Tribuna
Sevis
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXII): 200 de ani de la naşterea lui Vincenţiu Babeş! - La obârşii, la izvor! - memoria scade dacă nu o foloseşti? - pe urmele familiei Măcelariu!
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXII): 200 de ani de la naşterea lui Vincenţiu Babeş! - La obârşii, la izvor! - memoria scade dacă nu o foloseşti? - pe urmele familiei Măcelariu!

Comunitatea românească din Ungaria este constituită - în principal - din urmaşii românilor şi aromânilor care au contribuit la dezvoltarea Ungariei burgheze, rolul generaţiilor din sec. XVIII-XIX fiind incontestabil. Chiar dacă s-au integrat în elita ungară, ei au rămas uniţi, reușind să influenţeze politica imperiului austro-ungar. Actuala agendă culturală a comunităţii româneşti din Ungaria este edificatoare (site-ul web Ambasada României la Budapesta), evenimentele semnificative fiind: aniversarea poetului Mihai Eminescu şi al primului ziar al românilor din Ungaria (la 15 ianuarie, în Apateu, Jula), Unirea principatelor Române (Jula, Seghedin), concursul de şahFoaia Românească”, o serie de baluri în localităţile Jula, Chitigaz, Aletea, Micherechi, Bătania (inclusiv Balul Mărţişorului şi Balul „Panglicii” în Jula), concursul de poveşti „Vasile Gurzău” (Micherechi), concursul „Vocea de Aur” (pentru elevii şcolilor româneşti din Ungaria, la şcoala „Lucian Magdu” din Bătania), conferinţa „Caleidoscopul Sufletului Feminin” (22 aprilie), Concursul naţional de poveşti româneşti (mai, Bichişciaba), festivalul folcloric „Periniţa”, „Ziua internaţională a iei” (24 iunie), concursul de şah „Alexandru Hoţopan” (al Asociaţiei de şah a Românilor din Ungaria), „Festivalul castraveţilor” (iulie, la Micherechi), „Întâlnirea mondială a aletenilor” (Aletea), Festivalul „Pogăciţelor” (la Chitighaz), Festivalul Gastronomic al Românilor din Ungaria (Jula), sărbători de hramuri de biserici, festivalul cultural-folcloric „La obârşii, la izvor” (Episcopia Ortodoxă Română), Ziua Unirii (1 decembrie), serată de Moş Nicolae (la Seghedin), Festivalul de Colinde la Micherechi şi Ziua Naţionalităţilor din Ungaria (18 decembrie). O mențiune se cuvine pentru câteva manifestări organizate în: (1) „Duminica Tomii”  - se pomenesc morţii şi se depun coroane de flori la mormântul familiei Gojdu (cimitirul Kerepesi); (2) la 14 iulie – la Seghedin, festivitate dedicată semnării la 14 iulie 1849 - de Nicolae Bălcescu şi Lajos Kossuth - a „Proiectului de împăciuire româno-maghiar”; (3) comemorarea scriitorului Iosif Vulcan, fondatorul revistei „Familia” şi a familiei Irimie (din Leita Mare) şi (4) „Ziua Culturală a Românilor din Ungaria”, - în septembrie -, organizată de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU) şi Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU. O agendă de evenimente „semnificative”, care nu include explicit comemorarea sau sărbătorirea unor mari personalităţi istorice ale românilor. Filozoful Cicero afirma că „memoria scade dacă nu o foloseşti” şi „caracterul fără înţelepciune poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic”.

În 2021, comunitatea românească - din Ungaria şi din România -, ar trebui să sărbătorească două secole de la naşterea marelui om politic şi publicist Vincenţiu Babeş, născut la Hodoni (la 21 ian. 1821, Timiş) şi decedat la Budapesta (22 ian. 1907). A urmat teologia la Carloviţ şi seminarul din Arad, renunţând să devină preot, pentru a absolvi Facultatea de drept Budapesta. A devenit avocat, activând ca profesor, grefier, inspector de şcoli româneşti, judecător la Înalta Curte de Casaţie la Budapesta (1862) şi preşedinte al „Tabula Regia” Pesta (1863-1869). A ieşit din serviciu din motive politice, fiind ales de patru ori deputat în Dieta de la Budapesta, pentru reprezentarea intereselor românilor din Banat şi Transilvania. El a descris sugestiv poporul român: «Poporul nici nu număra, nici nu cugeta, ci ca o vită tăcea şi purta jugul stăpînilor, iar intelectualitatea română, puţină cât era, cler mai ales, se frământa în luptă pentru emanciparea bisericei de slavonism». Vincenţiu Babeş a fost preşedintele Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (fondat la 26 ian./ 7 febr. 1869), primul preşedinte fiind Alexandru Mocioni, militând pentru participarea activă la viaţa politică a imperiului. V. Babeş a participat la Conferinţa Naţională  (23 febr. 1869) - organizată de Ilie Măcelariu, la Miercurea Sibiului (în casele lui, cu 291 de deputaţi) -, când a fost creat Partidul Naţional Român din Transilvania (adoptându-se tactica „pasivismului”). Ambele partide au fost interzise la 23 martie/3 aprilie 1869 (la nicio lună de la înfiinţare); motivaţia: nu pot exista „partide naţionale”.

V. Babeș a fost unul din fondatorii Partidului Naţional Român din Transilvania (fondat la Sibiu, 1881), fiind şi preşedintele partidului, susţinând în una din conferinţele de la Sibiu, că „a cere activitate de la un om după ce l-am legat bine de mîini şi de picioare este ridicol, chiar o insultă”. A fost fondator al Academiei Române (1866), înfiinţând publicaţia „Albina (1866). Din monografia istoricului George Cipăianu: „Vincenţiu Babeş (1821-1907)”, am aflat că acesta a murit la 3 februarie 1907, la Budapesta (unde s-a stabilit din 1869), fiind înmormântat în cripta familiei din Albertfalva, azi cartier al Budapestei. Se menţionează că, în 1936, «osemintele lui Vincenţiu Babeş au fost deshumate şi repuse în mormînt în satul său natal, Hodoni, şi tot de atunci datează bustul lui din parcul central al Timişoarei (...)». Conducerea comunei Satchinez ne-a comunicat că mormântul lui V.Babeș este chiar în biserica ortodoxă „Sf. Mucenic DimitrieHodoni, sprijinind apariția acestui articol cu imagini ale monumentului funerar  (cu frumoase decorațiuni și inscripția: „Așezatu-sau aci în A.D. 1937 - osemintele readuse în patrie ale lui Vichentie Babeș mare patriot bănățean mutat la cele veșnice în B Pesta în A.D. 1907 - Slăvită să fie memoria”), bustul și casa natală (în prezent proprietate privată). Ni se semnalează și mărturisirea marelui om politic: „…pe mine mă doare Hodoniul, unde m’am născut și de unde am dulci, suveniri din copilărie, și - unde ași dori să fiu dat pământului …”. La 130 de ani de la stingerea din viață, omologul lui Vincenţiu Babeş - Ilie Măcelariu, preşedintele P.N.R. din Transilvania -, nu are o lucrare monografică, singurele biografii fiind cele inserate în lucrările monografice ale oraşului Miercurea Sibiului şi Ţării Secaşelor, autor prof. univ. dr. Eugen Străuţiu. În calitate de jude regesc, Ilie Măcelariu s-a opus unirii Transilvaniei cu Ungaria (1867), fiind pensionat forţat din Dieta de la Budapesta (1868). Ilie Măcelariu s-a stabilit în Sibiu (pe actualul bulevard al Victoriei, nr. 29), în casa lui îngrijindu-l pe marele revoluţionar paşoptist Avram Iancu (în 1852); soţia, Iudita Măcelariu (născ. Tobias) a organizat multe întruniri, înfiinţând „Societatea de dame române” (1877), în sprijinul armatei române, în perioada Războiului de Independenţă. Cea mai importantă personalitate politică din Miercurea Sibiului, Ilie Măcelariu, a murit în 1891, fiind îngropat în cimitirul Bisericii din Groapă. La 125 de ani de la moarte (în 2016), conducerea Asociaţiunii ASTRA şi primarul oraşului Miercurea Sibiului, Ioan Troancă, propuneau marcarea mormântului cu o cruce (?!).

Istoricul Eugen Străuțiu susține că Iudita Măcelariu (1838-1885) - de confesiune greco-catolică - a fost înmormântată în cimitirul Bisericii dintre Brazi; și totuși mormântul ei nu este identificabil și nu e menționat pe lista monumentelor funerare (?!). Vechea casă Măcelariu - pe str. Victoriei nr. 29 -, casă cu valoare ambientală şi memorială (în zona de protecţie a Tribunalului Sibiu, figurând şi pe planul din 1876) - a fost demolată, făcând loc construcţiei unei societăţi de asigurări. Imagini ale vechii case şi un articol despre „urbanism” - (din revista „Cenaclu de la Păltiniş” nr.20, aug. 2011), pus la dispoziţie de autoare, arh. Ştefania Romaşcan -, semnala înmulţirea exemplelor negative din cartierul „Josefin”! (va urma) Marius HALMAGHI





comentarii
1 comentarii

Hai, nene, ca ne-am plictisit! Mai lasa-ne!
21.06.2021 08:11
Din aceeasi categorie
Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Ghid informativ clienti EFSA

Tursib

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia