Tribuna
Fabrica Sevis
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXVII): cine sunt agitatorii? - Sever Bocu, spiritus rector al Tribunei! - La Fabrique du crétin digital? - „paginile neamului meu înnoată în sânge”!
Marius HALMAGHI
762 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXVII): cine sunt agitatorii? - Sever Bocu, spiritus rector al Tribunei! - La Fabrique du crétin digital? - „paginile neamului meu înnoată în sânge”!

 

Pentru a începe descoperirea lui Sever Bocu, vă sugerăm să vizitaţi muzeul orăşenesc din Lipova! Istoricul dr.Vasile Crişan prezenta o biografie a tribunistului, în „Enciclopedia Tribunei” (vol.I): «născut la 19 nov. 1874, în Şiştarovăţ (n.r.: lângă Lipova). Fiu al învăţătorului Georgiu Bocu, autorul „Doinei lui Lucaciu”. Absolvent al Academiei comerciale şi al şcolii „Hautes Études” din Paris. A practicat contabilitatea, apoi a devenit ziarist cu renume. Se numără printre redactorii Tribunei poporului. Din 1904 este redactor-responsabil al Tribunei din Arad până la încetarea apariţiei în 1912. În această calitate a fost implicat în mai multe procese de presă (1901, 1904, 1906 - pentru editorialul Cine sunt agitatorii?, semnat Iunius), suferind temniţă ungurească. În calitate de spiritus rector al Tribunei, după dispariţia lui Ioan Russu-Șirianu, a fost unul dintre protagoniştii mişcării „tinerilor oţeliţi” şi principal încasator al loviturilor primite în acest duel jurnalistic».

Pentru cititorii Tribunei, reproducem selectiv articolul pentru care Sever Bocu a fost întemnițat: „Cine sunt agitatorii?” - Tribuna” nr. 218, Arad (23 nov./6 dec. 1906): « ... Vă puteţi închipui o gazetă ungurească fără de înjurături la adresa noastră? Nu există număr, pagină, rînd unguresc fără insulte pe seama „valahilor”. Vă puteţi închipui o vorbire fără de fotografia fidelă a sufletului oratorului ungur: înverşunarea faţă de tot ce este românesc? Mai zilele trecute anunţă un advocat din Ilia, un advocat ungur, care trăieşte din banii agonisiţi cu greutate de neamul nostru: îmi trebue un practicant în cancelaria advocaţială. Să ştie perfect româneşte - numai să nu fie român. O, Românii ăştia sunt paria societăţii! Românii sunt vrednici de dispreţ. Banii lor altă socoteală. Cetiţi rapoartele din dieta ţării. (...) Ascultaţi cu ce vorbe graţioase îi întîmpină pe deputaţii noştri, băgaţi de seamă privirile, cari îi urmăresc şi ascultaţi cum vă răsună în urechi ca un fulger acel „olah!, olah!” plin de dispreţ, de greaţă nebună faţă de noi. Şi gândiţi-vă! Nu trăim în Camciatca, nu trăim în Asia, nu trăim la canibali, trăim în cinstita ţară ungurească, în ţara unde dăm şi noi contribuţie cu sânge şi cu bani  (...) - trăim şi ne apărăm drepturile în casa unde ar trebui să ne asculte durerile, căci aşa e creştineşte şi omeneşte. O, acel „olah” ne răsună mult, mult timp în inimile noastre - domnilor deputaţi. Acel „mars ki, büdös oláh!l’am cetit copiilor nostri şi ochii lor ne-au privit ţintă şi ne-au înţeles durerea noastră. Şi acum din nou un discurs. (...) Toate jurnalele mari din lumea întreagă au telegrame de câteva schioape. S’a îngrijit prea cinstita oblăduire de a trimite din vistieria ţării şi asta! Discursul de apărare al dlui Andrássy. Ne freacă cu ouă şi cu oţăt. E groaznic! Tună şi fulgeră. Cetiţi numai vorbirea. „Nu-i putem maghiariza, nici nu vrem să-i maghiarizăm”. Aferim. (...). Şi aplaudă toţi din toate puterile: Vezi asta-i declaraţie, vezi asta-i politică pe faţă! Şi iau cartea neamului meu în mână. Răsfoiesc pagină de pagină. Şi fiecare pagină îmi stă mărturie de persecuţiile îndurate, de lupta îndârjită în contra căpeteniilor noastre, de batjocorirea a ce avem mai scump. Paginile neamului meu înnoată în sânge, sunt pline de oftările nesfârşite ...  Tăceţi, domnul Andrássy spune în lumea mare, că nu vrea să ne maghiarizeze. Şi n’a vrut nici odată - o spune doar el, domnul ministru, de pe scaunul îmbrăcat în catifea! Dar Domnul ministru a mai spus ceva. A făcut deosebire între poporul nostru şi între „agitatori”. „Oláh agitátor!” Nu vi se scoală păru’n cap la auzul acestor două cuvinte? „Oláh agitátor” e o specie de oameni fără de suflet. Să o ştiţi. Oamenii ăştia trăiesc de pe spinarea poporului credul, ca „baronii” (Vedeţi nici chiar cuvântul de baron nu-l avem în limba noastră!) Beau şi mănâncă ziua întreagă şi strigă în parlament şi ţipă prin gazetele „valahe” câte verzi şi uscate. Şi în ţeara asta e Canaanul lor. Doar din când în când de-i mai pune în „respect” Dl. Jancsó Benedek cu articolele din „Politikai hullámok” - altfel trăiesc ca’n ţara lui Pap Iános. Şi în potriva acestora va porni Domnul ministru lupta cu toată asprimea. „Brava! Brava! Aplaudă „frenetic” toată escorta parlamentului 48-ist. Şi până când telegramele, cari reproduc rapoartele chilometrice ale Domnului ministru străbat lumea să astupe gurile, cari vorbesc de rău sistemul de guvernare, câţiva dintre „agitatori” se pregătesc de drum. Unde? La Vaţ şi la Seghedin. Nu cunoaşteţi D-Voastră locurile astea? Nu aţi trecut nici când pe lângă casele închise cu zăbrele pe la ferestrii, cu pandurul înaintea porţii, cu odăile pline de omorîtori ordinari, ucigaşi de mamă şi de surori, hoţi cu banii orfanilor pe conştiinţă? Vedeţi, aici se duc „agitatorii” - părintele Domşa din Blaj şi Juriga din slăvăcime şi încă alţi zeci şi zeci de „agitatori”. Dar v-aţi greşit amarnic, domnule ministru. Nu sunt numai atâţi „agitatori”. Încă multe - multe sute şi mii şi milioane! Înţelegeţi, milioane de oameni. Ar trebui să faceţi o temniţă mare cât peste jumătate ţeara ungurească şi să puneţi întânsa pe toţi „valahii” ăştia şi pe toţi fraţii nostrii de sentimente. Vă lipseşte architectul pentru aşa - ceva? Ei vezi asta-i greu. Dar ce nu poate un guvern ca al D-Voastră? „Agitatori”! Toţi suntem „agitatori” dacă agitatori însemnează a-ţi iubi neamul şi legea lăsată de moşi-strămoşi. (...) Cum vorbitorii noştri din parlament nu sunt reprezentanţii noştri? Vă înşelaţi, să fie cu iertare dle ministru. De nu vă ve-ţi împăca cu ei, nici cu noi nu ve-ţi face ispravă. Sunt sânge din sângele nostru, carne din carnea noastră, os din osul nostru. Ştim noi ce zicem - sunt icoana fidelă a sufletului nostru. Ascultaţi-le plânsorile, căci sunt plânsorile noastre. (...) Una ştim: Cu noi este adevărul şi dreptatea. Cine luptă contra acestora, luptă contra firii omeneşti. Nu vreţi să ne maghiarizaţi? Credat iudeus Appela! Dar nu puteţi! Asta vă mănâncă! Şi asta vă roade la inimă. Hamlet dă unui curtean, care-l urmăreşte mereu, un fluier. Îi zice: „Cântă”. Când acesta-i spune, că nu ştie să scoată nici un singur ton, Hamlet isbucneşte: „Voi voiţi să cântaţi cu mine, vă faceţi ca şi când pricepeţi cum să mă prindeţi în mână: voiţi să străbateţi cu puterea în inima mea, voiţi să mă cercaţi dela tonul cel mai adânc până la înălţimea cea mai mare a glasului meu: în instrumentul acesta mic însă se află atâta muzică, un glas strălucit şi totuşi nu-l puteţi face să cânte. Ce D-zeu, credeţi că puteţi să cântaţi cu mine mai uşor decât dintr’un instrument?” Şi, Domnule ministru, Hamlet e o singură persoană - noi? noi suntem atâtea milioane ... Ce D-zeu!? „Credeţi că ve-ţi putea cânta cu noi mai uşor decât dintr’un instrument?!”».

Franţa a fost o ţară preferată de emigraţie, comunitatea românească fiind mare, eterogenă și informată, libertatea presei păstrându-și rolul în influența pozitivă asupra calității vieții. Ştiaţi că cercetătorul francez, doctor în neuroştiinţe, Michel Desmurget (n.1965, tată francez - mama germană), a lansat recent cartea: „La Fabrique du crétin digital” („Fabrica de cretini digitali”)? Cercetătorul prezintă comparativ educaţia pe care mari magnați (Steve Jobs) o fac acasă, refuzând copiilor accesul la calculatoare și optând pentru „școala privată” (cu regim strict), în detrimentul „școlii publice”! Argumentând că „şcoala digitală” - prezentată ca „eficientă şi egalitară” costă mult mai mult decât „școala clasică” (cu profesori şi manuale tipărite), autorul susține că scopul reformelor în educație ar consta în îmbogățirea escrocilor lumii digitale și transformarea tinerilor în „zombi perfecţi”, „buni” clienţi pentru jocuri (video), alcool şi mâncare nesănătoasă!

(va urma)





comentarii
1 comentarii

Multa munca! Asa e cand n-ai alte ocupatii ca pensionar...
01.09.2021 10:25
Din aceeasi categorie
A.D.I. Eco Sibiu

Festivalul 25 ore de teatru non-stop

Muzeul Astra

Guitar Meeting

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia