Tribuna
2021-Anul Goga, anul tinerilor oţeliţi (XXXIX): domnii noştri s'au înmulţit?- îndrumările unui spirit de căpătuială ...! - o sete bolnavă dospită din fiorul atâtor generaţii ...?
2021-Anul Goga, anul tinerilor oţeliţi (XXXIX): domnii noştri s'au înmulţit?- îndrumările unui spirit de căpătuială ...! - o sete bolnavă dospită din fiorul atâtor generaţii ...?

Articolul „Adevărul” - al gazetarului Octavian Goga - a susținut argumentele lui Octavian Tăslăuanu, din articolul „Două culturi (Cultura domnilor şi cultura ţăranilor)”; reproducem continuarea din revista „Luceafărul (1908, nr. 11-12):

«Acestor oameni cu sufletul pătruns de idealul lor, cu inima ţărănească sub hainele nemţeşti, le-a dat poporul un nume atât de curat din care se desluşeşte atâta intimitate, atâta cinste şi încredere. Le-au zis: domnii noştri.  Cine a ascultat la vatra ţărănească poveştile unui moşneag, care spunea de Iancu pe câmpul dela Blaj, ori pe crestele munţilor apuseni, cine a auzit glasul unui moţ bătrân şi s'a înfiorat de fulgerele din ochii lui, acela s'a putut pătrunde de înţelesul pe care l-a pus poporul în cuvintele: domnii noştri . . . Dela 1848 şi până astăzi au venit două generaţii. Prin inaugurarea vieţii constituţionale, între altele, au început să se schimbe şi împrejurările sociale ale neamului nostru.

Din ţărănimea lipsită cu totul de creştere culturală, în condiţii economice destul de vitrege, având în suflet întipărită amintirea atâtor ani de umilinţa istorică, au început să răsară, pe ici pe colo, oameni trecuţi prin şcoli. »Domnii noştri« s'au înmulţit, zi de zi, şi au ajuns astăzi să alcătuiască o nouă pătură socială. În cursul acestor cincizeci de ani însă încrederea tradiţională a fost ştirbită pe alocurea de urmaşi şi sentimentul de frăţietate între cele două categorii sociale a slăbit. Ce s'a petrecut anume în acest restimp? Obida masselor ţărăneşti n'a găsit alinarea aşteptată.

Au rămas şi pe mai departe vii şi chinuitoare aceleaşi nevoi. Truda acelor suflete curate cari au fost cei dintâi din »domnii noştri« a suferit tot mai multe înfrângeri. Încrederea pusă în puterile lor n'a putut aduce roadele aşteptate şi desamăgirea a trezit clipele celor dintâi şovăiri. În rândurile răsleţe ale cărturărimii înfiripate de curând, au început a se ivi mişcări de dibuire, proprii tuturor tagmelor improvizate. După zilele de ridicare unitară a neamului au urmat anii îndelungi de desfăşurare înceată a intereselor particulare. Prin diferenţiarea socială s'a dat naştere şi unei diferenţieri de interese. Cei mai mulţi din cărturarii ridicaţi erau prin profesia lor îndrumaţi la şerparul ţăranului, care le da hrana de toate zilele. Cariera celor mai mulţi - în situaţia anormală a împrejurărilor politice - se întemeia pe acest şerpar al bietului om dela sate, platnic, răbduriu, stors de toţi. Schimbându-se relaţiile vieţii politice tot în paguba noastră, aceste împrejurări s'au înăsprit din zi în zi. Prin educaţia străină încă s'au mai stângenit îndemnurile sufletelor şi cu vremea s'au furişat între noi tot mai multe tendinţe de egoism îngust, îndrumările unui spirit de căpătuială cari alterează echilibrul intereselor vitale între cele două pături ale poporului nostru. Să fim drepţi! În mijlocul nostru au început a se ivi oameni pentru cari tradiţia ideilor generoase, sămănate de înaintaşi, a ajuns o dogmă învechită, fără putere. O seamă din intelectualii noştri au compromis legătura de intimitate sufletească a generaţiei dela patruzeci şi opt cu massele poporului. Câţi nu cunoaştem noi, astfel de indivizi cari prin purtarea lor au izbutit să schimbe în mintea ţăranului straiele nemţeşti într'un simbol de exploatare a plugarului năcăjit. Cunoaştem o mulţime de »inteligenţi« călăuziţi de pofta îmbogăţirii pripite, împinşi în toate faptele lor de un egoism brutal. Îi vedem cuvântând la adunări, aruncând vorbele unui retorism fără suflet, cuminecându-se odată pe an prin un »dar« de douăzeci de coroane trâmbiţat la gazetă. Îi vedem trăind şi murind şi împărţind daruri şi făcând pe »fruntaşii« şi ni se urcă sângele în obraz când cutare sătean stors - în urma »afacerii« îşi încheie povestea: »Aşa să-mi ajute Dumnezeu, cum ţi-am spus adevărul domnule« ... S'ar părea că în sufletele hămesite e o sete bolnavă dospită din fiorul atâtor generaţii de strămoşi chinuiţi şi flămânzi - cari cer alinare prin rostul acestor urmaşi... Oricare dintre cetitori poate desfăşura mai departe această ideie jalnică şi poate număra pe degete ... De-o seamă dintre cei »sus puşi« ce să mai vorbim? Cuvintele ungureşti puse cu atâta amărăciune în fruntea acestor rânduri sunt argumentul cel mai clar. Ni se înmulţesc oamenii cari în bucuriile şi durerile lor se depărtează de ale noastre, cari în interpretarea datoriilor lor naţionale nu mai ţin seamă de adevăratele trebuinţe ale neamului. Căci în adevăr, cine îşi poate închipui o mai nesocotită jignire a sentimentului său de mândrie legitimă, ca atitudinea de izolare desăvârşită a celui legat de tine prin porunca tainică a frăţietăţii de sânge? Tu tinere care îţi tângeşti traiul nevoiaş din fărămiturile unui stipendiu, în mansarde din etajul al treilea între jidanii din Budapesta, tu culegi straşnice învăţăminte ale dragostei de neam! Şi tu scriitor român care te sbuciumi de durerile tuturora, care te cutremuri, ca o mimoză bolnavă, de orice adiere a vânturilor duşmane, tu încă ai un prilej de întărire a credinţelor tale, când un descendent al unei familii cu rădăcini atât de puternice în conştiinţa publică a neamului tău, stoarce aplauze meritate pe urma tiradelor lui Herczeg Ferencz! Scrie-ţi înainte versurile, smulge cât poţi din inimă, coboară pe hârtie orice fior din sufletul acestui neam fără noroc şi ai mângâierea că nu vei izbuti niciodată să te ridici în mintea alor tăi, alături de cutare jidovaş cu pistrui care înciocălează rime insipide in plimbările de pe malul Dunării! - Aceste sunt învăţăminte grozave. Răceala pe care o trezesc în suflet se curmă cu greu. În zadar sunt toate contribuţiile unei generosităţi de ocazie. Noi nu vrem astfel de interpretări ale sentimentului de jertfă cari îngenunchiază mândria unui popor. Îndemnul sufletului deosebeşte darul de bacşiş.

Şi noi ştim cu toţii că demnitatea zdrenţuită a unui neam nu se mai poate peteci prin bilete de bancă.

Noi vrem sufletul, dar vedeţi, sufletul se duce departe, tot mai departe ...  Neamul nostru e pus astăzi în faţa unor probleme cari nu se pot rezolvi decât prin o puternică disciplină a tuturor rândurilor. Trebue să apropiem şi orânduim mulţimea, să unim toate îndemnurile de luptă, să înfiripăm o oştire stăpânită deopotrivă de puterea unei idei. Mişcarea noastră de astăzi e menită să închege toate murmurele de durere şi din înrudirea lor să creieze puternicul temei moral al unei acţiuni unitare. În aceste zile de grea cumpănă nu poate exista decât o singură formulă a îndatoririlor obşteşti.

Orice tendinţă de a crea un sentiment de solidaritate într'un cerc de oameni se întemeiază pe omogenitatea de interese şi îndemnuri a elementelor menite să formeze o grupare. Nu se poate închipui solidaritate între oameni ale căror interese se ciocnesc, sau ale căror îndemnuri servesc scopuri opuse. Iată de ce în mişcarea noastră, noi încă trebue să ţinem seamă de categoriile din cari voim să închegăm o forţă colectivă, să pipăim pulsul lor, să le judecăm cu toată liniştea echilibrul actual şi să căutăm pe ce căi se poate ajunge la o legătură trainică.

Acesta e deci timpul când trebue să ne maturăm păcatele interne, să ne premenim.

Acum e timpul să lămurim şi fixăm definitiv în conştiinţa poporului valorile morale ale oamenilor.

Şi tot acum e timpul suprem să începem munca de regenerare a nivelului moral în viaţa noastră publică.

Prin spiritul nou al unui altruism cinstit, noi, generaţia de astăzi, trebue să reîntronăm vechea încredere făcătoare de minuni, între popor şi »domnii noştri«. E datoria tuturor oamenilor cari au un rost în viaţa publică să se angajeze la această luptă de primenire. Şi e mai ales datoria publiciştilor să fie în rândurile cele dintâi în această luptă şi să primească cele dintâi lovituri». (va urma) Marius HALMAGHI





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Muzeul Astra

SEVIS

Vacanta Eurotrip
info
A.D.I. Eco Sibiu
EVENIMENT TV
Comunicat Carmangeria Imperial final
Licitatie publica

accentmedia