Tribuna
Sevis
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXIV): poeţii deşteptători? - originea Telekieştilor şi a Huniazilor! - valachii nu-s demni, nici născuţi pentru libertate? - Roma locuta est, causa finita!
Marius HALMAGHI
781 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXIV): poeţii deşteptători? - originea Telekieştilor şi a Huniazilor! - valachii nu-s demni, nici născuţi pentru libertate? - Roma locuta est, causa finita!

 

În 2021, se împlinesc 565 de ani de la stingerea din viaţă a lui Iancu de Hunedoara (1407-1456), guvernator şi regent al Ungariei, mare comandant militar, tatăl lui Matei Corvinul. A murit de ciumă, după marea victorie de la Belgrad, împotriva oştilor otomane ale sultanului Mahomed al II-lea (cuceritorul Constantinopolului), victoria lui aducând pacea pentru şapte decenii, în Europa! În 1901, la Sibiu, în revista Transilvania” apărea articolul lui Iosif Sterca Şuluţu. O legendă care se stinge, sau: Genealogia completă a Huniadeşcilor”, din care reproducem selectiv: «… Renumită în fapte de arme (eroism), în sciinţă şi iubire de ţeară. Familie, a cărei origine se pierde în negura vechimei. Această familie este familia Huniadeşcilor”. Familie pe care atât Maghiarii, cât şi Sârbii o reclamau pentru sine; dar mai ales Maghiarii, pe motiv că această familie a dat Regatului ungar însemnătatea istorică, la care ajunse, şi l-a scăpat de apunere. În tot decursul acestor patru secoli, istoricii, cari s’au ocupat cu originea acestei glorioase familii, nu adevărul istoric l-au avut înaintea ochilor, ci scopul lor era: cum anume ar pute scoate la iveală, că aceasta familie putea să fie ori-ce, numai Valach” nu, (…) Când am combătut eu pe dl Ovári (1895) în partea a VI-a a Memoriului” meu, la capitolul Roma locuta est”, pentru-că dnia sa a colindat în Europa, ca să dovedească cu diploma regelui Mathia, că Valachii nu-s demni, nici născuţi pentru libertate”, am zis între altele: Când Românii se provoacă la familia Hunyadi şi la alte familii aristocratice maghiare, de origine române, o fac pur şi simplu să dovedească că, elementul român, din al cărui sânge îşi trag originiea acele familii, cari au strălucit ca bărbaţi de stat, ca eroi, etc., posed în grad înalt toate calităţile unui popor demn de o soarte mai bună, şi că virtuţile acelor bărbaţi nu se datoresc geniului maghiar adus cu sine din Asia, ci geniului român găsit aici în Dacia”. Morala acestei învăţături e, că tot ce e legendă”, fie ea ungurească, sau românească, are să fie spulberată şi prăbuşită asemenea cetăţilor de cărţi de joc, zidite de băieţi, îndată ce istoria, sciinţa, va produce dovezile, înaintea cărora trebue să-şi plece capul, ori cine ar fi.  (…) De loc nu ne prinde mirarea, că Sârbii, Polonii, Italienii, dar mai ales Maghiarii se trudiau a-l deduce pe Ioan Hunyadi născut din rassa lor. Motivul e tocmai ceea ce ni se spune în interesantul şi instructivul studiu al dnului Mauriţiu Wertner: Gloria lui Hunyadi, care s’a înălţat până la cer. Că el a fost scutul Europei, atletul neînvins al lui Christos, speranţa creştinismului; cel ce a sfărmat jugul sclaviei, scăpând ţeara şi coroana regală de pierire”. Meritul dnului Wertner e cu atât mai mare, căci prin studiul domniei sale înceată pentru totdeauna controversa în privinţa originei familiei lui Hunyadi, şi se constată mai pre sus de ori-ce îndoială (vitathatatlanul), că tata străbunului lui Ioan Hunyadi a fost knezul valach din Ardeal cu numele Costa”. (…) Că lumea adese pune mai pre sus numele acelora, cari au provocat acţiuni epocale, de cât al acelora cari le-au săvârşit, se explică de sine. Bismarck a întemeiat unitatea Germaniei, dar dacă Goethe, Schiller, Heine, Börne, Förster, Körner, Hofman, Arndt, Freiligrath, etc., n’ar fi pregătit terenul, spiritele, Bismarck n’o putea realisa. (…) Când îmi revoc în memorie câte un episod din tristul trecut al neamului românesc, adâncit în somnul cel de moarte, crescut în sclavie, supt varga, supt alunul solgăbirăului, - apoi moment de sublim entusiasm, cât tribunii şi prefecţii: Begnescu, Vasilie Moldovan, Vlăduţiu, Butean şi alţii, cântau în mijlocul poporului Deşteaptă-te Române din somnul cel de moarte” îmi trece, fără veste, pe dinaintea ochilor mei sufletesci, văpaia, flacăra aprinsă în sufletul poporului, care l-a făcut capace, ca despreţuind moartea, să se arunce şi să prindă cu mânile şi cu dinţii spiţele roatelor dela tunurile lui Hatvany şi să le oprească în loc. O altă învăţătură din istoria acestor fapte: Toate popoarele se închină cu pietate la memoria poeţilor deşteptători, numai între Români se mai găsesce ici colea câte un slăbănog, căruia încă nu i-a ieşit robia din oase; al cărui duh” nu e în stare să se avânte până la inima lui Mureşan. …Sibiiu, în 7 Martie 1901. Iosif Sterca Şuluţu».

Amintim că fraza latină Roma locuta est, causa finita” - Roma a vorbit, cazul este închis” a fost susținută de unul dintre cei patru părinți ai bisericii occidentale, cel care a contribuit substanțial la modificarea gândirii europene, Sf. Augustin de Hipona (354-430). Teologul și filozoful creștin a susținut că istoria este necesară pentru educarea oamenilor și pentru lichidarea răului, completând virtuțile lui Platon - dreptatea, cumpătarea, curajul și înțelepciunea - cu virtuți creștine: credința, speranța, iubirea și virtuți umanitare: iubirea aproapelui, fidelitatea, încrederea și umilința.

În acest an, se împlinesc 110 ani de la stingerea din viaţă a tribunului Iosif Sterca Şuluţiu (n.1827, Câmpeni - d.1911, Sibiu). Născut într-o familie română de origine nobiliară, a fost fiul lui Ioan Sterca Şuluţiu şi nepot de unchi al mitropolitului Alexandru Sterca-Şuluţiu. Studiile le-a urmat la Cluj, Târgu-Mureş şi Pesta, ulterior ocupând multe funcţii în administraţie, fiind deputat în Dieta de la Sibiu (1863-1864), în 1881 ieşind la pensie din funcţia de consilier de tribunal. A fost preşedinte al Băncii Albina şi vicepreşedinte a Asociaţiunii ASTRA, colaborând la redactarea Enciclopediei ASTRA. Ca publicist a scris numeroase articole, corespondând la majoritatea publicaţiilor transilvane, inclusiv la Tribuna. A fost înmormântat la loc de mare cinste, în curtea Bisericii dintre Brazi, Panteonul” personalităţilor greco-catolice sibiene.

Istoria familiilor nobiliare româneşti ardelene începe cu cucerirea ţinutului de către maghiari. Invităm cititorii să descopere povestea familiei Teleki, prezentată de marele tribunist Sever Bocu, în discursul Un conte Teleki despre Transilvania şi români la 1848”: «Doamnelor şi Domnilor, La 1848 Revoluţia Maghiară are ca exponent, de mare autoritate şi influenţă la Paris pe un conte Teleki, pe Ladislau. El este fratele mai mic al guvernatorului Ardealului - ultimul guvernator 1841-1848! - contele Iosif Teleki, devenit preşedinte al Academiei Maghiare, custode al Coroanei şi autor al cunoscutei, voluminoasei, nu tot pe atât de obiectivei, pe cât de pretenţioasei, monografii asupra Huniazilor, întrucât autorul privitor la originea Huniazilor în contra Bonfinilor, Aeneasc Sylviilor, a Cronicelor conţilor Cillei, a majorităţii istoricilor maghiari înşişi, serioşi, se angajează, cu un mare aparat pseudo-ştiinţific, la negarea evidenţei, pledând pentru o origine a lor maghiară. Probabil că zelul acesta neofit îl califica obligatoriu la scaunul de preşedinte al Academiei Maghiare. (…) Să-i privim numai pe aceşti trei fraţi Teleki, prin contrastele ce le încorporau, căci în afară de Iosif a mai avut un frate, pe Dominic, care a scris Istoria jacheriei lui Horia” cum o numeşte el, la 1869. În ei urcă vizibil două tradiţii: una de rasă, de sânge, alta de conjunctură de corijare a destinului, de oportunitate. Originea Telekieştilor ca şi cea a Huniazilor nu lasă îndoieli: ei fac parte din aristocraţia românească a Ardealului, maghiarizată prin veacurile XV şi XVI prin puterea de stat şi avantagiile ei, după pilda Huniazilor şi subt lecţia ei.

În aceste două veacuri naufragiază complect nobilimea română din Ardeal, ne mai rămânând din ea nici un vestigiu, doar amintiri la unii că ei sunt rămăşiţe a naţionalităţii noastre, sfâşiate, răşluite».

(va urma)

 





comentarii
1 comentarii

S-o mai lasam moarta! Pana la sfarsitul anului va incheiati "opera"?
29.07.2021 07:27
Din aceeasi categorie
Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Ghid informativ clienti EFSA

Tursib

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia