Tribuna
2021 Dosarele patrimoniului (LXXVIII): Filomaţii, iubitori de cunoaştere? - erorile unei minţi măreţe sunt mai instructive …?- aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec…!
Marius HALMAGHI
929 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXVIII): Filomaţii, iubitori de cunoaştere? - erorile unei minţi măreţe sunt mai instructive …?- aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec…!

Ludovic Börne. Apropos de chestia expatriării” este un articol publicat în „Tribuna Poporului” nr. 243 (Arad 24 Decembre 1898, 5 ianuarie 1899), în perioada când publicaţia era condusă de editorul Aurel Popovici-Barcianu şi redactorul Ioan Russu Şirianu; continuăm reproducerea: «Sarcinele politice, sub cari poporul german gemea erau: censura presei, nemiloasa persecuţie a tot ce tindea la răsturnarea stărilor în fiinţă, comisia centrală de cercetare, Bundestagul din Francfort şi alte zeci de plăgi. Börne, după terminarea studiilor universitare şi după ce prin contactul cu cei mai de valoare bărbaţi de ştiinţă germani şi-a adunat colosale cunoştinţe din drept şi filosofie, - a început a atrage prin publicistică atenţia patrioţilor sei asupra-şi. A redactat el însuşi un ziar politic „Die Wage” (Cumpăna), în care s’a depus sentimentul de iubire faţă de neam şi patrie, dar’ adresa zilnice apeluri că e timpul suprem, ca acest neam să se deştepte, ca basele politice cele şubrede şi medievale ale statelor să se refacă, hegemonia unei pături pe nedrept suprapuse să înceteze şi poporului să îi se acoarde suveranitatea perfectă. Fireşte că şi hyena de justiţie iute şi-a îndreptat ochii asupra lui, i-a suprimat ziarul şi censura a continuat a-i suprima ori-ce publicaţie, voind a’l face imposibil. La 1830 însă, când revoluţia în Francia a cucerit drepturile cele mai întinse pe seama poporului, Börne bănuit a sta în legături cu revoluţionarii francezi era persecutat şi s’a văzut silit a se refugia în Francia, pentru ca pe pământul liber să-şi continue opera sa naţională. „M’am decis - scrie Börne în memoriile sale - să plec fără paşaport, să mă strecor pe furiş din drăguţul meu de oraş natal şi am plecat… Un Franţuz cu minte mi-a spus odată, înainte de revoluţie: dacă m’ar acusa, că am furat clopotul cel mare din Notre-Dame, ca să mi-’l agăţ de lanţul orologiului, deocamdată ar trebui să fug din ţară. Atât de rău stăteau odinioară justiţia criminală în Franţa. Ei, în Germania cu furturile, şi cu omorurile nu stăm atît de rău. Dacă ni-ar acusa cineva de asemenea delicate, aş aştepta în perfectă linişte judecata. Dar’ altfel cu delictele politice. Când un prietin îţi spune că eşti bănuit, de a avea în gând a te pune în fruntea altor 300 de inşi şi a lua provincia cutare ca să o prefaci în republica, „- să nu mai aştepţi până ce îţi încalţi ghetele, ci în pantofi să o ştergi peste graniţă …. Căci îndată ce e vorba de aşa numita conspiraţie, justiţia germană îşi perde mintea, nu mai ştie ce vede, ce aude şi ce face”... Aici Börne pare că a zugrăvit justiţia maghiară, care şi ea e atât de mărinimoasă în casuri Krivanyiane, dar’ îşi perde mintea şi cumpătul când aude de „conspiraţiile” şi „trădările”  acelora cari îşi reclamă ce este al lor. Şi Börne n’a voit să se supuie judecăţii acestui fel de justiţie, fiind-că era sub demnitatea sa! În aceleaşi memorii Börne inferează modul cum guvernul prusiac procedează faţă de aşa numiţii demagogi şi conspiratori, „ţinând pe mulţi nevinovaţi în îndelungată temniţă preventivă pentru a-I chinui şi a-i intimida, - temniţă ce adese-ori întrece pedeapsa ce li s’ar da prin judecată, în cas de vinovăţie …”. Cine nu găseşte şi în aceste astăzi o analogie cu stările noastre din Ungaria? Şi după ce a trecut în Franţa, eată cum glăsueşte Börne: Cât de bine mă mai simţeam după ce am trecut graniţa! Mă simţeam liber!

În această ţeară, gândiam că omul cinstit încă va fi desconsiderat şi el pe cei ce-l nesocotesc. Aici te înjură, dar nu te insultă, căci înjuri şi tu! La noi însă eşti înjurat şi trebuie să taci ca un servitor. La noi te bate ca pe câne, dar’ nu’ţi este îngăduit să urli de durere, tot ca cânele … Asta e durerea noastră, că nu ne putem afirma onoarea, n’avem drept de apărare …”. Şi pentru acest drept de apărare cât şi pentru demnitatea şi onoarea neamului Börne a luptat din noua sa patrie. Aici a scris revoluţionarele Scrisori din Paris”, prin cari îndemna poporul la lupta pentru idealuri. D’aici întreţinea legături cu factorii politici de influinţă. Şi astfel mult bine a făcut poporului german, ear’ sieşi nume şi-a creat în istoria şi literatura acestui popor. Il.Ch.». Puţini români cunosc lupta lui Adam Mickiewicz (1798-1855), considerat unul din cei mai mari poeţi romantici polonezi, ideile sale fiind audiate de tinerii revoluţionari români: Al. Papiu Ilarian, N. Bălcescu şi I. H. Rădulescu. El a creat societatea secretă Filomaţii (în 1817, „philomathes” - „Iubitori de cunoaştere”) dar şi publicaţia „La Tribune des Peuples” („Tribuna Poporului”, în 1849). Nu este exclus, ca această gazetă de la mijlocul sec. XIX să fi inspirat pe fondatorii tribunismului sibian, la 1884! Poate şi mai puţini români, cunosc activitatea scriitorului germano-evreu Ludwig Börne (1786, Frankfurt pe Main – 1837, Paris), care afirma: «The error of a great mind are more instructive than the truths of a small one - Erorile unei minţi măreţe sunt mai instructive decât adevărurile unei minţi mici».

Pe urmele românilor stabiliţi în capitala Franţei, am descoperit frumoasa poveste de dragoste dintre Constantin Brâncuşi (62 de ani) şi marea interpretă Maria Tănase (25), cei doi cunoscându-se la Paris (în 1938), cu ocazia unei expoziţii de artă populară, organizată de Dimitrie Gusti. Din iubirea lor - consumată cu ardoare, Maria Tănase spunând că este singurul bărbat pe care l-a iubit cu adevărat întreaga viaţă -, a rămas şi o originală declaraţie de dragoste: «Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi?

Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu … Auzi? Mă-nţelegi?».

Ştiaţi că renumita interpretă de muzică populară, Maria Tănase (1913-1963) - supranumită, de marele nostru istoric Nicolae Iorga, “Pasărea Măiastră” – a fost al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa (jud. Sibiu)?

În acest context, ar trebui amintit celebrul litigiu, cunoscut ca procesul Brâncuşi vs. Statele Unite, care a schimbat radical modul în care autorităţile americane defineau arta. „Pasărea în spaţiu” a constituit obiectul acestui proces (în 1927), vameşii americani considerând că nu este operă de artă; ei au încadrat-o la categoria „ustensile de bucătărie şi echipament spitalicesc”, obligându-l pe Brâncuşi să achite 40% din valoarea de vânzare, pentru a reintra în posesia sculturilor! Aceasta se întâmpla în S.U.A., în condiţiile în care operele de artă erau scutite de taxe (www.webcultura.ro).

Pentru toți iubitorii patrimoniului, întrebăm: care artist român a reuşit să schimbe modul de legiferare al artei?

În sprijinul analizei fenomenului emigrării, trebuie să facem o distincţie între exod şi diasporă. Cuvântul exod (din fr. exode) reprezintă emigrarea în masă a unei populaţii, o evacuare şi refugiere datorată unui război sau cataclism natural. Este cunoscută cartea „Exodul “, cartea a doua a Vechiului Testament (atribuită lui Moise), în care este relatată ieşirea evreilor din Egipt. Termenul „Diaspora” îşi are originea în cuvântul grecesc „dia – împrejurul” iar „spora – a împrăştia”, semnificaţia generală fiind de „împrăştiere”, fiind utilizat frecvent pentru comunităţile evreieşti care au părăsit Palestina, după distrugerea Ierusalimului şi alungarea lor de regele Babilonului, Nabucodonosor II. În sens mai larg, diaspora semnifică oricare grup etnic aflat în afara graniţelor ţării de origine. În limba română, termenul a ajuns din limba franceză.

(va urma)





comentarii
1 comentarii

Astea-s articole de pensionar fara ocupatie... Gradinaritul ar fi mai sanatos...
08.05.2021 21:32
Din aceeasi categorie
Sevis - din Marginimea Sibiului

Somarest

venactiv

Comunicat de presa policrom

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
PORTAL MEDICAL
Postare anunturi
Licitatie publica

accentmedia