Tribuna
2020 Dosarele patrimoniului (LXVII): pe când o inventariere reală a patrimoniului preindustrial şi industrial? - O tempora! O mores! - condeiul portăreţ fără sfârşit …?
Marius HALMAGHI
894 vizualizari
2020 Dosarele patrimoniului (LXVII): pe când o inventariere reală a patrimoniului preindustrial şi industrial? - O tempora! O mores! - condeiul portăreţ fără sfârşit …?

Continuăm reproducerea selectivă din lucrarea „Meşteşugurile din Transilvania pînă în secolul al XVI-lea”: «Pe la sfîrşitul veacului XVI cunoaştem existenţa unei mori de hîrtie la Cluj. La 1587, breasla pielarilor din Cluj cumpără o grădină aflătoare între moara de hîrtie (Papiermül) şi via călugărilor iezuiţi. Moara de hîrtie dela Cluj funcţiona la acea dată, deoarece pielarii se obligau să nu-i aducă vreo pagubă nici în ce priveşte debitul de apă, nici în ce priveşte păstrarea materiei prime, a uneltelor şi a produselor. Moara de hîrtie de la Cluj era proprietatea tipografului Gaspar Schesberger şi a văduvei lui Gaspar Heltai, deoarece cu aceştia tratează pielarii cumpărarea terenului şi condiţiile de funcţionare a celor două „mori”: a celei de hîrtie şi a celei de tăbăcit. Se pune întrebarea: ce reprezentau aceste „mori” din punct de vedere al caracterului producţiei?». Explicând germenele relaţiilor de dependenţă capitalistă, acad. Ştefan Pascu prezenta faptul că „Negustorul a devenit şeful atelierului modern, iar nu vechiul meşter breslaş”, producţia „a una-două mori din Transilvania fiind suficientă pentru Transilvania şi cele două ţări româneşti”. Din subcap. „Tiparul” prezentăm: «... apariţia meşteşugului tiparului în Transilvania, poate fi socotit de pe la începutul sec. al XVI-lea. Chiar şi în veacul precedent existau unii transilvăneni care cunoşteau meşteşugul tiparului. Din cauza numărului mic al cititorilor de cărţi tipărite în Transilvania în veacul al XV-lea, aceşti meşteşugari au căutat să-şi desfăşoare activitatea în alte ţări. Astfel Toma Transilvăneanul din oraşul Sibiu (Thomas Septemcastrensis de civitate Hermann) tipărea, pe la 1472-1473, mai multe cărţi la Mantova (Italia). Peste 10 ani, un alt ardelean, Ioan Francisc din Braşov îşi desfăşura meşteşugul tiparului la Modena (Italia). Călugărul franciscan Bernard Secuiul (Bernardus Siculus) tipărea, sub numele de Bernard de Dacia, în acelaşi timp, mai multe cărţi la Neapole. Cel mai important meşter tipograf de incunabule ardelean a fost Andrei Corvus din Braşov. Acesta tipărea, împreună cu un alt ardelean, Martin Bîrsanul din Sedin (Martinus Burciensis de Sedino) pe la 1484 acel Breviarum Olomucensis la Brünn. Tot meşteşugul acestor tipografi se datorează şi tiparul Cronicii Ungurilor (Chronica Hungarorum) a lui Turoczi, în apendicele căreia a fost tipărită cronica lui Rogerius, Carmen Miserabile (Cîntec de jale). În regatul Ungariei, cea dintîi tipografie a luat fiinţă la Buda, în anul 1473, în Ţara Romînească în anul 1508, iar în Transilvania la Sibiu, în anul 1529. A doua tipografie în Transilvania a fost înfiinţată la Braşov de Ioan Honterus în anul 1533, urmată de tipografia lui Gaspar Heltai, înfiinţată la Cluj în anul 1550. În secolul al XVI-lea în Transilvania au mai fost înfiinţate tipografii la Abrud, Oradea Mare, Alba Iulia, Sebeş şi Orăştie. Meşterii tipografi erau aduşi din străinătate, dar cei mai mulţi erau băştinaşi. Dintre meşterii tipografi o activitate importantă, atît din punct de vedere cantitativ cît şi calitativ, a desvoltat Ioan Honterus la Braşov, Gaşpar Heltai la Cluj, diaconul Coresi şi fiul său la Braşov, diacul Lorinţ la Alba Iulia, Toma Gemmarius la Sibiu, etc. În sec. al XVI-lea se tipăresc în Transilvania 350 de cărţi, dintre care 198 numai în tipografia lui Heltai la Cluj. Primele 10 tipărituri romîneşti din sec. al XVI-lea sînt toate produse ale meşteşugului tipografic din Transilvania. Tipăriturile ieşite din aceste tipografii dovedesc o tehnică tipografică înaintată, un tipar frumos, iniţiale, chenare, început de capitole sau foi de titlu artistic lucrate (...)».

Proverbul latin susţinând „Tempora mutantur et nos mutamur in illis” - „Timpurile se schimbă, şi noi cu ele”, încerca o „justificare” a decăderii morale a societăţii, constatată și de Cicero: „O tempora!, O mores!” (Ce timpuri! - Ce obiceiuri!).

O demonstrează și istoria hârtiei şi a tehnicilor de scriere. Ştiaţi că primele instrumente primitive de scris au fost bucăţi simple de trestie/papură, apoi penele de păsări şi pensulele cu păr? Ştiaţi că românul Petrache Poenaru (1799-1875) a fost inventatorul primului toc rezervor din lume (1827), „condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală- plume portable sans fin, qui s’alimente elle-meme avec de l’encre”?

Din dorinţa cunoaşterii primelor mori şi fabrici de hârtie din România și pentru clarificarea informaţiilor contradictorii din diverse studii, am cercetat cea mai nouă lucrare în domeniu: „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România” (7 vol.). Autor este istoricul sibian Volker Wollmann (n.17.04.1942), puţin cunoscut, chiar în oraşul natal! Absolvent al Facultăţii de istorie din Cluj-Napoca, a fost director la Muzeul din Reşiţa, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie, iar după emigrarea în Germania - între 1988-2001 - a fost directorul Muzeului Ardelean din Gündelsheim. În „Introducerea” vol. II, autorul justifică demersul său: «După cum o demonstrează dispariţia sistematică, într-un ritm năucitor, a unei serii de obiective industriale pe teritoriul ţării noastre, în anul care a trecut de la apariţia primului volum al cărţii, prin care ne-am propus să realizăm o inventariere a patrimoniului preindustrial şi industrial din România, se pare că apelul ultimativ pe care l-am lansat pentru conservarea, păstrarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale industriale naţionale nu a sensibilizat instituţiile sau persoanele juridice care ar trebui să-şi asume responsabilitatea pentru astfel de decizii. Acest fenomen nu trebuie să ne surprindă, dacă avem în vedere că nici monumentele aflate sub ocrotirea legii nu mai sunt în siguranţă. Dispariţia pe neobservate a unor monumente tehnice, în decurs de puţini ani, poate fi urmărită şi prin compararea LMI (n.r.: lista monumentelor istorice) din anul 2004 (...) cu cea din anul 2010». În același volum, am descoperit subcap. „1.7.1. Primele mori şi fabrici de hîrtie din România”, din care reproducem selectiv: «Primele mori de hîrtie sunt atestate în veacul al XVI-lea. Cea mai veche a fost cea din Braşov, înfiinţată în anul 1546, urmată de cea din Cluj, care a funcţionat între anii 1562-1564 şi cea din Sibiu, care producea hârtie între anii 1574-1599. Prima încercare pentru înfiinţarea unei mori de hîrtie la Sibiu datează însă din 1555, dar, din lipsă de personal calificat, ea a fost mutată la Braşov. Cea din urmă s-a închis în anul 1572, probabil din cauza urmărilor epidemiei de ciumă din acest an. După cum se ştie, moara de hârtie din Sibiu s-a construit în baza unui privilegiu acordat magistratului oraşului de principele Stefan Báthory, în 12 martie 1573, pe hotarul Tălmaciului, pe cursul râului Sadu. Producţia apreciabilă a acestei manufacturi se poate reconstitui pe baza numărului mare de cărţi care s-au tipărit din această hârtie (uşor de identificat prin intermediul filigranului). Aşa s-a tipărit de exemplu „Evangheliarul de la Bălgrad” al lui Lorinţ din 1579, în bună parte pe hârtie fabricată în această „moară”, apoi „Sbornicul” diaconului Coresi, tipărit la Sebeş în anul 1580, sau „Palia” tipărită de Şerban la Orăştie, în anul 1582. În anul 1599 se fabrica hârtie în cantităţi mari pentru cancelaria domnitorului Mihai Viteazul. Din socotelile oraşului Sibiu, între anii 1651-1655, reiese că mulţi de la moara sibiană au fost chemaţi de principele Transilvaniei din Alba Iulia ca să lucreze la moara de hârtie din Lancrăm (lângă Sebeş), unde se va fabrica încă multă vreme hârtie cu semnul de filigran de Sibiu. Se pare că această moară a funcţionat numai până în anul 1658, fiind distrusă în timpul asediului cetăţii Alba Iulia.» (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Palatul Brukenthal Avrig

Electrica Furnizare

sevis

Q-House

publicare anunturi

Comunicat_de_Presa_ELLIXIRZ BAR

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia