Tribuna
Sevis
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXI): statul cel mai pestriţ din Europa? - fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide! - 76 familii greceşti şi macedoromâne, nobili?
Marius HALMAGHI
610 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXXI): statul cel mai pestriţ din Europa? - fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide! - 76 familii greceşti şi macedoromâne, nobili?

Regretatul mitropolit ortodox, I.P.S. Antonie Plămădeală (1926-2005) - promovat pe site-urile web ca ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului, cu jurisdicţie asupra întregului Ardeal şi membru de onoare al Academiei Române - afirma în una din lucrări: „fără Dumnezeu am fi apariţii ciudate şi dispariţii stupide”. La sărbătorirea a 95 de ani de la naştere, amintim că cu sprijinul domniei sale s-a reînfiinţat fundaţia Gojdu (în 1996), activitatea ei fiind puternic afectată de lipsa unei reglementări -privind averea lui Emanoil Gojdu-, cu statul maghiar. Discreţia s-a aşternut peste eforturile statului român de recuperare a celei mai importante moşteniri româneşti. Demersul iniţiat trebuie continuat, cu sprijinul tuturor instituţiilor statului român, patrimoniul cultural românesc trebuind conservat și promovat! Un sprijin ar trebui să primească și românii din Ungaria, comunitatea românească fiind divizată şi în continuă scădere. Conform recensământului (2001), în Ungaria trăiesc 7.995 de români, cu 25% mai puţin decât în 1990 (când erau 10.740). Dintre aceştia, 5.998 de români s-au declarat ortodocşi, enoriaşi ai Episcopiei Ortodoxe Române, restul românilor fiind baptişti, penticostali şi greco-catolici. Azi, românii pot fi întâlniţi în localităţi din judeţele Bichiş (Békés), Bihor (Hajdú-Bihar), Csongrád, dar şi în capitala Budapesta şi împrejurimi.

Câţi contemporani - din Ungaria - ştiu că oraşele Buda şi Pesta s-au dezvoltat şi datorită românilor şi macedoromânilor, care au pus bazele comerţului, în multe oraşe? Prin modul ingenios de organizare şi o activitate constantă, aceștia au agonisit averi considerabile, aducându-le prestigiu şi ascensiune în clasa privilegiată a nobilimii maghiare; o statistică din sec. al XIX-lea stabilea că în Ungaria sunt 76 de familii greceşti şi macedoromâne, care au obţinut ranguri nobiliare!

În prefaţa publicaţiei „Poveştile caselor, Români în Buda şi în Pesta” (trilingvă: română, engleză, maghiară) - apărută la Budapesta (2011) - ambasadorul României în Ungaria, Ireny Comaroschi prezenta poziţia românilor faţă de Budapesta: «Tradiţional, românii s-au raportat la capitala ungară ca la un centru cultural intelectual de prim rang. Aceştia, fie că era vorba despre românii trăitori în Ungaria, cei veniţi din Peninsula Balcanică sau din România, au beneficiat de progresele şi posibilităţile pe care le ofereau Buda şi Pesta pentru creşterea lor culturală, ştiinţifică, economică, socială, religioasă. Ei au constituit o comunitate puternică, strânsă în jurul Bisericii Ortodoxe (…)». În primul capitol - „Macedoromâni şi români la Buda şi la Pesta în secolele al 18-lea şi al 19-lea -, autoarea dr. Maria Berényi scria: «Nu e exagerată afirmaţia conform căreia, din punct de vedere etnic, Ungaria istorică a fost statul cel mai pestriţ din Europa. (…) Alături de unguri, şi-au constituit aici comunităţi cultural-religioase germanii, sârbii, slovacii, grecii şi românii. Grecii şi comercianţii macedoromâni de cultură grecească au venit în număr mare în Ungaria în secolul al 18-lea, cei mai mulţi din Moscopole (azi Voskopoje, în sudul Albaniei), din Koyani, din Bitolia. Ei erau familiarizaţi cu cugetările lui Cicero - calificat ca homo universalis” (om universal): Filozofia este medicina sufletului” sau Bolile sufleteşti sunt mult mai periculoase şi mai numeroase decât cele ale trupului”. Folosing limba greacă în afaceri şi cultivând aromâna în familie, membrii familiilor Grabovschi, Derra, Naco, Arghir, Manno, Lica (şi mulţi alţii) desfăşurau un amplu comerţ, îmbogăţindu-se dar neuitând să sprijine tinerele generaţii de români care doreau să-şi depăşească condiţia socială, prin învăţătură! Reproducem din lucrare: «Ei aduceau cu şlepurile la Pesta cereale din regiunile sudice ale Europei, dar făceau comerţ şi cu piei, pânzeturi, argint şi tot felul de alte mărfuri şi articole de bazar.(…) Românii ortodocşi sunt organizaţi şi conduşi în Pesta de comunitatea puternică macedoromână. Timp îndelungat, românii din Ungaria aproape că nici n-au avut altă burghezie, în afară de cea ridicată dintre macedoromâni. Macedoromânii erau oameni sârguincioşi şi cumpătaţi, puneau interesele economice înainte de toate, ţineau mult la credinţa lor ortodoxă şi la dezvoltarea culturii (…) Mulţi macedoromâni s-au stabilit în special în zona Pieţei Teatrului (azi piaţa Vörösmarty), a Pieţei József nádor şi Ujvásártér (azi piaţa Erzsébet), iar alţii locuiau pe străzile Váci, Bálvány (azi strada Október 6) şi pe strada Két sas (azi strada Sas) (…) Familia Lica avea 15 case iar familia Mocioni 17 case. Familiile Nedelcu, Gojdu, Lepora, Derra, Ioanovici şi Sina erau, de asemenea, proprietare ale mai multor clădiri. Numeroase dintre acestea fac şi astăzi parte din patrimoniul imobiliar al capitalei Ungariei». În album – bogat ilustrat, cu multe imagini de epocă - se prezintă şi istoria singurului monument al arhitecturii baroce laice din Pesta (str. Pesti Barnabás 2). Cumpărat de negustorul grec Konstantin Macsenka (în 1800), văduva acestuia s-a căsătorit cu negustorul Atanasie Grabovschi, unchiul lui Andrei Şaguna (frate cu bunica sa, dinspre mamă). În 1888, imobilul a fost cumpărat de cârciumarul Kriszt Ferenc, imobilul fiind numit Restaurantul de 100 de ani”. Reproducem: «De la începutul secolului al 19-lea, Atanasie Grabovschi (1779-1840) organiza în această casă un salon literar, având printre invitaţii permanenţi pe Petru Maior, Samuil Micu-Clain, Gheorghe Şincai, Dinicu Golescu, Zaharia Carcalechi, Dimitrie Ţichindeal, Teodor Aaron, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, Eftimie Gojdu şi încă mulţi alţii. Proprietarul întreţinea relaţii strânse cu scriitorii din Moldova şi Ţara Românească (…). Cu timpul, mai mulţi studenţi români ai Universităţii din Pesta frecventau salonul Grabovschi, unde se purtau discuţii serioase de literatură, istorie, religie şi se ţineau conferinţe. Toţi scriitorii şi gânditorii mai renumiţi din acele timpuri s-au perindat prin acest salon. Aici s-a conturat şi a prins viaţă mişcarea naţională română din Pesta». În această casă, tânărul Atanasiu Şaguna (mai târziu, adoptă numele de Andrei) a fost găzduit (între 1823-1829), pentru a urma cursurile gimnaziului la călugării piarişti şi studiile de drept şi filozofie la Universitatea din Pesta, cunoscând fruntaşii români din oraş. În această casă a stat și mama - Anastasia (decedată în 1836) - şi fraţii, Vreta şi Ecaterina (decedaţi în revoluţia din 1848-49), fiind înmormântaţi în cripta familiei Grabovsky!

Iluminismul românesc, reprezentat de triada scriitorilor Şcolii Ardelene - Samuil Micu-Clain, Gheorghe Şincai şi Petru Maior -, a avut o mare influenţă pentru formarea conştiinţei naţionale a aromânilor din Pesta. Ştiaţi că Samuil Micu-Clain şi Petru Maior, colaboratori ai Tipografiei Universitare din Buda, îşi dorm somnul de veci în Biserica Romano-Catolică din Tabán? Ştiaţi că - în timp - mormintele lor au dispărut, la fel ca şi vechiul cartier Tabán? Reproducem din lucrare: «istoricul arădean Glück Jenö, în decursul cercetărilor făcute în 1991, a găsit în arhivele Bisericii Romano-Catolice din Tabán, la pagina 701 a volumului al IV-lea al Registrului parohial, o adnotare privind înmormântarea lui Samuil Micu-Clain, la data de 15 mai 1806 de către episcopul Martin Görgey Marin. Rămăşiţele lui pământeşti se odihnesc în cripta din biserică. Despre ceremonia de înmormântare a lui Petru Maior, care a avut loc pe data de 16 februarie 1821, în prezenţa episcopului - vicar Sztojkovics, găsim însemnări la pagina 110 a celui de-al V-lea volum din Registrul de decese. Nu se cunoaşte locul exact unde se află mormântul lui, dar se ştie că cimitirul din Tabán se afla pe vremuri lângă biserică».

(va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
O istorie ragasita

sibiu-turism

Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Anunturi Tribuna

EVENIMENT TV

Comunicat_de_Presa_benef-finali-2 - finalizare

comunicat-incheiere-proiect-dabo

Vacanta Eurotrip
info
PORTAL MEDICAL
Licitatie publica

accentmedia