, care va avea loc în acest an la Sibiu. Monica a studiat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti. A urmat un program academic Erasmus, la Universität Stuttgart. În prezent activează în cadrul unui  biroul de arhitectură din Stuttgart. Arh. Monica Tușinean, în echipă cu arh.Vera Kräwinkel, mai are o performanţă notabilă. Ne referim la cel mai important proiect din cariera de arhitect: sediul Google şi Salesforce din München / "Kontorhaus am Arnulfpark München".

                                   Les nouvelles volent rapidement: o a ajouté à la ville de Sibiu cinq étoiles culturelles
Dans l'Antiquité, Les Grandes Fêtes Dionysiaques duraient cinq journées consécutives, dès le lever du soleil jusqu'au coucher du soleil. De nos jours, la ville de Sibiu est devenue le lieu où les descendants de Thespis et Eschyle interprètent tous sorts des rôles. De facto, les Fêtes Dionysiaques de Roumanie ont un seul repère géographique: la ville de Sibiu, où année par année, pour une dizaine des jours, ont lieu des méga-spectacles. Le Festival International de Théâtre de Sibiu réunit des romanciers, des prosateurs, des théâtrologues, des acteurs et d'autres praticiens de l'art. Ici, les conférences et les spectacles sont des vraies processionsdédiées à l'art théâtral. Le théâtre est un aimant, parce qu'il est capable de réfléchir ce qu'on ne dit pas, ce qu'on ne désire pas dire. Le théâtre de Sibiu est devenu, malgré lui, un aimant au-delà des frontières. Cela se passera au centre métropolitain de Tokyo, quand le théâtre de Sibiu se raccordera aux exigences de l'année 2020. L'acteur, le professeur, le manager Constantin Chiriac - directeur du Festival International de Théâtre de Sibiu - a reconstruit et a redimensionné la stratégie culturelle et touristique locale, mais aussi l'environnement du business culturel. La nouvelle vision s'est relancée à partir des ex-plateformes industrielles qui deviennent des plateformes culturelles. «On va avoir trois salles de spectacle pour lesquelles sont prévues 300, 450 et respectif 150 de places assises. Pour chaque scène de spectacle, on dispose d'un espace de répétition. Le théâtre aura un centre de congres international.» C'est un projet unique, intitulé la Fabrique de culture, un Méga-Centre Alternatif pour la Culture, l'Education et la Recherche. Cette démarche bénéficie du soutien de la société Constructii S.A., qui a entablé plus de 30.000 mètres carrés de terrain. Au début de 2020, Sibiu doit devenir de plus en plus actif dans «engrenage économique et culturel» de Roumanie. Constantin Chiriac a ajouté cinq étoiles à la ville de Sibiu, qui est devenu une ville messianique.
                                      Les nouvelles volent vite: élève une plateforme culturelle de cinq étoiles
Le nouveau concept managérial sera implémenté par Constructii S.A. Pour le directeur de la société, l'ingénieur Ioan Tusinean, «l'acte de culture et la culture ne sont pas consommateurs d'argent, mais générateurs de revenus financiers, mais aussi de bénéfices spirituelles». Le premier défi a été Sibiu - Capitale de la Culture Européenne 2007. Ainsi, il est arrivé que la société Constructii S.A. a participé à la réhabilitation esthétique de la zone centrale. L'expérience  prouvé que le titre génère le développement économique par la création de nouveaux emploies, la croissance du nombre de touristes, le augmentation de la visibilité de la ville au niveau national, régional et international, l'essors des consommateurs de culture et le développement de nouvelles catégories de public. Dans l'opinion du manager, «Sibiu est un sorte de channels of cultures», une posture honorable, mais qui doit être toujours entretenue avec des nouvelles offres - comme: la Fabrique de Culture, une offre inspirée par l'activité de l'ancienne entreprise I.C.M.J. versus I.A.C.M., activité continuée par Constructii S.A. connue comme la Fabrique de Maisons. L'idée de transformer la carte de la présente plateforme industrielle dans la carte d'une plateforme culturelle a été fort motivante. Le projet de diplôme présenté par Monica Tusinean, récompensé et publié sur des différentes plateformes en-ligne est exposé dans des expositions de Stuttgart est devenu la solution idéale. L'auteur affirme que «le projet a en vue la réhabilitation d'un espace industriel qui se trouve dans une position spéciale, de point de vue de l'urbanisme - dans une alvéole bordée de zones résidentielles. L'idée a été de créer un espace de rétention pour les activités culturelles qui se déroulent à Sibiu ainsi que la récupération et la conservation de l'héritage industriel de la zone. Le projet de 2012 a eu comme but la formulation d'une stratégie de réhabilitation de la zone industrielle par la cohabitation fonctionnelle des espaces culturelles, sportifs, des espaces de jeux pour les enfants et les adolescents ou des espaces dédiés a l'apiculture ou au jardinage urbain créatif et culturel.».

                                   Die Nachricht fliegt einfach: fünf Sterne hinzugefügt fur kulturelle Sibiu
In die antike Grosse Dionysie nehmen fünf aufeinander folgenden Tagen, von Sonnenaufgang bis Sonnenuntergang. Sibiu wurde heute der Ort, wo die Nachkommen des Thespis und Aeschylus allerlei Rollen interpretiert. De facto hat die Grosse Dionysie aus Rumänien nur einen geographische Wahrzeichen: Sibiu, wo jedes Jahr für 10 Tage haben Mega-Ort-Leistungen. International Theatre Festival in Sibiu, Romanciers, vereint Schriftsteller, Theaterkritiker, Schauspieler und andere Praktiker der Kunst. Hier zeigen die Konferenzen die wahre "Prozessionen theatralische Kunst gewidmet. Das Theater ist ein Magnet, da es wiedergeben kann, was er sagt, nicht das, was Sie wollen, es zu sagen. Theater von Sibiu wurde widerwillig, ein Magnet. Es wird also im Metropolitan Center in Tokio, passieren, wenn das Hermannstadter Theater  Schneidebrette Anforderungen für das Jahr 2020 wird. Schauspieler, Lehrer, Constantin Chiriac-Direktor des internationalen Theaterfestivals in Sibiu ist überdacht und Kulturtourismus Strategie-verkleinert, sondern auch geschäftliche und kulturelle Umfeld. Neue Vision von Ex-Industriellen Plattformen, die kulturelle Plattformen werden gestartet. "Wir haben drei Klassenräume geplanten Aufführungen für die sie 300 sind, 450 und 150 Sitzplätze. Für jede Szene der Show haben wir einen Proberaum. Das Theater wird eine "International Conference Centre" haben. Es ist eine einzigartige Welt, namens Project "Kulturfabrik", ein Mega-Zentrum für Kultur, Bildung und Forschung. Dieser Ansatz profitiert von der Unterstützung der Construction Company S.A. (n.i I.A.C.M. ex I.C.M.J. ex;), die hat Întabulat über 30.000 qm Grundstück. Zu Beginn des Jahres 2020 sollte mehr Sibiu aktiv werden "kultureller und wirtschaftlicher Autofahren" in Rumänien. Constantin Chiriac hat 5-Sterne-kulturelle, und Sibiu wurde eine Stadt und messianischen.
                                        Die Nachricht fliegt leicht: eine kulturelle Plattform stellt sich die Fünfsterne
Das neue Managementkonzept werden realisierten von Constructii S.A. ". Für Direktor, Ing. Ioan Tușinean, "dessen Anbau und Konsum Kultur sind nicht Geld, sondern Erzielung von Einnahmen, sondern finanzielle und geistige Leistungen". Die erste Herausforderung war die "Europäische Hauptstadt der Kultur Sibiu 2007". So ist es, die Constructii S.A. im Bereich Umbau teilgenommen haben. Erfahrung hat gezeigt, dass hält den Titel wirtschaftlichen Entwicklung durch die Schaffung neuer Arbeitsplätze, Erhöhung der Zahl der Touristen, die Stadt immer mehr Sichtbarkeit auf nationaler, regionaler und internationaler Ebene, die Zahl der Konsumenten von Kultur und die Entwicklung von neuen Kategorien der Öffentlichkeit erzeugt. In der Stellungnahme des Geschäftsführers "Warum ist es für einen Kanal der Kulturen", eine Haltung aber immer geehrt werden gepflegt mit neuen und neuen Dienstleistungen, wie z. B.: "Kulturfabrik", ein Werk inspiriert von den alten Zitat Firme I.C.M.J. versus I.A.C. M, Bautätigkeit S.A. setzte, bekannt als ein "Hausbesitzer". Die Idee, die Karte in der Karte der aktuellen Industriegerüstbau zu verwandeln war kulturelle Leben, die Hoffnung geben. Diplomarbeit von Monica Tușinean präsentiert, ausgezeichnet und auf verschiedenen Online-Plattformen veröffentlicht und ausgestellt in der Ausstellung in Stuttgart und Chur wurde die ideale Lösung. Der Autor ist der Meinung: "das Projekt berücksichtigt die Rehabilitation eines Raums ist eine Sonderstellung in Bezug auf die städtischen Planung-d.h. in einer Aussparung in der Mitte der Wohngebiete. Die Idee war, einen Raum für kulturelle Bindung Aktivitäten schaffen, die in Sibiu, zusammen mit Rettung und Erhaltung der Industriekultur der Region stattfinden. Das 2012-Projekt zur Formulierung einer Strategie für die Sanierung von Industriegebieten durch die Verflechtung von kulturellen Räumen, funktioneller Sport spielen Räume für Kinder und Jugendliche oder Räume gewidmet Bienenzucht oder kreative Stadtgarten. ".

The news flies easily: raising a five-star cultural platform
The new management concept will be implemented by the company Constructions S.A. For the manager of the company, Eng. John Tusinean, "the act of culture and culture are not money consuming, but generating financial returns, and also spiritual benefits". The first challenge was "Sibiu European Capital of Culture 2007". This is why the company Constructions S.A. contributed to the redesign of the central area. The experience has shown that holding this title generates economic growth by creating new jobs, increasing the number of tourists, increasing the city’s visibility nationally, regionally and internationally, increasing the number of culture consumers and developing new audiences. According to the manager "Sibiu is a sort of channel of cultures", an honouring title, but which needs to be permanently improved by new offers - such as the "Factory of culture", a proposal inspired by the activity of the old company I.C.M.J. versus I.A.C.M, activity continued by Constructions S.A., known as the "Factory of Houses". The idea of ​​turning the current map of industrial sites in a map of cultural sites gave us hopes. The diploma thesis presented by Monica Tusinean, awarded and published on various online platforms and exhibited in exhibitions in Stuttgart and Chur became the ideal solution. The author confesses: "The project envisages the rehabilitation of an industrial space that is in a special position in terms of urban positioning - namely in a region surrounded by residential areas. The idea was to create a space for enclosing cultural activities taking place in Sibiu and also rescuing and preserving the industrial heritage of the area. The project in 2012 aimed at formulating a strategy for the rehabilitation of industrial areas by functionally combining cultural, sports spaces, playgrounds for children and adolescents, or spaces dedicated to urban gardening, beekeeping or creative and cultural spaces".