Tribuna
Dosarele patrimoniului (XX): OLAHUS îi dăruia lui ERASMUS din Rotterdam o lingură şi o furculiţă - Ce este zidul oraşelor? - Foamea este condiment pentru orice mâncare!
Marius HALMAGHI
3457 vizualizari
Dosarele patrimoniului (XX): OLAHUS îi dăruia lui ERASMUS din Rotterdam o lingură şi o furculiţă - Ce este zidul oraşelor? - Foamea este condiment pentru orice mâncare!

EUROPA - în Evul Mediu - cucerea lumea şi impunea latina pe alte continente; astăzi ea nu mai este LATINĂ, în timp ce AMERICA LATINĂ păstrându-şi numele, încear­că să-şi salveze limbile indigene. În plin Ev Mediu s-a născut - la Sibiu (în 10 august 1493) - din "os de domn" din familia Drăculeştilor sau a Dăneştilor, românul Nicolae Valahul, care a rămas în istorie sub numele de Nicolaus Olahus. În Sibiu a învăţat limba tatălui, aici începând şi cunoaşterea limbii latine. Trimis la studii în Oradea a învăţat latina, elocinţa, poezia, muzica, astronomia şi religia, pentru ca la 17 ani să fie paj la curtea regelui Ludovic al II-lea al Ungariei. Pe rând, a fost secretar de episcop (în Pécs) şi secretar al familiei regale Ludovic şi Maria de Habsburg; după moartea regelui (în cunoscuta bătălie de la Mohács - din 1526), Nicolae a rămas ca secretar al reginei în peregrinările sale în Europa, cunoscând: Viena, Linz, Innsbruck şi Augsburg. S-a stabilit cu întreg anturajul reginei la Bruxelles, unde Carol Quintul i-a dat sorei sale Maria de Habsburg, funcţia de vice-regină a Ţărilor de Jos. Aici învaţă limba greacă şi începe o frumoasă cores­pon­denţă cu marele savant uma­nist Erasmus din Rotterdam; cele 40 de scrisori au rămas mărturie incontestabilă pri­vind relaţia dintre doi mari umanişti, care nu s-au întâlnit niciodată în viaţă şi au reuşit să se cunoască, purtându-şi un respect reciproc până la moarte. Se ştie că, la 9 octom­brie 1530, Erasmus primea din partea lui Nicolaus daruri, care în acele vremuri erau considerate lucruri preţioase: o lingură şi furculiţă. Erasmus i-a mulţumit, răspunzându-i: "Lingura şi furculiţa ce mi-ai trimes - scrie el lui N. Olahus - mă vor face să-mi închipui de câteori cinez, că te am ca oaspe la masă". Dar ce-i mai demn de notat în această epistolă e că Erasmus socoa­te pe noul său prieten ca o "rara avis", ca pe unul din puţinii oameni ce pot fi sinceri şi credincioşi. Lucrarea lui St. Bezdechi "Nicolaus Olahus primul umanist de origine ro­mână" (Editura "Ram" Ani­noasa Gorj, 1939) este printre puţinele lucrări ce prezintă viaţa şi opera marelui sibian.

Nicolaus Olahus a scris două lucrări de mare impor­tanţă pentru acele timpuri: "Hungaria" şi "Attila", am­bele de mare importanţă istorică, etnografică şi geo­grafică. Dacă prima "se ocupă de Ungaria, din vremea sa, cât şi de Ardeal, şi de Ţările româ­neşti învecinate", a doua îl prezintă pe "ctitorul şi stră­bunul Ungurilor"; pe lângă aceste lucrări a scris şi un Chronicum, în care a con­semnat evenimentele tim­pu­lui său, începând cu încoro­narea lui Matei Corvinul până la încoronarea lui Ferdinand". Când un învăţat belgian i-a spus că va duce dorul Ţărilor de Jos, el i-a răspuns tran­şant: "Să se facă pace în Ungaria şi nu mă vor mai putea ţine aci pe loc nici fru­moasele clopote ale bise­ricilor voastre, nici căminurile voastre, nici cuvintele măgu­litoare ale femeilor voastre, nici libertatea, nici discuţia cu oamenii învăţaţi. Libertatea aceasta o voiu avea şi acasă, dacă mă voiu mulţumi cu puţin şi nu voiu umbla după glorie. Oameni savanţi voiu afla şi acolo, chiar dacă n'or fi aşa de mulţi ca aci, iar cărţi, şi tovărăşia acestora mă va delecta de parcă aş fi în mijlocul Italiei" (Codex. Epist. P.313, scrisoarea din 7.III.1533, adresată lui C. Schepper". Pregătindu-se pentru a fi numit episcop, Olahus îi scria unui cores­pondent: "Crezi că episcopii au parte de mai multă odihnă, şi pace decât acei ce nu sunt episcopi? Că mănâncă mai mult decât alţii? Îndatoririle episcopilor, dacă te gândeşti bine, nu se împacă cu odihna, cu plăcerea, cu trândăvia. (…) Dacă a avut ambiţie, a avut nu mândria de a o lua înaintea altora spre a-şi satisface un van orgoliu personal, ci de a se găsi în locul de unde ştia că poate da măsura forţelor sale, de unde putea fi mai de ajutor acelor pe care îi ştia că au nevoe de ajutorul lui şi pot fi ajutaţi de el." În 1543 Olahus e numit episcop de Zagreb, apoi de Eger (în 1548), am­bele neputând să le ocupe, fiind indispensabil în funcţia de consilier la curtea regală. Abia în 1553 a fost numit arhiepiscop de Strigoniu şi primat al Ungariei, cea mai înaltă distincţie în ierarhia bisericii catolice, fiind asimi­lată funcţiei de "Şef al bisericii" şi mare om de stat. La data numirii, Nicolae Olahus avea vârsta de 60 de ani, fiind considerat "singurul om indicat să ţină piept Reformei a tot năvălitoare. Voinţa lui nestrămutată, dar nu fanatic, ci luminoasă şi umană, vasta lui experienţă, puterea lui de muncă excepţională, făceau din el omul providenţial che­mat să salveze catolicismul în Ungaria.(…) Luteranismul - crede el - poate fi răpus prin doctrină, prin învăţătură, prin luminarea poporului ignorant şi aducerea lui la conştiinţa adevăratelor îndatoriri reli­gioa­se. Era, deci, vorba de o renaştere la adevărata vieaţă religioasă în spiritul catoli­cismului purificat; aceasta socotea el că e cel mai bun mij­loc pentru a combate Reforma (…) Ca un alt Ioan Gură de Aur, caută să stâr­pească abuzurile sau nere­gulile la care se dedau preoţii, după ce mai întâi, cu o râvnă vrednică de admirat, caută
să-i lumineze asupra îndato­ririlor lor, chemându-i adesea la adunări şi sinoade unde le dădea tot felul de lămuriri şi îndrumări. Nu-i place de loc amestecul lor prea mare cu mirenii şi vieaţa lumească, nici traiul şi veştmintele lor adesea lumeşti. Îi obliga, deci, să-şi radă părul şi barba, să nu se însoare, şi să respecte toate îndatoririle impuse lor de legea şi tradiţia catolică. E dela sine înţeles că s'a izbit de o mare resistenţă, dar tenacitatea sa nu da înapoi de la nimic El avea o mare încre­dere în puterea rugăciunii pentru vieaţa credinciosului (…) El a adus în Ungaria pe iezuiţi, şi a restabilit piosul obicei de a se trage clopotele seara şi dimineaţa, în cinstea Fecioarei".

Chiar dacă, în 1548, a fost numit baron "el nu şi-a uitat niciun moment originea şi neamul său românesc, se poate vedea atât din porecla Olahus pe care o poartă cu mândrie atât el, cât şi din scrierile sale, şi mai ales din documentul prin care el e ridicat la rangul de baron al Imperiului". Azi, puţini cunosc cugetarea lui Cicero "Cibi condimentum esse fames" - "Foamea este condiment pentru orice mâncare", în Evul Mediu multe familii de români migrând pentru supravie­ţuirea economică. Familia tatălui lui Nicolaus Olahus a migrat pentru simpla supra­vieţuire şi "a trecut în Ardeal în timpul lui Ţepeş. (…) Ca pretendent posibil la tron, pentru a fi scăpat de urmărirea duşmanilor săi, va fi îndemnat să meargă în Ardeal.(…) El
s-a stabilit la Sibiu, reşedinţa de predilecţie a fugarilor mun­teni"
. În 2019 - Sibiul, capitala gastronomică, îşi întâmpină iluştrii oaspeţi cu statuia lui Nicolae Valahul (Nicolaus Olahus), opera sculptorilor Călin Baciu şi Septimiu Enghiş (1996), în faţa Bisericii Ursulinelor. Monumentul de piatră ar trebui să amintească tuturor vizitatorilor şi că "armo­nia dintre cetăţeni, este zidul oraşelor", Sibiul respectând - în noua epocă a migraţiilor - vechiul proverb latin: "Con­cordia civium murus urbium".

În Panteonul persona­lită­ţilor sibiene - încă neconstruit - trebuie înscrisă şi contribuţia celui mai mare umanist medieval român la cultura europeană, oraşele Sibiu şi Bruxelles fiind unite şi prin activitatea mentorului unanim acceptat - Nicolae Valahul - adevărat titan al erudiţiei, spiritului şi caracterului. Ştiaţi că în 2018 s-au sărbătorit printr-o expoziţie, la Chişinău, 525 ani de la naştere şi 450 ani de la moartea cărturarului, uns cardinal (în 1562) de Papa Pius al IV-lea?

În Sibiu s-au tras clopotele la Biserica Romano-Catolică?

(va urma)






comentarii
1 comentarii

Cele mai multe surse dau ca dată a nașterii 10 ianuarie, nu 10 august.
Augustus
08.02.2019 15:26
Din aceeasi categorie
Targul de Cariere

Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica

ACCENT MEDIA