Tribuna
2021 DOSARELE PATRIMONIULUI (XCI): Patrimoniul material şi imaterial sibian în pericol? -valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor! - scrisul e un act de megalomanie?
Marius HALMAGHI
1042 vizualizari
2021 DOSARELE PATRIMONIULUI (XCI): Patrimoniul material şi imaterial sibian în pericol?  -valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor! - scrisul e un act de megalomanie?

 

În „Anul Comemorativ al celor adormiţi întru Domnul, valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”- proclamat de Patriarhia Română - s-au prezentat trei sfinţi născuţi pe teritoriul ţării noastre, care nu au mormintele în ţară: Sf. Cuvios Ioan Casian (sec. IV-V), Sf. Cuvios Dionisie Exiguul (V-VI), Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (d.1960); toţi au fost ocrotitori ai românilor plecaţi printre străini. În actualul  context, al marilor crize care macină societatea contemporană, era utilă o mare dezbatere publică privind cimitirele, ca expresii ale timpului şi de respect şi pioasă aducere aminte faţă de înaintaşi. Direcţia de Cultură ar fi putut clarifica întrebarea: avem cimitire în judeţul Sibiu reprezen­tative prin istoria lor şi prin personalităţile înhumate? Există monumente, inscripţii şi mărturii reprezentative în cimitirele sibiene? Cunoaştem provocările etice ale societăţii actuale şi modul de organizare a protecţiei moştenirii istorice locale şi regionale?

La începutul anilor 2000 - în Europa -,
s-a fondat Asociaţia Cimitirelor Semnifi­cative (A.P.C.E) - Association of Significant Cemeteries in Europe” (ASCE) - care a inclus în componenţa autorităţi publice şi organizaţii private; scopul a fost atragerea fondurilor europene pentru restaurarea cimitirelor, schimbul de experienţă şi bune practici putând oferi avantaje în restaurarea şi întreţinerea cimitirelor şi promovarea ca „parte a moştenirii umanităţii”. Organizaţia a susţinut cimitirele din punct de vedere identitar, cultural, artistic şi religios, proiectul principal fiind - „Ruta Europeană a Cimi­tirelor”. Pe această rută în România are înscris numai cimitirul „Şerban Vodă” (Cimitirul „Bellu”), A.P.C.E. având ca membru cooptat şi cimitirul central din Cluj Napoca (muzeu în aer liber pe 22 ha,  sec. al 16-lea). Municipiul Iaşi a reuşit clasarea Cimiti­rului „Eternitatea” - ca monument istoric de relevanţă naţională -, scopul fiind inte­grarea în circuitul cultural european al cimitirelor semnificative. În ultimul deceniu, am vizitat deseori Cimitirul Bellu Bucureşti (fondat la 1852), „pe urmele savantului fofelzan August Treboniu Laurian”. Acolo, am aflat că bucureştenii îşi îngropau morţii (până la jum. sec. XIX-lea) în curţile biseri­cilor, existând cimitire în afara oraşului pentru săraci şi pentru cei care mureau în molime. În 1831 „Legiuirea pentru înmor­mântări afară din oraş” a desfiinţat aceste cimitire, iar în 1852 Sfatul Orăşenesc a dispus crearea altor cimitire în afara oraşului, unul fiind pe grădina de portocali a baronului, ministrul Cultelor şi Justiţiei, Barbu Bellu (1825-1900). Din 1858, cimitirul funcţiona, aici mutându-se cei înhumaţi în oraş. Arhiva Cimitirelor consemnează pe marele om politic C.A. Rosetti, ca iniţiator al organizării Cimitirului Bellu şi primul concesionar. În 1862 cimitirul a trecut în administraţia municipalităţii, primarul Pache Protopopescu ridicând noua capelă, clădită în stilul catedralei din Karlsbad (pictată de Mişu Popp şi ulterior de Dimitrie Belisarie şi Arthur Verona). Iniţial cimitirul avea 15 ha, fiind extins la 28 ha, cimitirul fiind considerat PANTEONUL NAŢIONAL AL ROMÂNIEI, locul de odihnă al elitei culturale româneşti. În Cluj-Napoca, am vizitat şi cimitirul central Hajongard (Hasengarten), „pe urmele scriitorului tribunist Ion Agârbiceanu (1882-1963), preot şi protopop al Clujului, membru titular al Academiei Române. Cimitirul fondat la 1585, într-o veche grădină „cu iepuri” („cu aluni”?) are o monografie interesantă, be­neficiind de trasee de vizitare, multe perso­nalităţi ardelene fiind regăsite aici: speo­logul Emil Racoviţă, membrii familiei Banffy, compozitorul Gheorghe Dima, dr. Iuliu Haţieganu, lingvistul maghiar Samuel Brassai, eseistul şi criticul Adrian Marino, cărturarul umanist Janos Apaczai Cserde, pictorul Aurel Ciupe, arh. Constantin Daicoviciu, scriitorul Dan Pavel, drama­turgul şi regizorul Radu Stanca, şi mulţi, mulţi alţii. În România, sunt multe cimitire care pot aspira la statutul de cimitire semnificative, la nivel regional, zonal sau local. Aş remarca faptul că unul dintre cele mai celebre cimitire din lume - Cimitirul Vesel din Săpânţa (fondat în 1935, cu peste 800 de morminte) -, nu este inclus în rutele culturale oficiale europene! Valorificând vechea cultură a dacilor, - strămoşii noştri considerând moartea un eveniment vesel-, fondatorul Stan Ioan Pătraş a impus „Cimi­tirul Vesel” ca unul din cele mai importante obiec­tive cultural - turistice, din nordul României.

Repunem firesc o întrebare: păstrează comunităţile sibiene cimitire semnifi­cative de interes internaţional, naţional sau regional? Chiar dacă moştenirea istorică a cimitirelor sibiene se remarcă - în toate localităţile-, în puţinele lucrări mono­grafice locale, cimitirele sunt prezentate extrem de succint, sau chiar deloc. Sunt puţine lucrări - în general de specialitate - care prezintă mici istorii ale lăcaşurilor de cult şi ale cimitirelor sibiene, judeţul Sibiu deţinând tezaure inestimabile privind moştenirea trecutului, mass-media online publicând diverse informaţii, insuficient fundamentate ştiinţific.

Proiectul „Parcul Memorial Multicultural Dumbrava Sibiului” s-a născut prin efortul a două organizaţii neguvernamentale - Fundaţia Comunităţii Sibiu şi Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu - obiectivul principal fiind catalizarea tuturor eforturilor instituţiilor de cult şi ale specialiştilor din domeniul culturii şi patrimoniului, de a realiza o amplă monografie a Cimitirului municipal Sibiu; un prim obiectiv constă în conservarea, reabilitarea şi introducerea pe lista monumentelor istorice a tuturor monumentelor funerare şi memoriale, aflate în pericol de distrugere. Proiectul cultural a fost selectat pe Agenda Culturală 2021 a Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Sibiu, în prima etapă urmând a se materializa o expoziţie permanentă şi lansarea unui album-cronică a instituţiilor de cult sibiene. În 2022  este planificată lansarea monografiei Cimitirului Municipal Sibiu. În cursul lunii septembrie, am avut onoarea şi plăcerea să fiu invitat la o inedită şi spectaculoasă lansare de carte, spaţiul ales de autor şi organizatori fiind o adevărată premieră pentru cultura sibiană: capela romano-catolică din cimitirul municipal sibian. Puţin mediatizată, manifestarea a beneficiat de o participare de excepţie. Poetul Dumitru Cristănuş a prezentat ultimul său volum de poezii „Citirea oaselor”, considerat de părintele Constantin Necula „o altă Cântare a Cântării Morţilor”, domnia sa completând, prin caracterizarea autorului: „evadat din cortul de lut poetul trece printre nori, curăţă de lut ceasul şi restaurează un adevăr: suntem nemuritori în ciuda ciudatei noastre agitări în frici; nu ştiu dacă există în literatura universală om mai împrietenit cu taina câmpului de oase ce-şi aşteaptă Învierea”. Au ţinut să fie alături de autor, conf. univ. Anca Sîrghie, prof. Silviu Guga, Ioan Gligor Stopiţă - redactor şef al revistei „Rapsodia”, scriitorul şi actorul Emil Cătălin Neghină şi mulţi, mulţi invitaţi.

Emil Cioran definea scrisul ca «taină dumnezeiască: sunt unele afirmaţii pe care le faci în singurătate, ca şi cum ai fi Dumnezeu. Scrisul e un act de mega­lomanie. Îl faci ca şi cum ţi-ai scrie testa­mentul. Şi atunci, evident că într-un sens absolut, este tot atât de absurd ca şi a respira. Când scrii te afli singur cu tine însuţi, nu gândeşti la consecinţe, nici la ceilalţi. Ca şi cum ai sta singur în faţa Neantului».  Vă invităm să descoperiţi patrimoniul cultural al instituţiilor de cult şi al cimitirelor sibiene! Este patrimoniul material şi imaterial sibian în pericol?

(va urma)

 

 

 





comentarii
1 comentarii

Ma intreb cum de nu se plictisesc unii de aceleasi lucruri? Gata cu rasfoitul gazetelor!
26.10.2021 22:30
Din aceeasi categorie
SEVIS

E-pneu

PARCUL MEMORIAL  MULTICULTURA

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Muzeul Astra
codul postal
VISA MEDICA
Comunicat de presa
Licitatie publica

accentmedia