Tribuna
2020 Dosarele patrimoniului (LXVIII): monografia ca utopie? - „omul de venesecţie” - prima „carte de vise”...? – est modus in rebus! - Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!
2020 Dosarele patrimoniului (LXVIII): monografia ca utopie? -  „omul de venesecţie” - prima „carte de vise”...? – est modus in rebus! - Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!

În lucrarea „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România” (vol.II) istoricul sibian Volker Wollmann prezintă şi alte informaţii privind morile de hârtie: «În veacul al XVIII-lea au apărut, în special în Transilvania, mai multe „mori de hârtie” cu regim de manufactură: la Braşov (1712), Cluj (1718), Făgăraş (1725) – manufactură în care se fabrica hârtie „regală”, sau de „cancelarie” pentru Biblii şi pentru tipar; Roşcani (jud. Hunedoara), fabrica lui Michael Konnerth (1752) - care era obligat prin contract să-i înveţe meserie pe muncitorii iobagi; Fundeni (1768), Cârţişoara (jud. Sibiu) (1768), Orlat (jud. Sibiu (1770), Strungari, pe Valea Sebeşului (1771), proprietatea lui Johann Erd din Sebeş, şi Prundu Bârgăului (în anul 1786, iar nu în 1768 – an folosit greşit la sărbătoarea bicentenarului acestei fabrici). Această fabrică este prima de acest gen în care s-a lucrat cu maşini moderne, întrebuinţându-se deja din anul 1858 maşini cu sita continuă (Nassmaschine), dar paralel se mai practica prelucrarea manuală a suspensie fibroase din căzi („Bütten für handgeschöpftes Papier”)...».

Col.Ioan Părean primeşte - în sprijinul ediţiei a II-a a monografiei comunei Orlat - o contribuţie importantă, adusă de lucrarea istoricului sas, acesta prezentând în subcap.1.7.2.6. Fabrica de mucava şi cartonaje din Orlat (jud. Sibiu): «La Orlat (jud. Sibiu) a funcţionat, (...), o fabrică de mucava şi cartonaje folosite în special pentru legătorii de cărţi. Ea a fost cumpărată de Gustav Fonn, care deţinea la Orlat şi o fabrică de postav şi de stofe din lână de la industriaşul braşovean Poor. După 1933, fabrica a intrat în proprietatea fiicei Marianna Fonn (căs. Munteanu). Pe baza datelor păstrate în arhiva familiei, ştim că fabrica a fost dotată cu 2 Holländer, un butoi cilindric de 600 l, o maşină de fabricat carton de 12 ml, 2 prese cilindrice, 2 cuţitoaie şi instalaţii de uscat carton. Producţia lunară era de aprox. 3.800 kg. Fabrica a avut de suferit în urma unui incendiu izbucnit în noaptea de 13/14 iunie 1948, dar a fost refăcută, supraînălţată şi prevăzută cu o şarpantă nouă. Maşinile au fost revizuite şi piesele din lemn înlocuite, dar după scurtă vreme producţia a încetat definitiv, rezultatul fiind deteriorarea celor două corpuri principale ale fabricii. Se mai văd şi azi urmele sistemului de transmisie, care a funcţionat cu ajutorul unor curele. S-au păstrat şi fundamentele din beton ale unor maşini». În cele 7 volume - apărute în condiţii grafice excepţionale, cu sprijinul Forumului Democrat German - se prezintă multe informaţii inedite, inclusiv istoricul Fabricii de postav Orlat.

În cartea „Din cronici şi hrisoave” (1987), istoricul braşovean Gernot Nussbächer prezintă mai multe informaţii ce pot contribui la istoria tiparului din Sibiu: «Cu tipăriturile sibiene din primul deceniu al secolului al XVII-lea am putut completa activitatea tipografului sibian Grüngrass pentru anii 1605-1607. Acesta a tipărit, în calendarele sibiene, cele mai vechi reprezentări ale „omului de venesecţie” cunoscute din Transilvania. Cercetătorul sibian dr. Gustav Gündisch a descoperit la Aţel (jud. Sibiu) în anul 1963 fragmente din prima „carte de vise” tipărită în ţara noastră. Ea a fost editată la Sibiu în anul 1616, fiind printre primele tipărituri scoase de Jacob Thilo pe cheltuiala lui Beniamin Fiebick. (...) Tot la Aţel noi am putut găsi mai multe fragmente ale unor tipărituri sibiene, printre care şi prima coală cu foaia de titlu a calendarului sibian pe anul 1654, întocmit de către Israel Hiebner von Schneeberg şi tipărit de Marcus Pistorius. Din tipografia lui Pistorius provin, de asemenea, nişte rugăciuni redactate de Andreas Oltard, tipărite în 16 pagini pe la 1653. Probabil şi sfîrşitul traducerii lui Martin Luther după cartea lui Isus Sirah, descoperit de asemenea la Aţel, provine dintr-o tipăritură sibiană. La Arhivele Statului din Sibiu se găsesc de asemenea şi fragmente ale unor calendare sibiene pe anii 1631 sau 1642, 1670, 1679 şi neindentificate. „Articolele dietale” ale dietelor din Transilvania s-au tipărit în secolul al XVII-lea de cele mai multe ori la Cluj şi Alba Iulia. Singura tipăritură de acest gen despre care cunoaştem că s-ar fi imprimat la Sibiu de către Stephan Jüngling au fost articolele dietei ţinute la Sibiu în august 1686. (...) dorim să semnalăm o scrisoare din 7 mai 1697 a delegaţilor braşoveni aflaţi la Sibiu, prin care aceştia îi comunică judelui primar Johann Mankesch din Braşov că, în incendiul izbucnit în oraşul Cluj, a fost distrusă şi tiparniţa recent adusă din Olanda, care urma să fie instalată la Sibiu. Este foarte probabil ca acţiunea de reutilare a tipografiei sibiene să fi avut tangenţe cu activitatea marelui tipograf Misztótfalusi Kis Miklós, stabilit la Cluj după o strălucită activitate tipografică în Olanda. Sperăm că, pentru scrierea istoriei tiparului sibian, contribuţiile noastre vor fi utile şi vor putea completa imaginea evoluţiei acestei instituţii de cultură de-a lungul secolelor XVI-XVII».

Titlul lucrării prof.univ. Zoltán Rostás – „Monografia ca utopie, Interviuri cu Henri H.Stahl” (2000) – oferă un prilej de meditație. A scrie monografia unui sat este o muncă migăloasă şi anevoioasă, dovadă că puţine localităţi au monografii. Unele localităţi au lucrări monografice, multe rezumându-se la simple micromonografii. Astăzi puţini mai cercetează istoria locului în care trăiesc, majoritatea populaţiei refugiindu-se în lecturi ușoare. Cum se explică marele succes al rebusurilor?

Câți contemporani mai cunosc cugetarea (Horaţiu): „Est modus in rebus sunt certi denique fines/Quos ultra citraque nequit consistere rectum” – „Este o măsură în toate, Tu drumul drept îl ţine/ Şi nu călca hotarul pus între rău şi bine”?

Monograful cercetător poate fi comparat cu colecţionarii veritabili, pasionaţi de hobby-ul loc, ei nelimitându-se doar la a aduna informaţii despre localitatea cercetată ci trebuind să la analizeze şi ulterior să le sintetizeze, într-un „puzzle” logic şi atractiv pentru a-l transmite comunităţii căreia îl dedică. Multe evenimente istorice trebuiesc interpretate, mulţi contemporani necunoscând istoria şi fiind reticenţi la orice mică „deviere” de la noua cultură a site-urile web popularizatoare. Aici ar trebui să amintim expresia folosită în Biblie – în Evanghelia după Luca 4:23 – în care «Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veţi spune zicala aceea: „Doctore, vindecă-te pe tine însuţi”, şi Îmi veţi zice: „Fă şi aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum”». Comparaţia a două meserii aparent lipsite de tangenţă,  consider că este edificatoare, proverbul amintit fiind o critică directă a ipocriziei, cu care se confruntă atât doctorul cât şi istoricul, ambii fiind „acuzaţi” că nu-şi rezolvă propriile defecte, înainte de a încerca să le soluţioneze la alţii. Ce l-a făcut pe marele cercetător Henri H. Stahl  să afirme că activitatea asiduă şi foarte sistematică a unui monograf este o „utopie”? Să fi constatat el, spre finalul vieţii, că realizările sale şi ale echipelor de tineri cercetări etnologi s-au materializat în lucrări modeste, cercetarea monografică efectivă devenind un vis, fără final? Multe activităţi de documentare sunt rodul desfăşurate pe parcursul multor ani (chiar a zecilor de ani), la apariţia monografiei, putându-se constata că obiective istorice s-au demolat, dispărând în negura vremurilor!

Lucrările monografice sectoriale –  cum sunt cele ale istoricului Volker Wollman, sau ale ing. Marcel Stancu - sunt oportune şi necesare, în condiţiile în care industrii, tehnologii, utilaje şi mijloace de transport dispar – fără urme – în crize economice sau politice ciclice, mondiale sau zonale. (va urma) Marius HALMAGHI





comentarii
1 comentarii

WOLLMANN este corect scris
scena9
15.12.2020 11:42
Din aceeasi categorie
Palatul Brukenthal Avrig

Electrica Furnizare

sevis

Q-House

publicare anunturi

COMUNICAT DE PRESA

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia