A 103-a Adunare Generală Sibiu, 14-16 noiembrie 2008
Găzduite de impunătorul Palat al cărţii din Sibiu, ultramodernul locaş de cultură al Astrei, lucrările Adunării Generale ale Asociaţiunii s-au bucurat de condiţii excelente de desfăşurare, cum arareori am întâlnit prin locurile pe unde paşii ne-au purtat. Cu o primire caldă, prietenească, aşa cum spiritul Astrei o cere, venită dinspre conducerea Asociaţiunii, dar şi a Bibliotecii, gazda noastră pentru cele trei zile, întreaga suflare s-a integrat numaidecât în atmosfera de lucru, de dezbateri, de confruntări, cu toţii arătându-se dornici să schimbe idei şi opinii, cărţi şi reviste, să-şi împărtăşească unii altora experienţa dobândită în organizarea şi desfăşurarea muncii în despărţămintele lor. Bogăţie de gânduri şi păreri, dorinţă cât cuprinde de mai bine.
Consacrate aproape în totalitate cinstirii numelui şi personalităţii celui care a redeşteptat viaţa bisericească, dar şi a şcolii şi culturii româneşti transilvănene, Andrei Şaguna, arhiepiscop şi mitropolit al Ardealului, întâiul preşedinte al Asociaţiunii, de la a cărui naştere s-au scurs nu mai puţin de două sute de ani, prin spiritul, prin ideile sale s-a dovedit a fi nemuritor, de vreme ce ele îşi păstrează cu acurateţe valabilitatea şi-n zilele noastre. Şi vorbitorii au subliniat în cuvântul lor, rând pe rând, multiplele valenţe ale preocupărilor sale: unitatea naţională, biserica şi şcoala neamului, starea culturală şi economică a poporului român din Ardeal, relaţia cu Înalta Curte de la Viena, dar şi cu oameni şi figuri reprezentative ale poporului său, răspândirea ideilor sale în diversele ţinuturi ale provinciei transilvane: din Ţara Năsăudului în cea a Braşovului şi a Făgăraşului, din Ţinutul Reghinului în cel al Banatului. Şi-apoi, zidirea cea mare a Asociaţiunii, dând mâna Bisericii Unite de la Blaj, trecând peste orice stavilă ce le-ar fi putut sta-n cale. Căci, spunea el, înainte de toate, era în joc soarta unui neam: „Românii doresc să-şi păstreze pururi naţionalitatea lor; ei doresc să vorbească propria lor limbă şi să fie ascultaţi în aceasta”, prin asta dovedindu-se a fi un „tribun, lider politic şi cap spiritual, şi în toate exponent al poporului său.” (Antonie Plămădeală).
Onorată de prezenţa înaltelor oficialităţi ale administraţiei şi puterii locale, ale bisericii, în frunte cu însuşi Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu, dar şi a unor distinşi cărturari, academicieni, cadre universitare, doctori în ştiinţe, oameni de cultură şi artă, adunarea şi-a împlinit un ţel pe cât de nobil, pe atât de util şi actual, ştiut fiind faptul că „Şaguna a tras în viaţa sa un plan atât de lung şi măreţ, încât succesorii săi au să lucreze cel puţin o sută de ani, ca să-l vadă realizat întreg” (George Bariţiu).
Darea de seamă, obiectivele propuse, raportul financiar ca şi problemele curente ale Asociaţiunii au fost dezbătute în după-amiaza aceleiaşi zile, de sâmbătă, în prezenţa şi sub conducerea preşedintelui ei, Dumitru Acu. Dezbateri mai aprinse s-au purtat pe seama locului şi timpului viitoarei adunări generale, în final hotărându-se a avea loc în Moldova de peste Prut, propunere susţinută cu tărie de preşedinţii despărţămintelor Blaj şi Constanţa, Silvia Pop şi Aurel Papari, dar şi de delegaţii sosiţi de peste Prut.
Un moment aparte, în cadrul lucrărilor în plen, a fost consacrat oferirii unor diplome de excelenţă celora ce sprijină şi aduc contribuţii valoroase la viaţa Asociaţiunii precum şi scriitorilor distinşi cu Premiul pentru literatură „Octavian Goga” al Asociaţiunii pe anul 2007, domnilor Ioan Suciu de la Braşov (poezie) şi Ioan Popa de la Blaj (proză).
O expoziţie de artă plastică contemporană a cunoscutului pictor blăjean Aurel Dumitru, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, cu expoziţii personale şi colective numeroase în ţară şi în străinătate, ca şi mănunchiul, încărcat de căldură, de cântece şi versuri, oferit de grupul vocal sibian condus de profesoara Olga Miereanu, au completat fericit tabloul acestei zile pline în conţinut, dar şi de o înaltă încărcătură emoţională.
Deplasarea la Răşinari, în dimineaţa zilei de duminică, la locul de veci al marelui Şaguna, slujba şi parastasul de pomenire a vrednicului înaintaş, au încheiat cu mult folos şi cu multă trăire lăuntrică şirul acţiunilor prilejuite de adunarea anuală a Asociaţiunii.
Învăţăminte, dăruire, pasiune şi interes pentru promovarea idealurilor Astrei, descendente nobile ale spiritului astrist din totdeauna, laolaltă toate au pus stăpânire pe minţile şi inimile celor ce s-au reunit la Sibiu, astrişti din ţară şi din afară, vreme de trei zile.
Şi, nădăjduim noi, nu doar pentru atâta!
Ioan Popa