Tribuna
2020 Dosarele patrimoniului (LXIX): THINK GLOBAL - ACT LOCAL! - Cine trebuie să facă monografii? - întotdeauna cele de obşte trebuie să fie puse înaintea celor private!
Marius HALMAGHI
1283 vizualizari
2020 Dosarele patrimoniului (LXIX): THINK GLOBAL - ACT LOCAL! - Cine trebuie să facă monografii? - întotdeauna cele de obşte trebuie să fie puse înaintea celor private!

Antropologul Henri H. Stahl, în lucrarea „Monografia unui sat, cum se alcătueşte, spre folosul căminului cultural” (1937), răspunde punctual la întrebarea „Cine trebuie să facă monografii?”: «Monografia, să nu o pornească niciodată un om singur: e o muncă prea grea pentru un singuratic. Ci trebuie să se adune Căminul întreg pentru această muncă, de temei, a monografiei, aşa cum se adună şi pentru toate celelalte. E cu neputinţă să nu se găsească într’un sat, oricât de oropsit ar fi el, o mână de oameni harnici, la cari se vor adăuga şi funcţionarii statului şi ai comunei. Un dascăl, un preot, un notar, medicul (uman şi veterinar), agronomul, moaşa şi agentul sanitar, perceptorul, conductorul tehnic, studenţii născuţi în sat, cari se întorc peste vară acasă, şi mai ales „fiii satului”, intelectuali plecaţi la oraşe, dar care nu trebue să-şi uite de ai lor, iată cei cari au datoria să se jerfească pentru binele satului, la munca de ridicare prin Cămin şi tot aceştia sunt şi cei chemaţi să se înhame la munca monografiei. Cineva trebue să ia iniţiativa şi să îi adune pe toţi. Odată ce vor fi strânşi, ei îşi vor împărţi munca, după priceperea şi bunăvoie a fiecăruia, astfel ca să nu rămâe totuşi nicio latură a vieţii săteşti necercetată. Dar împărţirea aceasta a muncii către mai mulţi monografişti nu înseamnă că fiecare va munci fără să ţie seama şi fără să păstreze legături cu ceilalţi. Tot ceeace  munceşte unul trebue să fie cetit şi folosit de către toţi ceilalţi. De aceea, fără de o frăţietate deplină a monografiştilor, monografia iese chiar schiloadă şi nefolositoare. O anumită valoare morală a oamenilor, care se adaugă priceperii lor şi, uneori, este mai de preţ decât ea, este o chezăşie până şi a corectitudinii ştiinţifice a lucrării comune. De aceea nădăjduesc că cetitorii mei vor fi oameni de omenie cari vor avea în ei cultul prieteniei şi al înfrăţirii de cruce întru o muncă pornită spre folos obştesc. (...)». Este suficientă oare animarea oamenilor satului, pentru munca de documentare şi elaborare a unei monografii? Din experienţă am constatat că nu este suficientă, cercetarea arhivelor şi a vechilor documente (redactate în diverse limbi) necesitând traducerea de către specialişti în istoria medievală. O experienţă am avut în acest an, controversa apariţiei primei mori de hârtie de pe teritoriul ţării (la Orlat sau la Braşov?) determinându-ne să căutăm a clarifica (prin traducere) documentul medieval la care face referire istoricul clujean, acad. Ştefan Pascu în lucrarea „Meşteşugurile din Transilvania pînă în secolul al XVI-lea” (1954). În lucrare, se menţiona: «La 1573 sibienii intenţionau să înfiinţeze şi ei o moară de hîrtie (officina papiria). Ei obţin, în acest scop, aprobarea principelui Ştefan Báthory, care le acordă totodată şi privilegiul de a-şi desface produsele oriunde în ţară „spre binele obştesc” (n.a.: Báthory Istvan, I, pag. 243; autorul făcea trimitere la Corespondenţa lui Şt. Báthory principele Transilvaniei şi regele Poloniei, edit. de A.Veress, vol.I. Cluj, 1944». Am considerat necesar şi oportun în a regăsi acest document şi fără să ne impacientăm că trimiterea la A.Veress (, vol. I) este eronată, am găsit documentul în vol. II (pag. 5-6). Am remarcat pe verso-ul paginii de titlu pecetea domnitorului Petru Cercel şi legenda acesteia: M(agnus) D(ux) PETRO VOEVODA, acvila cu capul conturnat având în cioc o cruce, simbolizând credinţa domnitorilor Ţării Româneşti. Descrierea documentului este sumară: «Principele Ştefan Báthory către oraşul Sibiu. La cererea magistratului oraşului dă voie să facă o fabrică de hârtie, al cărei produs să se poată desface oriunde în ţară spre binele public». Se cuvine să mulţumim public pentru sprijinul total, primit din partea col. Ioan Părean şi dr. Alexandru Sonoc (Muzeul Naţional Brukenthal), în traducerea acestui document important pentru iniţierea producerii de hârtie în ţara noastră. Reproducem documentul: «Noi, Ştefan Báthory de Şumuleu, voievod transilvănean şi comite al secuilor etc. Aducerii aminte a celor de faţă, cărora să le fie dezlegare de toate, stăruitor le punem în vedere aceste lucruri însemnate, că împreună cu cei buni şi prea sârguincioşi dintre magistraţi, anume ridicaţi la culmea celei mai înalte demnităţi în stat, socotim că este prea vrednică şi prea potrivită slujbă a sufletelor acelora care trebuie să cârmuiască, ca să se îndrepte cu tot zelul şi strădania spre a socoti că întotdeauna cele de obşte trebuie să fie puse înaintea celor private şi, după obiceiuri, să se gândească mai curând la cele ale societăţii obşteşti decât la cele proprii, încât într-acest chip sărmana plebe să fie uşurată prin chivernisirea taxelor publice de poverile cele multe şi aproape de nesuportat care trebuie să fie purtate. Ca urmare de fapt la grabnica cerere şi rugăminte a Distinşilor şi Prudenţilor, Precauţilor Simon Miles, primarul şi Augustin Hedwigh, judele regal şi a juraţilor cetăţenilor oraşului Sibiu socotim că ar fi prielnic a îngădui şi a încuviinţa ca aceştia, spre folosinţa şi spre priinţa de obşte a scaunului aceluiaşi oraş şi pertinenţelor Sibiului şi oriunde le place mai mult, să construiască şi să ridice un atelier de hârtie şi în el să facă hârtie şi pe aceasta în folosul oraşului aceluia să poată şi să fie împuterniciţi să o scoată, să o vândă cu amănuntul şi să o schimbe în mod public pretutindeni în această ţară a Transilvaniei şi nimeni dintre cetăţenii aceluiaşi oraş în vătămarea şi paguba aceluiaşi atelier o alta între stâlpii de hotar ai aceluiaşi oraş, scaun şi pertinenţe să nu îndrăznească a ridica şi să nu ia de îngăduit să construiască. Ba chiar îngăduim şi îi dăruim pe aceiaşi primar şi jude regal şi juraţi cetăţeni ai mai înainte scrisului oraş Sibiu care trebuie asiguraţi cu această prielnică îngăduinţă a noastră, şi pentru ca aceasta să fie respectată de către ai noştri fără vătămare, cu mijlocirea tăriei şi mărturiei slovelor noastre. Dat în oraşul Alba Iulia, în a doisprezecea zi a lunii lui martie. În anul Domnului 1573. Ştefan Báthory de Şumuleu, cu mâna proprie (l. s.) - Francisc Forgach, cancelar, cu mâna proprie». Prima constatare, este neprecizarea locului unde se aprobă construirea morii de hârtie: în Sibiu, la Orlat, pe valea Sadului, la Tălmaciu? A doua constatare este puterea discreţionară a principelui Transilvaniei, Ştefan Báthory, ales de nobilimea Ardealului (1571). Cel mai renumit membru al familiei Báthory, a devenit rege al Poloniei (între 1575-1586. prin căsătoria cu Anna Jagiello). Vestea numirii pe tronul Poloniei, a primit-o la Mediaş, în„Ţara Vinului”, aici convingându-l pe fratele său Cristofor Báthory, să preia titlul de  principe alTransilvaniei.

Ştiaţi că în România nu se mai produce hârtie de ziar, fostul Combinat de celuloză şi hârtie „LETEA” Bacău (fondat la 1879), intrând în faliment în 2011? Istoria singurului producător de hârtie pentru ziar din România şi cel mai important din Europa de sud-est a fost efemeră, erorile „dezvoltării”, trebuind să fie lecţii pentru toți actorii politici contemporani! Ştiaţi că fiecare publicaţie din România (inclusiv „Tribuna”), se zbate periodic, să-şi procure hârtia de ziar din import?

Mândria de a aparţine unei comunităţi este firească şi normală. De ce nu se mai explică astăzi teoriile sociologului sir Patrick Geddes, care afirma „Think Global – Act Local!”; consideraţi adevărată afirmaţia: “un sat puternic înseamnă un stat puternic”? Descifrarea tainelor istoriei Sibiului va continua şi în anul 2021, recuperarea unor crâmpeie din istoria noastră comună fiind necesară, în beneficiul generațiilor care urmează! Sărbători fericite! (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Palatul Brukenthal Avrig

Electrica Furnizare

sevis

Q-House

publicare anunturi

COMUNICAT DE PRESA

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia