Tribuna
Sevis
2021 Dosarele patrimoniului (LXXIX): overbooking funerar în Praga? - există ceva mai rău pentru muritori decât pribegia?- Vecinica putere-a vieţii, Trece prin mormânt?- Vlahia moravă?
Marius HALMAGHI
1338 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXIX): overbooking funerar în Praga? - există ceva mai rău pentru muritori decât pribegia?- Vecinica putere-a vieţii, Trece prin mormânt?- Vlahia moravă?

Termenul de odisee - semnificând o călătorie lungă şi plină de peripeţii şi o viaţă plină de aventuri -, a devenit celebru datorită poemelor rapsodului grec legendar Homer: Iliada şi Odiseea. Lui Homer i se atribuie cugetarea: „Nu există ceva mai rău pentru muritori decât pribegia”. În 2021, România ar trebui să sărbătorească şi 155 de ani de la naşterea marelui poet şi publicist George Coşbuc, născut la Hordou (20 sept. 1866), poetul trebuind să trăiască departe de locurile natale! Astăzi românii ştiu că poezia lui aparţine patrimoniului cultural național, cotidianul sibian Tribuna dedicându-i întreg anul 2016. În zilele de Paști 1912, apărea poezia „Inchinaţi-vă...” a marelui nostru poet şi tribunist, în ziarul „Românul (Arad, 25 Martie/ 7 Aprilie 1912, nr. 69); reproducem poezia cu multe semnificaţii și teme de meditație: «Inchinaţi-vă popoare!/ Dumnezeu e bun -/ El a pus în soare focul/ Verii-atot încălzitoare;/ Inimă-i e sfântul soare!/ Stele nouă pune 'n locul/ Stelelor ce-apun./ Inchinaţi-vă, popoare!/ Dumnezeu e drept -/Binecuvântata anii/ Celui ce 'n căinţă moare,/ Dar de-apururi plângătoare/ Trişti îi vor avea duşmanii/ Inima din piept,/ Inchinaţi-vă, popoare!/ Dumnezeu e sfânt -/ Dat-a umbră frumuseţii,/ Spre-a întinerii când moare./ Căci a-tot stăpânitoare,/ Vecinica putere-a vieţii/ Trece prin mormânt. G. Coşbuc».

În România, numărul românilor de pretudindeni este monitorizat de un Departament guvernamental. Pe site-ul web al departamentului se poate descoperi că acest număr este estimat la circa 10 milioane, existând o distribuție echilibrată între românii din diaspora și cei din comunitățile traditional-istorice (din vecinătatea României). Pentru început, am studiat harta interactivă a Europei, cu situaţia românilor din Ungaria, Slovacia şi Cehia (pe site-ul web al Departamentului pentru românii de pretutindeni). Astfel, am aflat - despre comunitatea din Ungaria - puține informații: «Comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta. Este o comunitate care include atât o componentă istorică, alcătuită din urmașii etnicilor români care trăiau între frontierele recunoscute Ungariei după 1918 și una emergentă, alcătuită din cetăţenii români stabiliţi în această ţară pentru a munci în cadrul procesului mobilităţii europene. Recensământul ungar din 2011 oferă mai mulţi indicatori pentru determinarea comunităţii istorice româneşti din Ungaria. Astfel, după criteriul naționalităţii sunt identificate 26.345 de persoane de naţionalitate română, după criteriul limbii materne sunt identificate 13.886 persoane având limba maternă română, iar după cel al apartenenței religioase la ortodoxia românească 13.710 persoane. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (…), numeroși cetăţeni români din regiunile din vestul ţării (Banat, Transilvania, Maramureş, Crişana) s-au stabilit în ţara vecină, beneficiind de eliminarea barierelor de acces pe piaţa muncii şi de dreptul de stabilire a reşedinţei. Din 2007 şi până acum ei au ajuns să constituie o comunitate de ordinul sutelor de mii de persoane (204.603 cetăţeni români înregistrați de autoritățile ungare)». Dacă despre comunitatea din Cehia nu aflăm nici o informaţie, în harta Slovaciei descoperim o comunitate de circa 7400 de persoane, aici activând Asociaţia Slovacilor Originari din România şi Societatea culturală slovaco-română. Se specifică existența unui lectorat de limbă română, la Universitatea Comenius din Bratislava».

Românii de pretutindeni nu sunt interesaţi de patrimoniul cultural creat şi păstrat de înaintaşii lor pe acele meleaguri? Generaţiile de tineri care aleg să migreze în aceste ţări ştiu istoria românilor aşezaţi pe acele meleaguri, în ultimul mileniu?

În cercetarea exhaustivă a istoricului Ştefan Meteş (în lucrarea Marile Emigrări româneşti din Transilvania în sec. XIII – XX”- cap. Emigrări ale românilor în comitatele din nordul şi sud-vestul Ungariei), se precizează: «Emigrările românilor în evul mediu au trecut departe peste graniţa politică fixată în 1918 şi recunoscută în viaţa internaţională. Întinderea aceasta se datoreşte, pe de o parte, tendinţei de a trăi ceva mai bine şi suportabil, iar pe de alta, de a scăpa de o stăpînire, care începuse şi continua cu îndîrjire a rostogoli zilnic tot felul de greutăţi în capul nenorocitului de român, încît n-avea altă scăpare decît să-şi ia lumea în cap, chiar fără speranţa de a-şi mai vedea pămîntul strămoşesc vreodată. Unii sînt locuitori străvechi în cîteva judeţe de graniţă, alţii au fost siliţi să se refugieze de prea multe persecuţii sau au fost duşi de proprietari regali sau nobili de pe o moşie a lor pe alta, oferindu-le la început cel puţin o viaţă mai uşoară (…)».

Pentru toţi românii stabiliţi în Cehia - dar şi cei care sunt interesați de viaţa şi tradiţiile românilor, stabiliţi în trecut pe aceste meleaguri - vă invităm să descoperiţi cel mai mare muzeu în aer liber din Republica Cehia: „Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Valahe”. Muzeul în aer liber valah din Rožnov pod Radhoštěm, are trei zone tematice: „Oraşul de lemn, Satul muntean şi Valea Morii”, în peisajul natural existând clădiri originale din lemn (transferate de pe teren) dar şi copii şi reconstrucţii ale unor clădiri istorice. În descrierea muzeului (www.nmvp.cz/roznov) se poate afla că «muzeul se prezintă vizitatorilor de toate vârstele prin expoziţii create pe baza poveştilor reale ale unor persoane sau familii întregi care trăiesc sau care au lucrat în Ţara Românească în trecut. (…) Fondatorii săi s-au străduit să creee un  „muzeu viu”, complexele prinzând viaţă pe tot parcursul anului cu programe şi evenimente axate pe prezentarea vieţii de zi cu zi, folclor, ceremonii, obiceiuri şi tehnologii de artizanat. În multe dintre ele, vizitatorii pot participa activ şi pot cunoaşte o experienţă neobişnuită, încercând să practice munca dificilă a strămoşilor noştri». Puţini români mai ştiu de „Vlahia Moravă” (Valassko), o fostă “Romanie populară”, posibil întemeiată de către păstorii români stabiliţi la graniţa dintre Moravia şi regatul Ungariei!

Cunoaşteţi vreun parteneriat între acest muzeu ceh şi muzee româneşti, pe teme cultural-educative, sau de promovare?

Un obiectiv turistic important îl găsim în Praga, în prezentarea unui cimitir evreiesc; aflăm că evreii au creat primul „overbooking funerar”; ei neputând distruge morminte, când au rămas fără teren, au început să îngroape peste mormintele existente. Astfel, în „Old Jewish CemeteryPraga aflăm că se odihnesc peste 100000 de evrei, deşi la vedere se află doar 12000 de lapide. În context, trebuie prezentat și efortul guvernului Ungariei de a proteja cimitirul central - denumit Hajongard - din Cluj-Napoca, prin includerea cimitirului în Patrimoniul Mondial UNESCO, justificând prin prezenţa - în acest cimitir - a numeroase morminte ale unor personalităţi maghiare. Reputata cercetătoare dr. Maria Berényi - director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria - susţine că numai România poate solicita ca cimitirul din Cluj să fie inclus în Patrimoniul UNESCO, iar Ungaria poate solicita includerea, pe lista UNESCO, a cimitirului Kerepesi din Budapesta, cimitir unde îşi dorm somnul de veci mari personalităţi ale istoriei României. Ştiaţi că - în anii 1990-, istoricul arădean Eugen Glück a încercat identificarea mormântului mitropolitului, acad. Vasile Mangra (1850-1918)? Răspunsul administraţiei cimitirului Kerepesi a fost simplu: mormântul mitropolitului ortodox a fost - pur şi simplu - dezafectat, desfiinţat!

(va urma)





comentarii
1 comentarii

Mai aveti?
16.05.2021 21:00
Din aceeasi categorie
O istorie ragasita

sibiu-turism

Staer

A.D.I. Eco Sibiu

Anunturi Tribuna

EVENIMENT TV

Comunicat_de_Presa_benef-finali-2 - finalizare

comunicat-incheiere-proiect-dabo

Vacanta Eurotrip
info
PORTAL MEDICAL
Licitatie publica

accentmedia