Tribuna
2021 Dosarele patrimoniului (XC): grădina cu suflete! - Fără Dumnezeu, fără credinţă, omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri – A.S.C.E?
2021 Dosarele patrimoniului (XC): grădina cu suflete! - Fără Dumnezeu, fără credinţă, omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri – A.S.C.E?

 

Anul 2021 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română, Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României. La 165 de ani de la naşterea „omului care inventat sec. XX”, considerat ca cel mai important inginer din lume din ultimele două secole, nu se cunoaşte cauza morţii. În 1943, corpul său a fost găsit neînsufleţit, într-o cameră de hotel, cu seiful spart, toate lucrările de cercetare fiind dispărute. Se presupune că toate marile puteri erau interesate de prima armă de distrugere în masă, inventată de el, Din resursele digitale existente deducem că Nikola Tesla (1856-1943) a fost înmormântat în cimitirul Ardsley-on Hudson (circa 25 de mile nord de Manhattan), ulterior – în 1957 – rămăşiţele lui fiind transferate la Zagreb.

Mulţi români din diaspora se sting în diverse locuri ale lumii, cu timpul mormintele lor fiind uitate, abandonul lor ducând la desfiinţarea locurilor de veci. Marele istoric al religiilor, scriitorul şi filozoful Mircea Eliade (1907-1986) a murit la 22 aprilie 1986, fiind incinerat, a doua zi, nimeni neputând să precizeze dacă se mai păstrează vreo urnă sau a fost împrăştiată în cele patru zări. O altă situaţie o întâlnim în cazul Petru Ţuţea (1902 – 1991), în acest an împlinindu-se două decenii de la stingerea sa din viaţă. Deşi, într-un interviu publicat postum Ţuţea susţinea: «Am lăsat o cerere la Uniunea Scriitorilor să fiu înmormântat la Blaj, în Mica Romă a lui Eminescu. Am plătit slujba, clopotele, locul. Acu – sigur că la Blaj pot să fiu înmormântat şi lângă gard, că-i pământ sacru acolo ... Eu sunt legat de Blaj prin concepţia mea panlatină a culturii române». Dorinţa lui legată de înmormântare nu s-a realizat. Ţuţea a murit în 3 decembrie 1991, în spitalul „Cristiana” Bucureşti şi e transportat la Boteni (satul natal) cu o maşină care transporta morcovi, ultimul drum spre locul de veci făcându-l cu un car cu boi (după unele surse boii erau vaci). A lăsat o operă bogată, cu eseuri profunde „Fără Dumnezeu, fără credinţă, omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri”. Criticând modul în care i s-a editat opera, Andrei Pleşu afirma: «Nimic mai grosolan, mai imoral, mai lipsit de pietate decât să reduci splendoarea unei asemenea minţi la o frazeologie monotonă, de propagandist. Nimic mai ucigător decât să-i înalţi o statuie înjumătăţită. Să consemnezi declaraţiile lui despre „românul absolut” şi să treci sub tăcere uriaşele lui dezamăgiri: „Înseamnă că am stat treisprezece ani în temniţă pentru un popor de cretini” sau „nu mă consolează de faptul că sunt român decât Eminescu, Blaga, Nae şi răcoarea câtorva biserici”.

Un cimitir este “o grădină cu suflete”, reprezentând un inventar al celor dispăruţi, crucile păstrând date importante privind începutul şi sfârşitul celui dispărut, dar şi imaginea trecutului, aşa cum a fost la un moment dat. Arhitectura unică a unor monumente funerare demonstrează bogăţia spirituală a oamenilor din vremuri apuse. Cimitirul Central din Viena (Zentralfriedhof) este un spaţiu integrat în viaţa comunităţii. Fondat la 1874, pe o suprafaţă de circa 2 kmp, cimitirul este un parc imens, loc de plimbare şi relaxare. Vienezii apreciază acest paradis natural, plin de căprioare, veveriţe, jderi, şoimi şi multe specii de animale, pe aleile parcului practicându-se jogging, plimbările cu trăsura, etc. Aici se pot admira monumentele funerare ale personalităţilor Austriei, între ei numărându-se Beethoven, Schubert, Mozart, Falco, etc. Există un ghid al cimitirului vienez, putându-se vizita un Muzeu al pompelor funebre, turiştii putând opta pentru un loc de popas la cafeneaua Oberlaa, aceasta fiind deschisă pe toată durata orarului cimitirului. Cimitirul are mai multe secţiuni (catolică, evanghelică, islamică, evreiască, etc) în secţiunea creştin ortodoxă descoperindu-l pe generalul austro-ungar Alexandru Lupu (1838-1925). El a fost ctitorul primei biserici ortodoxe române, cu hramul Sf. Lazăr, din Viena. (fondată la 9 mai 1895). Înalt ofiţer român în armata imperială a Imperiului Austriac şi ulterior în Armata comună a Austro-Ungariei, cunoscând nu mai puţin de şapte limbi, a avansat treptat de la postul de cadet (la îndemnului mitropolitului Andrei Şaguna), urcând  toate treptele carierei militare. Împăratul Franz Iosef al Austriei l-a onorat cu Ordinul Militar de Merit cu decoraţia de război, fiind avansat la gradul de general titular. A fost iniţiator şi protector al Clubului Român” în Viena, dar şi membru de onoare al României June”. A pus bazele Casei Naţionale” (în 1902), un fond destinat înfiinţării primului Muzeu istoric şi etnografic al Românilor de sub coroana Sfântului Ştefan”. El a fost cel care a făcut un extras din Dicţionarul Lehmann”, care cuprindea toate adresele româneşti, ulterior trimiţând tinerii din România Jună” să verifice toate familiile româneşti şi identitatea lor. Merită reţinut mesajul său testamentar: «Să ţineţi morţiş la credinţa străbună, pentru că ea ne-a făcut ceea ce suntem: un popor civilizat, cu speranţă într-un viitor tot mai bun şi mai consolidat».

În coordonarea primului ministru al României este (din 2009) Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu o Strategie Naţională (2017-2020), care conţine “obiective, direcţiile de acţiune (…) adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti”. Principalele obiective ale Strategiei (în curs de actualizare?) sunt: 1.Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii românilor din afara graniţelor; 2.Extinderea, profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română; 3. Promovarea valorilor culturale şi spiritual româneşti, în ultimul obiectiv regăsind «protejarea patrimoniului cultural din afara graniţelor (…) Refacerea obiectivelor culturale aflate în diverse stadii de degradare, punerea în valoare a celor existente (…)». În documentele publice se afirmă că «Interesul României pentru comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din ţările vecine şi Balcani este generat de considerente de afinitate şi solidaritate culturală şi lingvistică, fiind similar cu interesul statelor respective pentru minorităţile lor din România şi în deplină concordanţă cu prevederile Convenţiei-cadru cu privire la protecţia minorităţilor naţionale, a Consiliului Europei, concluziile raportului Comisiei de la Veneţia şi recomandările Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi».

Puţini români ştiu că în 2001, s-a înfiinţat Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa (ASCE), la Bologna, primele nouă oraşe fiind Bergen, Bologna, Copenhaga, Genoa, Cologne, Ljubliana, Stockholm, Turin, Barcelona. Asociaţia a crescut an de an, numărând 118 membrii din 98 de oraşe, din 22 de ţări.  Asociaţia are următoarele obiective: a promova cimitirele europene ca o parte fundamentală a patrimoniului uman; cooperarea la protecţia şi restaurarea monumentelor, continuând procesul de conştientizare în rândul cetăţenilor europeni şi a instituţiilor europene cu privire la importanţa cimitirelor semnificative; permite membrilor săi să lucreze împreună la proiecte comune; stimulează interesul şi recunoaşterea între universităţi, promovează structura juridică necesară pentru gestionarea mai bună a cimitirelor şi utilizarea inovaţiilor tehnologice, captarea interesului mass-media. Din România, cimitirul Bellu din Bucureşti a fost inclus în Ruta Europeană a Cimitirelor Semnificative, rută care generează anual circa 5 milioane de vizitatori, la nivel UE.

(va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Muzeul Astra

SEVIS

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Comunicat Carmangeria Imperial final
Licitatie publica

accentmedia