Tribuna
2021 Dosarele patrimoniului (XCIII): primul cult! - memorial sau funerar?- este cimitirul o instituţie socio-culturală? – argument. De ce cimitirul? - dacă vrei să cunoşti satul ...!
Marius HALMAGHI
557 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (XCIII): primul cult! - memorial sau funerar?- este cimitirul o instituţie socio-culturală? – argument. De ce cimitirul? - dacă vrei să cunoşti satul ...!

 

Sunt comunităţi care îşi venerează strămoşii, ce cred că sfinţii sunt mijlocitori cu Dumnezeu şi consideră că decedaţii din familie au o existenţă continuă şi pot influenţa norocul celor în viaţă. Poetul latin Vergiliu (70-19.î.Hr) afirma: „Felix, qui potuit rerum cognoscere causas” -„Fericit, este cel care a putut să cunoască cauzele lucrurilor”. A doua parte a frazei - „Rerum cognoscere causas” – a fost adoptată (motto) de multe instituţii celebre: „London School of Economics”, „The University of Sheffield”, Colegiul Militar Regal de Ştiinţă, ziarul german „Der Tagesspiegel” şi chiar de „Colegiul Naţional de Apărare” al României. Realizând „coloana infinutului” (inaugurată la 27 octombrie 1938), Constantin Brâncuşi a stilizat vechile coloane funerare tradiţionale. Denumirea originală a coloanei a fost „Coloana recunoştinţei fără sfârşit”, dedicând celebra sculptură soldaţilor români căzuţi în 1916, în luptele de pe malul Jiului. Chiar marele sculptor numea realizarea „un proiect de coloană, care mărită, ar putea sprijini bolta cerească”, făcând astfel celebru mitul religiilor arhaice (numite uneori “primitive”!?). În urmă cu mii de ani, oamenii își explicau lumea şi existenţa - ca și cei de astăzi -  la nivelul cunoştinţelor epocii, astdel născându-se  marile mituri cosmogonice şi religii arhaice. Stâlpii funerari - ce se regăsesc abandonaţi în multe cimitire (chiar în jud. Sibiu), fiind conservați în Muzeul Etnografic H. Pál Cernat (Covasna) - sunt reprezentări ale vechilor stâlpi totemici (cu rol multiplu, inclusiv decorativ) - având scopul de a marca locul înmormântării.

Lucrarea „Cimitirul spaţiului rural sud-transilvănean (secolele XVIII-XX) - printre puţinele lucrări în domeniu, a apărut la editura ASTRA-Museum (2014), cercetătoarea Lia Gangolea prefaţându-o cu un „Argument. De ce cimitirul?”. Reproducem un pasaj: «Cimitirul este asimilat primului cult pe care l-a cunoscut umanitatea, al strămoşilor, având ca principală funcţie comemorarea celor dispăruţi. Ca perimetru cultual funcţional are o tradiţie de secole, ritualul de înhumare - expresie concretă a unei atitudini religioase - prevalând asupra celui de incinerare, încă de la mijlocul primului mileniu. Pus sub semnul consacrării odată cu întemeierea, locul îngropătoarei din vatra sau hotarul aşezării, chiar părăsit, rămâne inalienabil, păstrându-se în memoria colectivităţii, generaţii de-a rândul (notă: se spune în sate: „nu-i bine să-ţ' faci casă ori să pui bucate unde-o fost cimitiru, că n-ai hodină-acolo şi-i mare păcat ...” „Pământul (...) este, în toate ariile mitologice (...) o divinitate duală (...) dă şi ia” (notă: Victor Kernbach, „Miturile esenţiale”, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1996). Ţărâna din care omul a fost modelat, conform religiei creştine, îl va primi şi după dispariţie, ocrotindu-l. Prin intermediul multiplelor imagini ale intimităţii, moartea se eufemizează. Cimitirul preia rolul matern al gliei, iar mormântul, prin reducţie, asemeni casei locuite în timpul vieţii, se constituie ca un locaş al siguranţei şi odihnei.

Prezenţa gropii este marcată printr-un semn funerar, prin identificarea mormântului încercându-se contrabalansarea pierderii de statut a celui trecut în altă lume. (...) Dacă vrei să cunoşti satul, mergi şi-n progadia bisericii ...».

Puţini sibieni mai cunosc odiseea cimitirelor sibiene! Înainte de fondarea cimitirului comunal Sibiu (1907), a început treptat desfiinţarea unor cimitire (după model european); primele au fost cele din centrul istoric: vechea necropolă din Piaţa Huet şi cimitirul din str. Azilului. Din lucrarea librarului-tipograf Martin Hochmeister Sibiu – 1790. Primul ghid turistic din România” (trad. Victor Coroianu, Cluj-Napoca, 2006), aflăm că (în 1790) existau multe cimitire, majoritatea desfiinţate în secolul XX:

-„cimitirul săracilor”- vechi cimitir catolic situat peste rîul Cibin (pe actuala str. Reconstrucţiei); cimitirul a fost cedat comunităţii greco-catolicilor, în 1945; ulterior, cimitirul  a fost dezafectat, locul fiind cunoscut azi şi ca „Parcul Morţilor”;

-cimitirul evanghelic - vechiul cimitir al cetăţii, cunoscut şi ca “cimitirul ciumaţilor” aflat „în faţa Porţii Teatrului (fiind cimitirul pe locul căruia s-a construit Spitalul Judeţean); puţine lespezi au fost recuperate din vechiul cimitir, acestea fiind în custodie la Muzeul Naţional Brukenthal, în „Lapidariu”;

-cimitirul pentru orfanii catolici situat în apropierea Orfelinatului din Theresianum” (în apropierea râului Cibin, alături de aşezământul şi de biserica romano-catolică Vizita Mariei la Elisabeta”);

- două cimitire: ortodox și greco-catolic existau pe str. Înfrăţirii (până în 1907), în acestea erau înmormântați decedații celor două religii, cimitirele fiind transformate în parc (sursa: pr. dr. Ioan Chioaru, Biserica din Maierii Sibiului, 1993);

- un cimitir militar situat pe str. Cristianului, în prezent parc;

Cele două vechi comune - Guşteriţa şi Turnişorul (azi cartiere ale oraşului, din 1950) - au reuşit să-şi conserve cimitirele, acestea fiind îngrijite de bisericile parohiale (2 evanghelice şi 2 ortodoxe), fiind printre puţinele mărturii ale istoriei celor două localităţi. Au mai fost salvate cimitirul valahilor” - cimitirul bisericii din Groapă” – PANTEONUL ORTODOX” al Sibiului), cimitirul Bisericii dintre Brazi” - PANTEONUL GRECO-CATOLIC” al Sibiului - dar şi primul cimitir evreiesc al oraşului (fondat la 1855, în Lazaret). Acestea sunt singurele cimitire istorice, mai mult sau mai puţin conservate ale comunităţii sibiene!

O trecere în revistă a reperelor istorice este necesară. Până la mijlocul sec. al XVIII-lea, marile personalităţi sibiene au fost înhumate în interiorul bisericii, dovada fiind pietrele de mormânt aflate în FERULA” catedralei evanghelice. Galeria de 67 de lespezi funerare - unul din punctele de mare atracţie ale bisericii - este PANTEONUL CULTURAL SĂSESC”. Împărăteasa Maria Theresia a interzis practica înhumărilor în biserică, excepţia fiind înmormântarea baronului Samuel von Brukenthal (îngropat în dreptul amvonului, † 1803). În imperiul austriac, în 1788, primul statut al cimitirelor publice a fost legiferat de împăratul Iosif al II-lea. În 1854, printr-un Buletin al Guberniului Provincial pentru Marele Principat Transilvania (1854) se precizau reglementări ale cadrului juridico-administrativ pentru modernizarea cimitirelor, impunând cimitirul ca instituţie socio-culturală”, considerându-se că tratarea corespunzătoare a cadavrului şi a „locului de îngropăciune este un act de civilizaţie (respectându-se tradiţia cultului morţilor şi a „locului de veci”) şi de grijă faţă de sănătatea viilor”. Pentru prima dată se garanta dreptul de proprietate asupra „locului de veci” şi se asigura un statut profesioniştilor morţii”, cimitirul fiind localizat la marginea oraşelor, putându-se construi capele şi „camere pentru depozitarea şi privegherea celor care au decedat ca urmare a unei boli contagioase”, etc.). Se pot marca locurile vechilor cimitire, ca locuri memoriale?

Putem face distincţia dintre MEMORIAL şi FUNERAR? Vă invităm să vizitaţi - după 1 decembrie - expoziţia foto-documentară Descoperiţi comorile Sibiului”, amenajată permanent în Cimitirul Municipal Sibiu (capela din stânga), prin proiectul Parcul Memorial şi multicultural Dumbrava Sibiului”, cofinanţat de Consiliu Local şi Primăria Municipiului Sibiu, prin agenda culturală 2021. (va urma)





comentarii
1 comentarii

O abordare simpla si fluida pentru un subiect cu vocatie certa de multidisciplinaritate. Felicitari autorilor!
cetatean
19.11.2021 10:58
Din aceeasi categorie
SEVIS

E-pneu

PARCUL MEMORIAL  MULTICULTURA

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Muzeul Astra
codul postal
VISA MEDICA
Comunicat de presa
Licitatie publica

accentmedia