Tribuna
Astra film
Dosarele patrimoniului (XXXVI): în Sibiu s-a descoperit pământul = aurum problematicum! - armonia statului ideal: comunismul aristocratic? - când devine omul o fiinţă morală?
Dosarele patrimoniului (XXXVI): în Sibiu s-a descoperit pământul = aurum problematicum! - armonia statului ideal: comunismul aristocratic? - când devine omul o fiinţă morală?

După filozoful grec Platon, „statul ideal” este un stat în care domneşte dreptatea, clasele sociale fiind rânduite ierarhic, după cele trei părţi ale sufletului: clasa meşteşugarilor (demiurgii) – ce corespunde părţii apetente, clasa războinicilor (apărătorii, phylakes) – corespunzătoare părţii pasionale şi clasa conducătorilor (archontes, filosofii sau înţelepţii) – corespunzând părţii raţionale. Platon vedea comunismul aristocratic, societatea în care conducătorii şi luptătorii – pentru a nu fi ispitiţi de putere sau de preocupări care nu sunt proprii virtuţilor lor – nu vor poseda nimic personal (nici proprietăţi, bani sau femei) – totul fiind la comun: avere, casă, femei şi copii, femeile având aceleaşi drepturi şi obligaţii cu bărbaţii.

În viziunea lui Platon, o armonie a statului se poate realiza doar atunci când conducătorii sunt filosofi, demiurgii hrănesc apărătorii şi conducătorii, iar apărătorii se ocupă numai de siguranţa statului.

În evul mediu, primarul oraşului Chemnitz, Georgius Agricola (1494-1555), a elaborat primul tratat de metalurgie. Considerat părintele mineralogiei, opera sa (1556) - De re metallicalibri XII - a descris mineritul, procedeele metalurgice, îndatoririle funcţionarilor şi întreprinderilor miniere, accidentele de muncă, bolile minerilor, dar şi „vietăţile subterane”. În „Georg Agricola, Despre Minerit şi Metalurgie” (1994), traducătorii precizau: «În mineritul din Transilvania s-a păstrat o bună parte din tehnica de pe vremea Romanilor ... La Lupşa ... romanii au avut un centru important de spălare a nisipurilor aurifere, urmele se văd şi azi. ... mesele de spălare, ... sunt în fel ca şi acelea descrise de G. Agricola. El arată că se folosesc mese de spălare acoperite cu postav. La noi se spune că se folosea material din care se confecţionau cioareci ... În minele din Roşia Montană s-au găsit vestitele table cerate pe care sunt notate mai ales contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de muncă. ... Este amintit prima dată de cunoscutul istoric grec Herodot, care arată că înainte cu 500 de ani de Christos, un neam al tracilor se ocupa cu extragerea aurului din ţinuturile Munţilor Apuseni. În ţară la noi sunt încă multe urme ale mineritului care n-au fost studiate de loc, ... Cînd Exploatarea Minieră Dealul Crucii din Baia Mare era activă, când se iscau probleme cu pompele personalul tehnic vorbea despre un registru în care tehnicienii de pe vremea împărătesei Maria Terezia descriau pompele cu piston ... de pe vremea romanilor, ... O galerie ..., există şi astăzi şi se numeşte „galeria romană”».

În istoria mondială a chimiei, România se înscrie cu singurul element chimic descoperit aici: telurul (simbol Te, număr atomic 52),  istoria descoperirii putând constitui scenariul unui film de succes, despre „Goana după aur” din munţii Apuseni. La începutul sec. al XVIII-lea, un cioban descoperea - întâmplător - un zăcământ ce conţinea aur, vestea stârnind interesul autorităţile habsburgice de la Viena. După demararea exploatării în mina „Maria Hülf = să ne ajute Sfânta Fecioară” (după Rudolf Binder) - la „Faţa Băii” (lângă Zlatna) - s-a ivit problema separării minereului de aur de restul metalelor; a fost chemat supraveghetorul minelor din Ardeal, tânărul F. Joseph Müller, pentru a analiza minereul albastru - numit și „Aurul German”. După multe experimente a constatat că minereul conţine ca principal element aurul, dar şi un element nou misterios, care nu era stibiu, nu ceda aurul şi degaja un miros înţepător!. El l-a botezat „aurum problematicum” sau „aurum paradoxium”. Pentru a defini noul mineral, Müller a transmis o mostră și chimistului german Martin Heinrich Klaproth, acesta concluzionând - după multe experimente - că este un element chimic nou, pe care-l denumeşte „tellurium” (din latinescul „tellus” – „Terra Mater” - „pământ”). Așa s-a descoperit „pământul” (telurul), în Transilvania! În 1798, savantul Klaproth a făcut o informare despre noul element chimic în Academia de Ştiinţe din Berlin. În 1832, chimistul suedez J.J. Berzelius a confirmat cercetările anterioare, telurul ocupându-şi locul binemeritat în celebrul tabel periodic al lui Mendeleev. În „Superlativele României” (2010) autorii arătau că „datorită meşteşugurilor şi comerţului înfloritor, dezvoltarea economică şi culturală a Sibiului s-a concretizat în atingerea unor multiple premiere în România”, fiind menţionată şi „prima descriere a elementului chimic telur (descoperit de Franz Joseph Müller, în 1782)”. Istoricii sibieni ar trebui să clarifice locul naşterii lui Franz - Joseph Müller, acesta fiind revendicat și de austrieci (ce susţin naşterea la 4.10.1742, în Poysdorf - Austria Inferioară) şi de saşi, prin nașterea cercetătorului la Sibiu (Hermannstadt – în 1.07.1740); cert este  numai decesul, la Viena în 12 octombrie 1825.

Austriecii au comemorat în 1992, 250 de ani de la naştere, fiind emis şi un timbru cu imaginea mineralogului. În sprijinul naşterii descoperitorului telurului la Sibiu (în 1 iulie 1740) semnalăm și lucrarea de referinţă: “Lexikon der Siebenbürger Sachsen” (1993). Activitatea lui Müller a fost apreciată de toate autorităţile vremii, acesta primind Ordinul Sfântului Ştefan (1820) şi devenind baronul “von Reichenstein”, valoroasa lui colecţie îmbogăţind Muzeul de mineralogie a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Este insuficient cunoscut sprijinul, pe care guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) l-a acordat lui Franz - Joseph Müller, în activitatea de cercetare a mineralului, pe care unii l-au numit şi „Sylvan” (cu referire la „Transsylvania”). Despre colecția de minerale a lui Brukenthal, savantul danez Jens Esmark scria că este: „seria cea mai completă de probe de aur din Transilvania, pe care a văzut-o vreodată ...”. Sibienii ar trebui să cunoască şi cum a fost promovat telurul, povestea descoperirii şi lupta pentru paternitatea descoperirii fiind sursa principală de inspiraţie pentru opera „Flautul fermecat” (premiera la Viena, în 1791)! W. Amadeus Mozart a aflat aventura transilvană a telurului, de la libretistul Karl Ludwig Giesecke, fost coleg de studii şi prieten cu Müller, la Academia Regală din Schemnitz.

Comisia europeană a clasat telurul ca „metal critic” (2013), foarte valoros în multe domenii, România şi Suedia deţinând un mare potenţial natural. Până în anii 90, producţia românească de telur era de max.10 tone/an! Prin reducerea activităţii miniere şi oprirea producţiei uzinei din Baia Mare, telurul trebuie să ocupe un loc de mare cinste în toate laboratoarele şcolare de chimie din România, iar la fiecare audiție a operei „Flautul fermecat” să nu uităm că preţiosul metal a fost descoperit aici, existând încă rezerve importante de telur, combinat cu aurul și argintul! Tinerii nu mai cunosc gândurile consilierului gubernial Johann Ehrenreich von Fichtel (1732-1795), acesta afirmând: „Transilvania cu toate raritățile ei, stă ascunsă în întuneric”, el fiind completat de Andreas Xaver Stütz (1747-1806): „în nici o țară din lume nu există atâtea minereuri al căror aspect exterior să arate atît de străin și a căror componență era pînă acum atît de îndoielnică, ca în Transilvania”.

Meditând la dictonul „crede şi nu cerceta”, la bombele atomice (cu înveliș din telur) - lansate la Hiroshima (1945) -, și la toate „binefacerile” chimiei în agricultură și alimentație, trebuie să reamintim o concluzie a filozofiei hegeliene: „omul devine o fiinţă morală, atunci când ajunge să anticipeze consecinţele faptelor sale!

(va urma) Marius HALMAGHI





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

Profesional PN

acedo

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia