Tribuna
PNL
2020 Dosarele patrimoniului (LXII): „Philip Moller” ... în absenţa lui „popa”! - Originile scrisului în limba română - Filigranologia! - Durerea noastră ... - Din cronici şi hrisoave!
Marius HALMAGHI
699 vizualizari
2020 Dosarele patrimoniului (LXII):   „Philip Moller” ...  în absenţa lui „popa”! - Originile scrisului în limba română -  Filigranologia! - Durerea noastră ... - Din cronici şi hrisoave!

Istoricul braşovean Gernot Nussbächer a insistat în studierea activităţii lui Filip Moldoveanu, dedicându-i capitolul „Noi date privitoare la biografia primului tipograf român”, în lucrarea „Din cronici şi hrisoave” (1987). Reproducem câteva pasaje edificatoare: «... Din însemnările publicate reiese că, între 1521 şi 1554, Filip Moldoveanul a fost angajat al sfatului oraşului Sibiu ca scriitor şi traducător de acte româneşti, iar, începând din anul 1537, el a fost trimis în mai multe rînduri în misiuni diplomatice la curtea domnilor Ţării Româneşti. O nouă cercetare a Socotelilor consulare din Sibiu, întreprinsă de către noi, a dus la depistarea cîtorva însemnări necunoscute pînă acum, privitoare la Filip Moldoveanul. Astfel, în registrul de socoteli pe anul 1520 este consemnată o retribuţie de 2 florini pentru Filip Moldoveanul pentru citirea şi scrierea scrisorilor româneşti, în absenţa lui „popa”. Este vorba de preotul român din Răşinari, retribuit pentru această activitate, potrivit însemnărilor din socotelile sibiene ale anilor 1495 şi 1507. Însemnarea din 1520 este, în prezent, cea mai veche ştire cunoscută despre Filip Moldoveanul. Ştirea se referă – probabil – la începutul activităţii sale, deoarece în anii următori retribuţiile sale erau mai mari. Pînă la 1526 activitatea preoţilor din Răşinari ca scriitori şi traducători români ai sfatului orăşenesc din Sibiu a fost redusă treptat, iar retribuţia lui Filip Moldoveanul a fost mărită la 6 florini anual. A doua ştire nou depistată se referă la retribuţia de 4 florini plătită în anul 1529 lui Filip Moldoveanul, „pentru traducerea scrisorilor româneşti”. Din anii 1530-1535 nu s-au păstrat socoteli consulare de la Sibiu. Din această perioadă am aflat însă date încă necunoscute despre Filip Moldoveanul într-un registru de impozite restante. În anul 1530 figurează restant cu 12 denari la prima impunere „Philip Moller”, încadrat cu 4 unităţi impozabile, denumite „lot”. Tot aşa „Philip Moller” a rămas dator la a doua impunere din anul 1532 cu suma de 16 denari, iar la prima impunere din anul 1533 figurează cu o restanţă de 10 denari. Este posibil ca, în condiţiile asediului oraşului Sibiu de către oştile lui Ioan Zápolya, Filip Moldoveanul să nu mai fi putut îndeplini misiuni în afara oraşului şi să fie astfel lipsit de cel puţin o parte din veniturile sale. Următoarea ştire nouă este din 18 iulie 1536 şi se referă la o deplasare a lui Filip Moldoveanul la Agnita, pentru a participa, împreună cu cîţiva senatori din Sibiu, la dezbaterile unui proces în care reclamanţii erau nişte români. Din această însemnare putem deduce că Filip Moldoveanul a activat la dezbaterile procesului ca traducător sau interpret, eventual chiar şi ca juristconsult (sau avocat) al reclamanţilor. Putem presupune că Filip Moldoveanul a îndeplinit misiuni asemănătoare şi în anii precedenţi şi că el a avut un rol important în relaţiile multiple ale Sibiului cu Ţara Românească, după cum rezultă din însemnările ulterioare ale socotelilor Sibiului. Datele nou depistate prelungesc timpul activităţii lui Filip Moldoveanul în slujba sfatului orăşenesc din Sibiu cu încă un an la începutul lor – 1520 – şi întregesc ştirile privind retribuirea sa, ca şi activitatea sa de traducător...».

De la acelaşi istoric am înţeles modul cum se datează documentele vechi, din lipsa oricăror elemente de identificare: «Filigranologia este o disciplină ştiinţifică relativ tînără. Numele şi l-a primit de la obiectul ei de studiu, filigranele, nişte figuri vizibile în hîrtia medievală, cînd este ţinută în contra-lumină. (...) Invenţia hîrtiei este atribuită ministrului chinez Ţai-Lun şi datează din anul 105 al erei noastre. De la chinezi, secretul producţiei hîrtiei a ajuns în secolul al VIII-lea la arabi, care au răspîndit producţia de hîrtie şi în Africa de Nord. În secolul al XII-lea lucrează prima moară de hîrtie europeană la Xativa, iar în secolul al XIII-lea începe producţia de hîrtie în diferite părţi ale Italiei. Aceasta din urmă constituie un progres deosebit faţă de hîrtia chineză şi arabă, prin introducerea următoarelor elemente noi: 1.mecanizarea pregătirii pastei de hîrtie în instalaţii de şteamp acţionate de puterea apei – aşa numitele „mori de hîrtie”; 2.încleierea hîrtiei, care permitea folosirea cernelii şi deci ridica proprietăţile de consum ale hîrtiei; 3.introducerea formelor stabile din sîrmă, în locul celor flexibile din trestie, folosite la arabi. Aceste forme de sîrmă au constituit elementul caracteristic pentru hîrtia europeană timp de peste şase secole, pînă la introducerea şi generalizarea maşinii de hîrtie». Se cuvine a menţiona contribuţia inginerului chimist braşovean Gebbard Blücher (1934-1968) care - cu sprijinul Filialei Arhivelor Statului Braşov şi Laboratorului de Izotopi Radioactivi - a procedat la betagrafierea filigranelor, alcătuind «un repertoriu al filigranelor morii de hîrtie din Braşov (1546-1600), cuprinzînd 165 variante ale celor opt tipuri de filigran. De asemenea, Blücher a început repertorierea filigranelor morilor de hîrtie din Cluj (1564-1601) şi Sibiu (1574-1599)». Prin activitatea cercetătorilor braşoveni, România devenea a patra ţară din lume (după URSS, Finlanda şi Anglia) care aplica noua metodă de datare a numeroaselor tipărituri româneşti (din sec. XVI-lea), care nu erau datate sau care s-au păstrat parţial (în fragmente).

Ştiaţi că există o Asociaţie Internaţională a Istoricilor Hîrtiei (I.P.H. – International Association of Paper Historians)?

Institutul de Lingvistică din Bucureşti, prin grija filologilor Ion Gheţie şi Al. Mareş, a asigurat apariţa unei lucrări importante: „Originile scrisului în limba română” (1985), în introducerea căreia s-au făcut următoarele precizări: «În literatura românească de specialitate, termenul de scris, ... semnifică, de regulă, atît „acţiunea de a scrie”, cît şi rezultatul acestei acţiuni, adică „totalitatea operelor scrise, literatură (în sensul cel mai general). (...) Într-o asemenea perspectivă e privită problema de cei dintîi istoriografi ai literaturii noastre vechi, care au pornit cu toţii de la textele coresiene, adăugînd, cîteodată, anumite informaţii privitoare la unele (presupune) monumente literare anterioare acestora (de pildă, Catehismul luteran din 1544, a cărui soartă l-a preocupat pe Cipariu). Plasarea atît de aproape de zilele noastre a epocii de început a scrisului românesc prezenta pentru multă lume inconvenientul de a pune în evidenţă caracterul relativ recent al culturii scrise naţionale şi lipsa unei tradiţii mai îndelungate în acest domeniu. Cipariu era unui dintre cei ce deplîngeau, în 1858, o asemenea stare de fapt. „Durerea noastră este numai că nu putem afla destule documente literare de a ne putea înălţa mai sus de secolul XVI, iar mulţumirea ne-ar fi cînd de la părinţii noştri ne-ar fi rămas munumente şi mai vechi decît una mie de ani”. (...) Primul centru cultural pentru care deţinem informaţii că a cunoscut o activitate literară în limba română este Sibiul. Numele acestui oraş este legat de apariţia primelor tipărituri româneşti, un Catehism imprimat în anul 1544 şi un Tetraevanghel biling, slavo-român, imprimat în intervalul 1551-1553. Tot aici s-a tipărit în anul 1546 un Tetraevanghel slavon, în al cărui epilog figurează, în calitate de tipograf, Filip Moldoveanul». În cercetarea arhivistică se pleacă de la o axiomă juridică latină: „Ceea ce nu este în acte, nu este pe lume” (Quad non este in actis, non este in mundo)! Dramaturgul filozof francez Jules Renard scria: „A scrie este un fel de a vorbi fără să fii întrerupt ...”, el completându-l pe romancierul Gustave Flaubert:

Tot talentul de a scrie constă, în definitiv, doar în alegerea cuvintelor”. (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Food will win de war

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

management dirigentie inofrmare

Comunicat de presa Miodent srl

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia