Tribuna
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXIX): există conexiuni …! - despre românul Nicolae Tesla, omul de ştiinţă nebun? - martori tăcuţi şi victime! - populaţii fără istorie?
Marius HALMAGHI
548 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXIX): există conexiuni …! - despre românul Nicolae Tesla, omul de ştiinţă nebun? - martori tăcuţi şi victime! - populaţii fără istorie?

 

Redactorul responsabil al Tribunei (Arad) - Sever Bocu - nota în amintirile sale: „Publicist, gazetar era identic cu un om cu credințe mari, profunde. De aici extraordinara stimă pe care poporul nostru o avea față de redactori. Redactorul în ochii lui era un apostol, un prieten al lui căruia i se putea dărui pe deantregul”. În acele vremuri, procesele de presă erau reperele deontologiei profesiei de ziarist. În 2022, românii vor sărbători 210 ani de la naşterea întemeietorului presei româneşti din Transilvania, George Bariţ. Istoricul şi publicistul care a iubit Sibiul, cunoscut mai mult sub numele de Bariţiu, s-a stins aici din viață, fiind îngropat în cimitirul bisericii dintre Brazi. El afirma: „Orice popor, care pe pământul unde locuiesce are un trecut fie cât de modest, care are patrie şi istoria sa naţională, fără îndoială trebuie să aibă şi comorile sale naţionale”!

Românii au cunoscut abia în 2001 lucrarea lui Eric R. Wolf – „Europa şi populaţiile fără istorie”, deşi a fost publicată în 1983 de „The Regents of the University of California”. Autorul preciza încă din prefaţă că „în 1968 scriam despre nevoia ca antropologia să descopere istoria, o istorie în măsură să explice felul în care a apărut sistemul social al lumii moderne ..”. O primă concluzie: mi-am dat seama de la început că o astfel de istorie analitică nu putea rezulta din studiul unei singure culturi sau naţiuni, al unei singure zone culturale sau chiar al unui singur continent într-un anumit moment în timp. Era nevoie să ne întoarcem la achiziţiile unei antropologii mai vechi şi la recuperarea acelei inspiraţii care i-a călăuzit pe unii antropologi precum Alfred Kroeber şi Ralph Linton în eforturile lor de a elabora o istorie culturală globală. (...) Această regîndire trebuie să depăşească obişnuita abordare a istoriei occidentale, ţinînd seama de participarea comună a popoarelor occidentale şi neoccidentale la acest proces mondial. Multe dintre grupurile studiate de antropologi au fost de multă vreme prinse în vîrtejul schimbărilor generate de expansiunea europeană, la care au contribuit. Nu ne mai putem mărgini doar la a scrie istoria elitelor victorioase ori la a oferi detalii cu privire la subjugarea grupurilor etnice dominante. Istoricii care s-au aplecat asupra problemelor sociale, precum sociologii preocupaţi de dimensiunea istoriei, au demonstrat că masele au fost agenţi ai procesului istoric în aceeaşi măsură în care i-au fost martori tăcuţi şi victime. Este, de aceea, nevoie să dezvăluim istoria „oamenilor fără istorie” - istoria activă a elementelor „primitive”, ţărani, muncitori, imigranţi şi minorităţi asediate». Edificator este cap. I. Conexiuni, în care autorul explică: «Ideea centrală a cărţii ... este aceea că universul omenirii este alcătuit dintr-o multitudine, o totalitate de procese aflate în interconexiune, iar cercetările care dezasamblează această totalitate în bucăţi fără a mai reuşi s-o reasambleze falsifică realitatea. Concepte precum „naţiune”, „societatea” şi „cultură” denumesc bucăţi şi ameninţă să transforme denumirile în lucruri. (...) Într-un fel, ne-am obişnuit să spunem că trăim cu toţii „într-o singură lume”. Există conexiuni ecologice: New Yorkul suferă de gripă din Hong Kong; viile din Europa sînt distruse de un păduche american. Există conexiuni demografice: jamaicanii migrează la Londra; chinezii în Singapore. Există conexiuni economice: închiderea unor sonde în Golful Persic atrage după sine oprirea unor uzine electrice în Ohio; o balanţă de plăţi nefavorabilă Statelor Unite face ca dolarii americani să migreze către bănci din Frankfurt sau Yokohama; italienii produc automobile „FIAT” în Uniunea Sovietică; japonezii construiesc un sistem hidroenergetic în Ceylon. Există conexiuni politice: războaiele începute în Europa au reverberaţii pe întregul glob; trupe americane intervin în Asia; finlandezii păzesc frontiera dintre Israel şi Egipt. Acest lucru este valabil nu numari pentru prezent, ci şi pentru trecut. (...) Mulţi dintre noi am crescut chiar cu convingerea că Vestul are o genealogie, potrivit căreia Grecia a dat naştere Romei, Roma - Europei creştine, Europa creştină a produs Renaşterea, Renaşterea – Iluminismul, Iluminismul a generat democraţia politică şi revoluţia industrială. La rîndul ei, industria împreună cu democraţia au creat Statele Unite, care întruchipează dreptul la viaţă, la libertate şi la căutarea fericirii. O astfel de schemă de dezvoltare este înşelătoare. Ea este înşelătoare în primul rînd pentru că transformă istoria într-o poveste de succes morală, o ştafetă în timp în care fiecare alergător transmite torţa libertăţii următorului alergător. Istoria este astfel transformată într-un basm despre promovarea virtuţii, despre cum îi înving cei buni pe cei răi. Foarte adesea, totul se transformă într-o poveste despre felul în care cîştigătorii îşi dovedesc calităţile şi bunătatea cîştigînd. Dacă istoria înseamnă realizarea unui scop moral în timp, atunci cei care îşi revendică acest scop sînt prin acest simplu fapt făuritorii predilecţi ai istoriei».

În căutarea istoriilor pierdute ale românilor din Banat şi din vechile provincii ale fostului imperiu austro-ungar, pe urmele lui Ioan Slavici şi ale lui Sever Bocu, am redescoperit istro-românii. O ramură a românilor sud-dunăreni despre care astăzi ştim din ce în ce mai puţin! Şi totuşi o populaţie cu o istorie «vie», ce nu poate fi uitată sau neglijată, cel mai de seamă reprezentant fiind o celebritate mondială, fizicianul inventator şi savantul de talie mondială, Nikola Tesla (1856-1943).

În acest an, românii, sârbii şi croaţii ar trebui să sărbătorească 165 de ani de la naşterea celui care prin invenţiile sale a generat a doua mare Revoluţie industrială în întreaga lume! Din «Analele Aradului» (nr.5, 2019) aflăm că «Istroromânii reprezintă o ramură a românilor care au migrat în Evul Mediu din aria de formare a poporului român spre vest şi s-au aşezat în Peninsula Istria, astăzi aparţinând Croaţiei. Încă din perioada stabilirii în Istria, aceştia s-au aflat într-un continuu proces de asimilare de către populaţia majoritar croată, iar în prezent numărul istroromânilor, considerându-i ca atare pe cei care vorbesc limba istroromână, este estimat la aproximativ o mie de suflete. (…) Specificităţile culturale ale istroromânilor s-au pierdut aproape total, iar limba lor este puternic influenţată de limba croată, fiind considerată de UNESCO în pericol grav».

Nicolae Tesla (Nikola Tesla) s-a născut la 10 iulie 1856, în satul croat Smilian (provincia Lica - Gospici), fiind fiul preotului ortodox Milutin Teslea (după porecla Teslea – dulgher, teslar) şi al Gicăi Mandici, româncă rămasă orfană. Copil fiind, a fost captivat de instalaţiile şi dispozitivele tradiţionale: «unul din modurile lui preferate de recreere era o moară de apă, un dispozitiv care cuprindea concepte intrinseci, care mai târziu aveau să formeze fundamentul inovatoarelor turbine cu aburi Tesla, fără lame (…) Dar creaţia lui cea mai ingenioasă a fost o elice pusă în mişcare de şaisprezece gândaci de mai şi care funcţiona ore întregi …». Despre omul revendicat de mai multe naţiuni se pot scrie tomuri întregi, savantul fiind cunoscut pentru memoria excepţională (fotografică), ajungând ca pentru soluţiile sale tehnice să fie etichetat ca un om de ştiinţă nebun.

Despre inteligenţă ecologică se scrie de decenii! Acum se vorbeşte mult dar puţini înţeleg că lumea noastră, a abundenţei materiale, are un preţ ascuns”! Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului poate fi o adevărată şcoală despre viaţă, muncă şi soluţii tehnologice inedite, pentru tinerii sibieni?

(va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Muzeul Astra

SEVIS

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Comunicat Carmangeria Imperial final
Licitatie publica

accentmedia