Tribuna
PNL
2020 Dosarele patrimoniului (LXIV): epoca de glorie a artei albe! - fabrica de mucava de la Orlat - Errare humanum est ... - Ridic la slăvi pe omul ce-a născocit hîrtia!
Marius HALMAGHI
840 vizualizari
2020 Dosarele patrimoniului (LXIV): epoca de glorie a artei albe! - fabrica de mucava de la Orlat - Errare humanum est  ... -  Ridic la slăvi pe omul ce-a născocit hîrtia!

Scriitorul antropolog Henri H. Stahl (1877-1942), apreciat colaborator al istoricului Nicolae Iorga şi discipol al sociologului Dimitrie Gusti, prezenta - în lucrarea „Monografia unui sat. Cum se alcătueşte, spre folosul căminului cultural” (1937) - toate reperele în cunoaşterea vieţii româneşti rurale. În „Prefaţa” lucrării, Dimitrie Gusti (în acea vreme director general al Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol”) scria: „Viaţa unei naţiuni are nevoile ei, permanente sau vremelnice, care nu pot fi satisfăcute, dacă nu sunt cercetate în deaproape şi nu se stabileşte natura lor. Iată un adevăr simplu, care totuşi nu este luat mai de loc în seamă. Din pricina aceasta atâtea nevoi reale rămîn neîmplinite şi atâtea străduinţe de a face ceva se cheltuesc fără rost, căci sunt străine de realitate. Cunoaşterea vieţii sociale româneşti, care devine din ce în ce mai mult o necesitate şi deci o datorie patriotică, este o sarcină foarte grea. Nu ajunge bunăvoinţa, oricât de sinceră, nici dorinţa, oricât de puternică, ci e nevoie de o străduinţă metodică, de multă răbdare şi de mult sacrificiu, de o muncă fără preget, care nu îngădue nici răgaz, nici descurajare”. Din acest punct de vedere col. Ioan Părean surprinde atât prin bogata activitate de scriitor, monograf şi editor de lucrări privind Mărginimea Sibiului precum şi prin ambiţia de a cerceta toate cotloanele vieţii cotidiene, comunitatea din Orlat fiind privilegiată, având în mijlocul ei un fiu al satului, pasionat cercetător în acest domeniu. Cunoscând ideile filozofului Seneca - adept al stoicismului care susţinea o „existenţă virtuoasă sau atitudinea bărbătească în raport cu vicisitudinile vieţii” și afirmând „Errare humanum est, sed perseverare diabolicum” - „A greşi este omeneşte, dar a persista (în greşală) este diabolic” -, col. Ioan Părean mi-a mărturisit dorinţa elaborării unei noi ediţii a monografiei localităţii Orlat, prima ediţie - din 1999 - impunând o completare şi revizuire, pe măsura deschiderii spre mulţimea de informaţii noi, precum şi necesitatea şi oportunitatea valorificării materialelor acumulate în ultimele două decenii.

În lucrarea „Orlat file de istorie”, autorul prezintă date documentate despre moara de hârtie: «Această „moară” utiliza forţa motrice a apei Cibinului, iar ca materie primă erau folosite zdrenţe din in şi mătase. Tehnologia fabricării hârtiei a fost adusă din oraşul german Nürnberg, unde se prelucra încă din anul 1390. Hârtia produsă aici era de cea mai bună calitate şi fiecare coală avea imprimată în filigran imaginea unei arbalete, după cum apare şi pe hârtia unor documente emise în anul 1602. Colile de hârtie produse la Orlat se foloseau mai ales în cancelaria magistratului şi în tiparniţa Cetăţii. „Moara de hârtie” de la Orlat a funcţionat şi în secolele următoare, fiind regăsită în documente până la jumătatea secolului al XX-lea, când producea o însemnată cantitate de mucava». Informaţiile autorului monografiei comunei Orlat sunt susţinute de scrieri importante, toate consemnate în bogata bibliografie studiată! Nicolae Nistor şi M.N. Marinescu-Frăsinei consemnau activitatea Fabricii de mucava (1884) în Orlat nr. 373 şi a unei Fabrici de postav, în Orlat nr. 369, ambele fiind proprietatea lui Gustav Fonn. În publicaţia „Tribuna Sibiului” nr. 1913 din 21 aprilie 1974, regăsim un articol semnal: „Prima manufactură de hîrtie din ţară, în judeţul nostru? (autor: prof. N. Constantin): «Prima fabrică de hîrtie de pe teritoriul ţării noastre şi din sud-estul Europei, se pare că ar fi fost construită la Orlat. În acest sens, părerile istoricilor nu sunt unanime. După unii autori – ex. Aurel Dîmboiu, în lucrarea „De la piatră la hîrtie”, aici s-ar fi construit la 1534 o manufactură (moară) de hîrtie, care folosea forţa motrice a Cibinului. Această lucrare foloseşte izvoarele mai vechi, reproducînd o hartă după „The invention of Printing in China” a autorului american Carter. Dar cercetările întreprinse de specialişti privitoare la această moară sînt destul de sumare. Se presupune că filigranul reprezentînd o arbaletă ar fi marca acestei mori de la Orlat. (...). Cert este că fabrica a existat. Spre sfîrşitul secolului XVIII, era utilată cu o maşină de măcinat zdrenţe (care constituia materia primă pentru fabricarea hîrtiei) adusă din străinătate, fiind deservită pînă în anul 1841, după care un faliment o închide definitiv.

În elucidarea acestei chestiuni, cercetătorii nu şi-au spus ultimul cuvînt. Adevărul aşteaptă undeva, prin vechi arhive, să fie scos la iveală. Iar cercetările viitoare vor confirma cu siguranţă dacă în judeţul nostru a fost sau nu prima manufactură din ţară. N. Constantin». Pe firul cercetării, am descoperit lucrarea lui Aurel Dîmboiu - „De la piatră la hîrtie” – acesta descriind evoluţia tehnologiei hârtiei, a locurilor unde s-au produs. Reproducem selectiv: «... cînd Johann Gutenberg îşi turna literele la Mayenţa (1448), avea la dispoziţie o hîrtie fabricată din cîrpe de in şi cînepă, încleiată cu gelatină obţinută din copitele şi coarnele animelelor. Cîrpele şi cleiul dădeau o suprafaţă opacă bine adaptată la scrisul cu pana de gîscă, dar cu totul inaptă pentru imprimare. N-a fost deci poveste că Gutenberg a cerut fabricanţilor de hîrtie să-i producă o hîrtie specială adaptată nevoilor sale. Modificarea hîrtiei la noile condiţii impuse de tipar s-a făcut foarte uşor şi cu aceasta începe epoca de glorie a artei albe...». Înlocuirea pergamentului cu hârtia s-a făcut în timp. Se păstrează probe istorice privind moara de hârtie a lui Ulman Strömer din Nürnberg (1390), o gravură dintr-o cronică având reprezentată această moară, de la porţile oraşului:

«În ceea ce priveşte fabricaţia hîrtiei la moara lui Strömer, să-l ascultăm pe Hans Sachs cum explică gravurile executate de Jost Amman: „În moara mea aduc cîrpe de-a gata/ Iar apa multă învîrteşte roata;/ Întreagă nici o cîrpă nu mai scapă/ Şi-apoi adaug în pastă multă apă;/ Acum fac foi, iar dac-aştepţi puţin/ Le storc, cu presa, apa ce-o conţin; Apoi le-atîrn să se usuce-n soare/ Să iasă albe ca zăpada la culoare”». Prezentăm şi poemul închinat primei mori de hârtie ridicată în Anglia (în 1494, de John Tate, la Stevenage, în Hertfordshire), autorul poemului fiind Thomas Churchyard:

«Ridic la slăvi pe omul ce-a născocit hîrtia/ Căci numai ea e-n stare virtuţile s-arate./ Ea face să apară cărţi noi şi ţine-n viaţă/ Ce-a scris-a mai de seamă, trecut-antichitate./ Greşelile umane şi viciile-ascunse/ Să fie măcinate ca zdrenţele-ntr-o moară./ Sub lovituri de şteampuri să se transforme omul/ Şi orice pată neagră din inimă să-i piară;/ Să ia o formă nouă şi-un drum cinstit în viaţă/ Ca proaspăt să apară în noua-i entitate/ Iar cînd şuvoi de ape spăla-vor orice pată/ Va fi alb ca hîrtia, de bună calitate». În această lucrare am descoperit o interesantă hartă cu „Zonele de răspândire a hârtiei şi anii respectivi” (reproducere după Carter „The Invention of Printing, in China”, New York, 1923).

În lucrare - la pagina 299 - am găsit o informaţie preţioasă: «Din cercetările întreprinse pînă în prezent se constată că cea mai veche dată din istoria fabricaţiei hîrtiei pe pămîntul patriei noastre se referă la existenţa unei mori la Orlat, lîngă Sibiu, prin anii 1534-1539. Din păcate, cu toate cercetările întreprinse, datele privind această moară de hîrtie sînt destul de sumare. Unii presupun că filigranul, reprezentînd o arbaletă, ar fi marca acestei mori din Orlat. Totuşi, presupunerea este îndoielnică, o dată ce arbaleta apare pe hîrtii pe care s-au redactat documente datate cu începere de-abia din anul 1602.».

(va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Food will win de war

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

management dirigentie inofrmare

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia