Tribuna
SEVIS
2021 Dosarele patrimoniului (LXXII): pentru ce nu se vând cărţile la noi? - două secole de la naşterea lui Axente Sever! - se schimbă numele la 47 comune din judeţ?
Marius HALMAGHI
1873 vizualizari
2021 Dosarele patrimoniului (LXXII): pentru ce nu se vând cărţile la noi? - două secole de la naşterea lui Axente Sever! - se schimbă numele la 47 comune din judeţ?

În „Anul comemorativ al celor adormiţi întru domnul ...” sugerăm cititorilor să mediteze la proverbul latin: „Quisque est faber suae fortunae- Fiecare este artizanul propriului destin. În acest an, sărbătorim și două secole de la naşterea revoluţionarului paşoptist, Ioan Axente Sever (1821-1906). Prefect al Legiunii Prima Blasiana și colaborator de încredere al lui Avram Iancu, a fost profesor de limba latină şi română în Bucureşti, implicându-se activ în mişcările pentru libertatea românilor, atât în Ţara Românească cât şi în Ardeal. Retras la Braşov, a corespondat cu diferite publicaţii.

Vă invităm să descoperiți articolul „Pentru ce nu se vând cărţile la noi?” (articol atribuit lui Ioan Axente Sever), apărut în „Tribuna” nr. 105 din13/25 maiu 1897: «Între multele calităţi bune ce le are neamul românesc e şi modestia, care deşi e o calitate frumoasă şi demnă de toată lauda, mie mi-se pare din cale afară stricăcioasă, păgubitoare şi pedecă la progres, fie în economie, fie în comerciu şi industrie, ba chiar şi în literatură. Se zice, că capra nu merge de bunăvoie la târg, ci trebue să o duci de barbă; apoi spuneţi-mi câţi dintre noi cari ştim scrie şi ceti, am mers singuri de capul nostru la şcoală, şi câtă sîlă, câtă muncă, câtă amabilitate au pus şi folosit părinţii şi dascălii noştri, până să ne înduplece a învăţa. Ei şi care băiat se duce de bună-voie la cismărie, pantofărie, sau prăvălie? Nici unul; toţi trebue duşi, conduşi, îndemnaţi şi une-ori în contra voiei şi aplicărei lor daţi, şi ţinuţi cu putere la tarabă, ca să se facă oameni din ei. Numai iarba şi pădurea creşte de sine, toate câte sunt şi le vedem şi le avem pe pământ, se fac prin muncă, prin sîlă, prin răsboiu în contra naturii inerte, care numai apă rece şi poame sălbatice ne dă fără de munca noastră, şi aproape nime nu munceşte de voie bună, toţi de sîlă, toţi împinşi de vre-un motiv, care analisat bine tot e un fel de nevoie şi sîlă. Ne trebue lapte, unt, unsoare şi carne: trebue să creştem şi să ţinem vite; ne trebue pâne: trebue să arăm, săpăm şi muncim pământul ca să o producă; ne trebue haine ca să acoperim goliciunea şi să conservăm căldura trupului: trebuie să topim inul şi cânepa, să le toarcem pe acestea şi lâna oilor, să le ţesem croim şi coasem. Toate acestea nu se fac de voie bună, ci de sîlă, şi de dorul, de a avea de a ne nutri şi trăi. Acum dacă toate lucrurile câte le avem, producem şi confecţionăm, se fac de nevoie, cum putem aştepta ca cărţile, lucrările minţii şi spiritului unor oameni, să se ceară şi vândă în sine, neoferite, neîmbiate de cineva?

Vedem că toţi industriaşii, toţi fabricanţii, ba chiar şi producanţii fructelor pământului ne oferă, de multe-ori ostentativ productele şi fabricatele lor, numai literaţii sunt mai modeşti, şi se mulţumesc cu anunţul apariţiunii operelor lor.

Modestia aceasta e stricăcioasă, ea trebue înlocuită cu curagiul care-l are mama, spălându-şi, peptenându-şi şi îmbrăcându-şi copilaşul, sau copiliţa; deşi aceştia plâng, se trântesc, ea nu se dă îndărăt, până să termină lucrarea. Ce mai lucru mare ar fi, dacă cei ce primesc dela vre-un cunoscut sau amic, una sau mai multe cărţi folositoare de un interes moral, material şi naţional, primindu-le să le ţină pururea pe masă şi să le oferă, ba chiar obtrudă cunoscuţilor şi amicilor, cari îi cercetează, întocmai cum face mama cu copilaşul ei, care după-ce se vede spălat, curăţit, după-ce începe a simţi căldura ce i-o conservă haina, plin de bucurie se aruncă în braţele mamei şi o omoară cu sărutatul. Deci fraţilor şi domnilor jos cu modestia, dacă dorim ca să ajungem şi încă să întrecem cu cultura pe compatrioţii noştri, cari numai atunci vor sta de vorbă cu noi şi ne vor respecta, când vom fi asemenea de culţi, asemenea de astuţi, asemenea de prudenţi ca ei.

Pare că tot ar fi mai frumos, mai onorabil, mai cu minte şi folositor a da o coroană doue pentru o carte bună, care să o aibă copii noştri, decât pentru o păreche de sticle cu apă şi vin, sau pentru câteva păhare de bere, cari în loc să ne astîmpere setea, mai mult o aţîţă, şi de multe-ori repeţind părechile ori păharele ne pomenim cu durere de cap drept petrecere, ceea-ce cetind o carte sau o gazetă nu numai nu se întâmplă, ci ne convingem din ce în ce mai mult că nu trăeşte omul numai cu pâne, ci mai mult cu cuvântul lui Dumnezeu. Braşov 3/15 Maiu 1897. Cicero pro domo sua: Axentie».

S-a stins la 13 august 1906, fiind înmormântat - după propria dorinţă-, la Blaj, în curtea Bisericii „Grecilor”. Pentru întreaga sa activitate, vechea comună Frâua a devenit sat simbol al revoluției de la 1848, purtând numele lui Axente Sever, fiind singura localitate sibiană care-şi afirmă deschis identitatea, asumându-şi trecutul şi numele personalităţii care s-a luptat pentru viitorul comunităţii. Într-o lume dinamică, analiza identității culturale locale - judeţene - regionale și naţionale, ar putea reprezenta o mare provocare! Mulţi locuitori ai judeţului nu-şi cunosc istoria propriei localităţi, existând așezări care nu au nici măcar o lucrare, care să păstreze mici părți din „memoria” comunității. Au apărut puţine monografii, unele fiind elaborate în perioade în care accesul la informaţii era controlat sau restricţionat. Problema identității locale ar trebui surprinsă în toate fațetele ei, în ultimul secol existând chiar o tendinţă de românizare forțată a numelor de localități. Știați că în perioada celui de-al doilea război mondial, mareşalul Antonescu a dispus românizarea numelor unor comune din judeţul Sibiu?

În revista „Calendarul Gazeta Sibiului” (1943), a apărut articolul: «„Se schimbă numele la 47 comune din judeţul Sibiu”: «Ministerul Afacerilor Interne – Oficiul de Studii , Documentare şi Statistică – a dispus ca numele a 47 localităţi din judeţul Sibiu, să se schimbe, în vederea românizării. Schimbarea numelui urmează să intre în vigoare la 1 Aprilie 1943. Până la această dată, scriptele, inscripţiile, etc., ale acestor localităţi urmează să fie modificate după noua denumire. Iată acum localităţile al căror nume se schimbă: Aciliu se va numi Sumbal; Alţîna se va numi Urzicari. Amnaş se va numi Grueţe; Apoldu de jos se va numi Fântâna Rece, Apoldu de sus se va numi Frunţi; Armeni se va numi Tudora; Bogatul Român se va numi Bogata; Boz se va numi Bozu; Bungard se va numi Luncani; Cacova Sibiului se va numi Cheia; Caşolţ se va numi Răzoare; Chirpăr se va numi Merişor; Cisnădie se va numi Măgura; Cisnădioara se va numi Măgurele; Cunţa se va numi Costişa; Dobârca se va numi Dobrica; Dobra se va numi Muşetoaia; Doştat se va numi Doineşti; Draşov se va numi Sfânta; Fofeldea se va numi Făgetu; Ghijasa de jos se va numi Ulmeni; Glâmboaca se va numi Adâncata; Gusu se va numi Vişini; Hamba se va numi Văleni; Haşag se va numi Măguricea; Hosman se va numi Arinoasa; Ilimbav se va numi Putinei; Ludoş se va numi Udrea; Mag se va numi Cremenetu; Marpod se va numi Socet; Mercurea Sibiului se va numi Miercurea; Nocrich se va numi Căprioara; Păuca se va numi Troianu; Poplaca se va numi Stejari; Reciu se va numi Recea; Rod se va numi Rodu; Ruşi se va numi Şesuri; Săcădate se va numi Cotu-Oltului; Sângătin se va numi Bucium; Săsăuşi se va numi Fântânele; Slimnic se va numi Argeşelu; Ungureni se va numi Viile Mari; Valea Sângătinului se va numi Valea Buciumului; Veştem se va numi Mărgineni; Vurpăr se va numi Faţa Rorei». S-a aplicat această dispoziţie?

Dacă s-a aplicat, populaţia și-a dat acordul, prin ... referendum local?

(va urma)





comentarii
1 comentarii

Pana cand? Ne plictisesti, prietene!
31.01.2021 09:43
Din aceeasi categorie
Electrica Furnizare

publicare anunturi

Somarest

SEVIS

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
Licitatie publica

accentmedia