Tribuna
PNL
2020 Dosarele patrimoniului (LXI): această limbă n-o înţeleg cei neînvăţaţi! - tipărirea Catehismului din 1544, la Tîrgovişte? - popor pe care-i numim valahi - rätzische sprach!
Marius HALMAGHI
1007 vizualizari
2020 Dosarele patrimoniului (LXI): această limbă n-o înţeleg cei neînvăţaţi! - tipărirea Catehismului din 1544, la Tîrgovişte? - popor pe care-i numim valahi - rätzische sprach!

În lucrarea „Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română” (1965), istoricul P.P. Panaitescu explica modul cum se făcea transferul tehnicii şi de meşteri tipografi, între Ţara Românească şi Transilvania. Astăzi, se consideră că istoricul pleca de la o premiză eronată, acesta afirmând că la Sibiu nu a existat o tipografie: «Scrisoarea preotului Wurmloch din 1546 mai conţine un pasaj deosebit de interesant, care precede pe cel privitor la tipărirea „Catehismului românesc”: „Se află în Transilvania, zice preotul din Bistriţa, un popor pe care-i numim valahi, ei citesc evanghelia şi epistolele lui Pavel nu în limba lor, ci într-o limbă străină, pe care o numesc sîrbească (rätzische sprach). Această limbă n-o înţeleg cei neînvăţaţi, decît dacă le-o traduce preotul lor” (nisi sacerdote illorum interpretante). (...) În ceea ce priveşte „Catehismul” tipărit din 1544, afirmaţia preotului Wurmloch că tipărirea lui s-ar fi făcut la Sibiu este greu de crezut, deoarece în 1544 nu funcţiona în acel oraş nici o tipografie. Apariţia izolată a acestei tipărituri, care n-a mai fost urmată de nici o carte a aceleiaşi edituri, arată că a fost tipărită în altă parte, ca o comandă a municipalităţii sibiene. Municipalitatea din Sibiu a cheltuit pentru a scoate această carte, de unde rezultă că numele ei, al oraşului şi al bürgermeşterului figurau în titlul sau în postfaţa catehismului. Aceasta a făcut pe preotul din Bistriţa să creadă că şi tipărirea cărţii, nu numai editarea, s-ar fi făcut la Sibiu.

În lipsa unei tipografii la Sibiu, s-a propus ipoteza că această carte românească ar fi fost tipărită la Braşov, unde încă din 1529 se înfiinţase o tipografie de către Ioan Honterus. Dar această tipografie braşoveană publica scrieri în litere latine, iar catehismul românesc, după mărturia lui Wurmloch, a fost tipărit cu litere slavone. O asemenea tipografie nu se putea improviza, mai ales pentru publicarea unei singure cărţi. În 1544 funcţiona totuşi o tipografie slavonă cu litere chirilice pentru români, aceea a lui Dimitrie Liubavici din Tîrgovişte. (...) Tipărirea Catehismului din 1544 la Tîrgovişte este confirmată şi de ştirile pe care le posedăm cu privire la Filip Pictor (Mahler), pomenit în socotelile Sibiului în legătură cu tipărirea acestui catehism. În însemnarea din registrul de socoteli ale Sibiului, reprodusă mai sus, se arată că suma acordată lui Filip era un „bibale”, adică bacşiş (Trinkgeld), o sumă mică, abia 2 florini, ceea ce în nici un caz nu reprezintă acoperirea cheltuielilor pentru tipărirea cărţii, ci numai răsplătirea unui serviciu făcut în legătură cu această tipărire.

Pe de altă parte, este evident că Filip nu era tipograf, titlul său de magister” corespunde, în oraşele ardelene din veacul al XVI-lea, protonotarilor, cei care îndeplineau o funcţie permanentă în cancelaria oraşului. În această calitate, Filip Pictor este pomenit de mai multe ori în registrele de cheltuieli ale municipalităţii sibiene, între anii 1539 şi 1547:

1539 iulie 24. Filip Pictor este trimis la domnul Ţării Româneşti (Radu Paisie), cu felicitări pentru întoarcerea în scaun.

1541 ianuarie 15, Filip Pictor însoţeşte pe solul domnului Ţării Româeşti, trimis la voievodul Transilvaniei, Ştefan Mailat.

1541 iunie 3, Filip Pictor este trimis la domnul Ţării Româneşti ca să afle ştiri despre mişcările turcilor. (...)

1541 iulie 18, Filip însoţeşte pe un sol muntean care se întoarce în patrie.

1543 aprilie 10, Filip Pictor este trimis la domnul Ţării Româneşti pentru rectificarea graniţelor în munţi.

1544 iulie 16, aici se află însemnarea în legătură cu publicarea „Catehismului românesc”.

1546 aprilie 27, Filip Pictor este trimis la domnul Ţării Româneşti pentru restabilirea păcii.

1547 aprilie 14, i se dă lui Filip „Moler”, magistru, însărcinarea să plece în Ţara Românească pentru a afla ştiri despre pregătirile militare ale turcilor. Pe lîngă aceste însemnări extrase din socotelile Sibiului, mai avem indicaţii despre acest personaj şi într-o scrisoare din 5 iulie 1541, adresată de domnul Ţării Româneşti, Radu Paisie, municipalităţii oraşului Sibiu, în care spune: „Vă rugăm să acordaţi încredere celor ce le va spune din partea mea Philipus, omul de casă al domniilor voastre” (homo familiarius vestre dominacioni).  (...) În acest cadru se lămureşte care era serviciul, destul de mărunt, plătit cu doi florini, pe care l-a îndeplinit Filip în legătură cu „Catehismul” din 1544. El este acela care a mijlocit comanda cărţii la tipografia din Tîrgovişte. Filip nu era nici tipograf, nici traducător (din nemţeşte?), el a transmis comanda oraşului Sibiu pentru tipărirea „Catehismului” şi a primit, ca răsplată pentru aceasta, o mică sumă din vistieria oraşului».

Istoricul Gernot Nussbächer prezintă „Noi contribuţii la istoria tiparului sibian în secolele XVI – XVII”, în lucrarea „Din cronici şi hrisoave” (1987). Reproducem pasaje edificatoare: «Referitor la prima tipăritură sibiană, cunoscută numai dintr-o menţiune din secolul al XVIII-lea - „Gramatică latinăa lui Thomas Gemmarius din anul 1529 -, am căutat să valorificăm datele din dedicaţia adresată fiului judelui Marcus Pempfflinger. Am ajuns la concluzia că este posibil ca Marcus Pempfflinger să fi avut un rol în întemeierea tipografiei din Sibiu, propunând ca origini probabile ale tiparului sibian Cracovia şi Viena. Există de asemenea paralele între Thomas Gemmarius din Sibiu şi Johannes Honterus din Braşov, în ceea ce priveşte studiul la Viena, editarea cîte unei gramatici şi dedicaţia adresată de amîndoi unui copil al unui protector. Cea de-a doua tipăritură sibiană - tratatul despre ciumă al lui Sebastian Pauschner din 1530 - a constituit, de asemenea, subiectul unui articol. (...) În legătură cu primele tipărituri în limba română, am urmărit legăturile tipografului Philippus Pictor sau Filip Moldoveanul cu primarul Petrus Haller. Date fiind legăturile sale de familie cu Braşovul - a fost ginerele lui Johann Schirmer - şi cu tipograful Johann Haller din Cracovia, se poate presupune că Petrus Haller a fost o persoană-cheie la înfiinţarea tipografiei sibiene şi la realizarea primelor tipărituri chirilice româneşti de către Filip Moldoveanul. După cum a constatat regretatul cercetător braşovean Gebhard Blücher (1934-1968) pe baza filigranelor din „Evangheliarul slavo-român” de la Sibiu, acest text tipărit, cel mai vechi în limba română cunoscut până astăzi, trebuie să fi fost imprimat în anii 1552-1552.

Hîrtia prezintă filigranele morii de hîrtie din Braşov, care sînt cunoscute din documente începînd cu luna iunie 1552. De curînd, cercetătoarea Eva Mârza de la Oficiul Patrimoniului Cultural Naţional din Alba Iulia a descoperit două file din această carte lipite pe coperta unei tipărituri blăjene din 1771, aparţinătoare bisericii ortodoxe din Oiejdea (jud. Alba).

Din cîte cunoaştem pînă în prezent, aceste două file sînt primele fragmente descoperite în ţara noastră. Potrivit unei ipoteze a lui Gebhard Blücher, după moartea lui Filip Moldoveanul o parte din tipografia sibiană - îndeosebi o presă pentru cărţile de format mai mare - a fost transferată la Braşov. Blücher aduce în sprijinul ipotezei sale abandonarea proiectului înfiinţării unei mori de hîrtie la Sibiu în 1555 şi avîntul puternic al tipografiei braşovene, care, începînd din acel an, a scos cărţi de format mai mare». În solutionarea acestui dosar de patrimoniu, istoria culturală a Sibiului trebuie să consemneze toate punctele de vedere ale istoricilor români! S-a scris istoria tiparului în Transilvania?

(va urma)

Marius HALMAGHI





comentarii
1 comentarii

...şi tare ne-am dori ca interesul ascuns,
ca şi minciuna, să aibă picioare scurte,
iar adevărul să nu mai umble „cu capul spart"
adevarul
05.09.2020 09:04
Din aceeasi categorie
Sibiu Guitar Meeting

qhouse sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

anunt-incepere-proiect-139830-final

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia