Tribuna
PNL
Centenarul Marii Uniri: Prezenţe şi evocări ASTRA, în Alba Iulia şi în Ţara Făgăraşului
Elena ANDREI
1390 vizualizari
Centenarul Marii Uniri:  Prezenţe şi evocări ASTRA, în Alba Iulia şi în Ţara Făgăraşului

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, înfiinţată la Sibiu în 1861,  are meritul istoric de a fi conceput şi realizat un program amplu şi complex de emancipare a poporului prin cultură, pentru conştientizarea şi asumarea identităţii naţionale, idealul fiind pregătirea spirituală a românilor pentru Unirea cea Mare, făptuită politic la 1 Decembrie 1918. Pentru acest măreţ ideal, Asociaţiunea Transilvană şi-a creat propriile structuri administrative şi instituţii, propria presă, propriile mijloace de propagandă culturală, o strategie de organizare, conducere, îndrumare şi evaluare. În prelungirea istoricelor tradiţii, s-au desfăşurat, sub semnul Centenarului Marii Uniri, numeroase activităţi culturale în despărţămintele actuale ale Asociaţiunii. Le amintim pe cele din Alba Iulia şi din Făgăraş.
    În ALBA IULIA, capitala Unirii realizate efemer de Mihai Voievod Viteazul în 1600 şi capitala Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a avut loc, în 18 septembrie a.c, Simpozionul cu genericul “ASTRA. Contribuţii la actul istoric al Marii Uniri”.
    După un TE DEUM oficiat de P.S. Irineu în Catedrala Încoronării / Întregirii, după vernisajele expoziţiilor “Hora Unirii”, realizată de sculptorul Marius Diaconu, şi “Activitatea Asociaţiunii ASTRA în preajma Unirii”, s-au desfăşurat lucrările simpozionului, susţinute de Acad. Emil Burzo (Cluj), Octavian Bologa, Elena Macavei, Dumitru Acu, Dumitru Borţan, Mircea Cosma, Ioana Creţu, Lidia Pircă (Sibiu), Ioan Seni (Năsăud), Alina Talpoş (Şomcuta Mare), Maria Cioica (Alba Iulia), Luminiţa Cornea (Covasna) ş.a.
    În perioada 28-30 septembrie a.c, ne-am deplasat în ŢARA FĂGĂRAŞULUI sau  a OLTULUI, locul primului voievodat al Ţării Româneşti, condus de legendarul Radu Negru, 1290. Acţiunile culturale au fost organizate de Despărţământul ASTRA Făgăraş, condus de prof. Mihaela Gârlea, şi sprijinite de autorităţile administrative. În Făgăraş am fost oaspeţii Colegiului Naţional “Radu Negru” ce iniţial a fost o şcoală confesională secundară, înfiinţată, în 1869, la iniţiativa lui Andrei Şaguna, apoi şcoală capitală, condusă de Ion Codru Drăguşanu, şi ai Colegiului “Doamna Stanca”, având ca patron spiritual pe soţia lui Mihai Viteazul căreia i se dăruise Castelul Cetăţii. Elevi în uniforme (uniforma şcolară este cu adevărat un semn de distincţie) ne-au oferit o inspirată scenetă-lectură şi ne-au primit cu solemnul Gaudeamus.
    A doua zi, întâmpinaţi de o gardă princiară, cu care ne-am fotografiat, am intrat în istorica CETATE a FĂGĂRAŞULUI.  Am aflat că, în secolele XII-XIII, a fost o cetate de lemn, incendiată de tătari. Voievodul transilvănean Ladislau Kan a reconstruit din piatră Cetatea, transformată în Castel de principele Ştefan Mailat. Prin Cetate au trecut domnitori români: Vladislav Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, principi ardeleni, habsburgi. Pentru Mihai Viteazul Cetatea Făgăraşului a fost  un centru strategic. După vizitarea Muzeului Cetăţii, s-au desfăşurat lucrările Simpozionului ce a avut două teme: “Pe urmele unităţii naţionale în Făgăraşul istoric” şi “Bicentenarul naşterii lui Aron Pumnul şi Ion Codru Drăguşanu”.
    În satul CUCIULATA, locul de naştere al lui ARON PUMNUL (1818-1866), s-a dezvelit placa comemorativă a ilustrului om de cultură, am vizitat Muzeul închinat lui, s-a prezentat monografia “Aron Pumnul”, ediţia a II-a, a prof.univ.dr. Ilie Rad din Cluj. Evocarea cărturarului patriot, afirmat ca publicist, lingvist, istoric literar, filosof, profesor în Blaj ca succesor al lui Simion Bărnuţiu şi apoi la Cernăuţi, autorul unei Proclamaţii în revoluţionarul an 1848, a impresionat audienţa. S-au reamintit, evident, meritele magisterului de la Cernăuţi, faptul că tânărul Eminovici / Eminescu, stând în gazdă la strălucitul dascăl, “a devorat” biblioteca-i bogată şi, inspirat de studierea “Lepturariului românesc”, a scris poezia “Epigonii”. Devastat de tristeţe, a scris poezia “La moartea lui Aron Pumnul”. Peste timp, au rămas lucrările lui, “Lepturariul românesc”, în patru volume, un fel de tratat pentru elevii săi, în fapt este prima istorie a literaturii române ce merită a fi reeditată şi transcrisă, cel puţin într-un compendiu.
    În satul DRĂGUŞ, descris monografic de Dimitrie Gusti, creatorul şcolii româneşti de sociologie, am asistat la evocarea dascălului, scriitorului, memorialistului şi revoluţionarului ION CODRU DRĂGUŞANU (1818-1864), fiul acestui sat special, vicecăpitan al Comitatului Făgăraş, vicepreşedinte al Despărţământului ASTRA Făgăraş. S-a dezvelit şi sfinţit placa celui evocat. Interesant, în Biserică, viaţa rafinatului intelectual, autorul unui excelent jurnal epistolar de călătorie, “Peregrinul transilvan”, a fost evocată  prin cântec,  vierş se numeşte, interpretat de un grup coral al femeilor satului, în frumoase şi autentice costume naţionale. Locuitorii Drăguşului, bărbaţi, femei şi copii cu ciucuri mari la pălărie, ne-au oferit spectacolul unei nunţi tradiţionale, cu alaiul specific, cu strigăturile pline de umor, cu jocuri populare autentice.
    Adresăm sincere felicitări reprezentanţilor administraţiilor locale din Braşov, Făgăraş, Cuciulata, Drăguş şi preşedintei Despărţămîntului Făgăraş al ASTREI “Ion Codru Drăguşanu”, profesoarei Mihaela Gârlea şi colegilor săi, pentru sărbătoarea culturală de înaltă vibraţie patriotică pe care cu generozitate ne-au oferit-o.   


Prof.univ.dr. Elena MACAVEI
 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Food will win de war

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

management dirigentie inofrmare

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia