Tribuna
Sevis
2021 Dosarele patrimoniului (LXXV): De unde vii şi cine eşti străine? - mai sunt legende urbane sibiene? - „Scoptofilia”, plăcerea de a privi - Păcatul împotriva spiritului?
Marius HALMAGHI
2066 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXV): De unde vii şi cine eşti străine? - mai sunt legende urbane sibiene? - „Scoptofilia”, plăcerea de a privi - Păcatul împotriva spiritului?

O analiză a patrimoniului - în regiunea 7 Centru, categoria „Monumente memoriale şi funerare” - ar scoate în evidenţă o situaţie interesantă: din numărul total de 4.337 monumente (L.M.I. 2015), regăsim 165 monumente funerare şi memoriale. Distribuţia acestora pe județe, este: Braşov - 76 (din totalul de 986), Alba - 16 (din 686), Covasna - 9 (din 594), Harghita – 17 (din 742), Mureş - 27 (din 1018), Sibiu -37 (din 1053). În jud. Braşov, 8 cimitire (evanghelice şi ortodoxe) sunt monumente istorice; şi în jud. Alba, au fost clasate 7 cimitire: cimitirul bisericii „Bunavestire”- Grecească Alba Iulia, sec. XVIII-XIX), cimitirul vechi - Lipoveni (Alba Iulia, sec. XVII-XIX), cimitirul ortodox vechi Soharu (Abrud, sec. XVIII-XIX), cimitirul vechi al bisericii „Cuvioasa Paraschiva” Ampoiţa (Meteş, sec. XVII-XIX), cimitirul bisericii „Sf. Arhangheli” Blaj, cimitirul evanghelic Petreşti (sec. XIV-XVIII) şi cimitirul cu stâlpi funerari ai bisericii de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Pianu de Sus (sec. XIX-XX). În jud. Covasna regăsim două cimitire -monumente istorice: un cimitir comun (sec. XVII – XIX, Cernat) şi cimitirul vechi ortodox (ante sec. XIX, Hăghig). În jud. Harghita există un singur cimitir monument istoric, al bisericii romano-catolice „Sf. Simion și Iuda” Cetățuia, com. Sânsimion. În jud.Mureş, între cele 27 monumente memoriale şi funerare găsim cimitirul evreiesc Reghin (sec. XVIII-XIX, sub „Pădurea rotundă”). În concluzie, astăzi - în regiunea 7 Centru -  avem în total 19 cimitire clasate ca monumente istorice, a căror valoare a fost recunoscută pe plan local, zonal şi naţional. Excepţie notabilă face jud. Sibiu, unde mai există cimitire ale tuturor comunităţilor locale, în pericol de distrugere. Cunoașteți cimitire vechi în jud. Sibiu, care ar trebui integrate în patrimoniul cultural național?

Pe urmele „diasporei” româneşti, care a părăsit meleagurile natale sibiene, stabilindu-se în ţările române (sec. XIX), l-am descoperit pe George Topîrceanu (1886-1937), cu părinţii din Topârcea (Ocna Sibiului), poetul fiind fiul cojocarului Gheorghe şi al ţesătoarei de covoare, Paraschiva. Casa memorială din Iaşi a devenit obiectiv al Muzeului Literaturii Române Iaşi (la 100 de ani de la naşterea poetului). În 2020, în Iaşi a demarat includerea Cimitirului „Eternitatea”, pe lista monumentelor istorice, din justificare reţinând că demersul autorităţilor nu este pentru a-i asigura numai protecţia, ci şi pentru a promova „muzeul în aer liber ... loc de memorie colectivă prin valoarea sa istorică, artistică şi simbolică. Aici se îmbină stiluri şi curente artistice din România celei de-a doua jumătăţi de secol XIX, într-un creuzet care ne permite să ne cunoaştem mai bine înaintaşii”. Pentru cei care nu au vizitat cimitirul „Eternitatea” Iaşi, amintim că acesta a fost înfiinţat în 1876, caracterul monumental fiind dat de morminte, mausolee şi cripte impunătoare, aici fiind înmormântate mari personalităţi: Ion Creangă, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Otilia Cazimir, Garabet Ibrăileanu, Mihail Kogălniceanu, etc. Analizând articolul din www.puterea.ro (Popa Eliza, 9 aug. 2020) şi legenda urbană a cimitirului „Eternitatea”, am descoperit trei personalităţi ieşene, cu origini sibiene. Astfel, într-un dicţionar inedit al „Personalităţilor ieşene – aniversări şi comemorări 2021” (selecţie din vol:„1000 de personalităţi ieşene. Lexicon”, de Ionel Maftei, 2008) l-am descoperit pe dirijorul Ion Baciu, născut la 21 iulie 1931 în Brateiu, stins în viaţă la 7 noiembrie 1995, la Ploieşti. La împlinirea a 90 de ani de la naştere, reproducem prezentarea: «Talent de mare forţă şi profunzime, cu scânteie de genialitate în arta dirijorală, împătimit animator şi ctitor, el s-a înscris printre personalităţile de seamă ale vieţii culturale, pe care a slujit-o cu devotament timp de o jumătate de secol. Dirijor permanent şi director al Filarmonicii „Moldova”, profesor şi rector al Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, s-a impus prin multilateralitatea sa culturală muzicală, prin concepţia modernă de repertoriu şi de educaţie artistică. Din 1971 a început seria turneelor peste hotare, în Europa şi America, ale Filarmonicii ieşene, impresionând prin varietatea şi dimensiunea stilistică a repertoriului. A fost invitat permanent al orchestrelor din ţară şi al multor ansambluri din diferite centre muzicale din lume». Continuând cercetarea, l-am descoperit pe inginerul electrotehnic Simion Oprişor, născut la 18.06.1903 Ocna Sibiului, decedat la 19.10.1991, Iaşi. La 30 ani de la deces, reproducem prezentarea: «Specialist de valoare din prima generaţie de energeticieni ai ţării, el şi-a închinat viaţa energeticii şi şcolii de energetică din Iaşi. A activat la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” din 1959 până în 1979». Am regăsit şi localitatea Fântânele (oraş Sălişte), aici născându-se zootehnistul Nicolae Pipernea (n. 28. 04.1929 – m. 12.12.1996, Iaşi). Reproducem: «Nume de prestigiu în domeniul ştiinţelor zootehnice, profesor şi cercetător. A funcţionat la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, în perioada 1958-1992. Activitatea sa ştiinţifică a fost concretizată în peste 80 de lucrări şi peste 30 de referate tehnice pentru contractele de cercetare. În 1990 a susţinut activ înfiinţarea Societăţii Române de Zootehnie, fiind ales vicepreşedinte. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România».

În lucrare, l-am descoperit pe Culianu Petru N. matematician (n. 29.06.1870, Iaşi - m. 26.01.1951, Iaşi), acesta fiind fiul «cunoscutului academician, matematician şi junimist Nicolae Culianu (1832-1915) ... De-a lungul anilor, a instruit şi educat peste 40 de generaţii de studenţi şi elevi. Petru Culianu s-a ocupat timp îndelungat şi de „Societatea pentru învăţătura poporului” ...». În biografia matematicianului Culianu (cu multiple rădăcini aromâne), l-am redescoperit pe scriitorul şi eseistul «Culianu, Ioan Petru, (n..5 ian.1950, Iaşi – m. 21 mai 1991, Chicago) recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi istorici contemporani ai religiilor, specializat în gândirea Renaşterii europene, în istoria creştinismului timpuriu, în islamismul spaniol, în istoria magiei, în elenism şi în antichitatea târzie. Discipol al lui Mircea Eliade, el era un savant care nu-şi limita interesul la o singură religie, epocă sau tip de fenomen. A fost profesor la Milano (Italia), Groningen (Olanda) şi Chicago.

Este autorul a 15 volume de scrieri ştiinţifice şi literare, dintre care multe au fost traduse în limba română».

Cariera strălucită a lui Ioan Petru Culianu s-a sfârşit brusc, fiind asasinat în Universitate (SUA); astfel, s-a întrerupt și apariția rubricii „Scoptofilia” (voyeurismul) - „plăcerea de a privi”, (în revista „Lumea liberă românească” N.Y.). Știind că a făcut parte dintr-o reputată familie - bunicul cunoscutului istoric al religiilor fiind Petru Bogdan (întemeietorul primei catedre de chimie fizică din ţară, rector al Universităţii din Iaşi, între 1926-1940) -, m-am întrebat ce l-a determinat să părăsească Iaşul, o strămutare dureroasă, în urma căreia a scris volumul „Păcatul împotriva spiritului”? Cine mai cunoaşte versurile: „De unde vii şi cine eşti străine?/ L-am întrebat, abia şoptind cuvântul./ -Eu vin de unde nimeni nu mai vine/ De şase veacuri m-a-nghiţit pământul. (...) În crud exil, pribeag prin ţări străine,/ Visai atunci o tristă trilogie/ Pe care-am prins-o-n şiruri de terține/ Săpate în granit pe veşnicie.” (George Topîrceanu, Infernul). De ce mulţi români au ales şi aleg calea „exilului”? Noi mai ştim să privim realitatea? Când se va fonda în Sibiu, Muzeul Literaturii Române?

(va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Ghid informativ clienti EFSA

Tursib

Vacanta Eurotrip
info
EVENIMENT TV
Licitatie publica

accentmedia