Continental
Tribuna
2020 Dosarele patrimoniului (L): Legea supremă a siguranţei publice! - Ce înseamnă să „scrii” ...? - dărnicie ca miljloc de consolidare a puterii, sau economie ...? - Tâlcuiala?
2020 Dosarele patrimoniului (L): Legea supremă a siguranţei publice! - Ce înseamnă să „scrii” ...? - dărnicie ca miljloc de consolidare a puterii, sau economie ...? - Tâlcuiala?

În lucrarea „Creştinismul în Sibiu. Ghid al confesiunilor şi al lăcaşurilor de cult”, editată de Marc van Wijnkoop Lüthi şi Paul Brusanowski (în 2002), dedicată „celor doi magiştri, Mircea Păcurariu din Sibiu şi Rudolf Dellsperger din Berna”, se prezintă semnificaţia descoperirii patrimoniului local: «... de regulă, într-un oraş există mai multe biserici decît sunt descrise în ghiduri, (...); în al doilea rând, lăcaşurile de cult oferă cea mai bună imagine asupra comunităţilor de credincioşi existente într-un oraş. Gama largă a acestor clădiri se întinde de la ... catedrale impunătoare până la modeste şoproane, de la venerabile monumente până la spaţii de experimentare postmoderniste, de la centre cu capacităţi copleşitoare până la mici colţuri de rugăciune pentru două sau trei persoane adunate în numele Lui. Iar deosebirile dintre clădirile bisericilor ne ajută să înţelegem mai bine deosebirile dintre modurile de interpretare a credinţei de către cei care folosesc aceste clădiri».

Cunoașteți „repartizarea în timp şi spaţiu a celor 58 de lăcaşuri de cult”, în 2002?: «aproape 30% se mai află în aşa-numitul centru vechi al Sibiului, iar 43% dintre construcţii au fost ridicate în ultimii 12 ani, din cei 800 de ani de istorie arhitectonică bisericească ai aşezării».  Aici, am aflat informaţii privind Sibiul, în sec. al XVI-lea: «Viaţa culturală a cunoscut o dezvoltare deosebită, negustorii şi studenţii fiind cei care au menţinut contactele culturale cu spaţiul german. Astfel au pătruns în Sibiu ediţii germane ale Bibliei, iar primele scrieri luterane au ajuns la Sibiu în anul 1519, după tîrgul de la Lipsca. (...) Într-o scrisoare a primatului Ungariei din 1524, se deplângea faptul că a aderat la noile învăţături chiar şi o parte din clerul sibian. Autorităţile oraşului şi-au păstrat la început vechea credinţă catolică. Dar în anul 1543, sub conducerea primarului Peter Haller şi a preotului Matthias Ramser (care a purtat corespondenţă cu Martin Luther), oraşul a aderat în totalitate la Reformă». Cunoşteau sibienii evului mediu lucrarea „Principele” lui Machiavelli, sau „Învăţăturile lui Neagoe Basarab ...”?

Momentul apariţiei celor două opere este cunoscut, ambele find publicate şi promovate după stingerea din viaţă a autorilor. Istoricul Nicolae  Iorga răspundea la întrebarea «Ce înseamnă să „scrii” pe vremea aceea? Înseamnă să lucrezi în colaboraţie cu un altul. Împăratul Constantin Porfirogenetul a „scris” cutare carte cu privire la administraţia Imperiului Bizantin? Desigur nu a scris-o cu mâna lui; a avut înaintea lui izvoare şi a fost cineva care a redactat supt auspiciile lui. Şi Neagoe a avut desigur un astfel de ajutor, dar sunt fără îndoială şi părţi dictate de dânsul. De altfel ştiri că astfel de dictări se puteau face la noi în acea vreme le avem şi prin scrisorile lui Petru Şchiopul – foarte interesante. (...) Sensul cuvântului „autor” este cu totul altul pentru aceea vreme şi cu totul altul pentru timpul nostru». Prin lucrarea „Principele”, precursorul patriotismului italian a generat - timp de cinci secole - o dezbatere majoră, toţi cercetătorii operei lui, putând alege între două interpretări majore: „machiavelismul” – privit ca amoralitate politică – şi teoria raţiunii de stat („Salus publica suprema lex”), în care interesul colectiv domină interesul personal. Din practica politică a vremii trebuie reţinute judecăţile acestuia despre „dărnicie şi economie” şi modul în care un monarh absolut foloseşte „dărnicia ca mijloc de consolidare a puterii, reuşind să-şi atragă aristocraţia feudală prin sinecuri, pensii şi daruri: «Machiavelli pune această dilemă: sau eşti darnic cu măsură şi în cazul acesta nimeni nu observă dărnicia ta şi eşti cunoscut drept econom, sau eşti darnic peste măsură, în aşa fel încât atragi atenţia oamenilor, şi în cazul acesta ajungi să fii urât de popor pentru că îl sileşti să-ţi plătească biruri prea mari». Concluzia la care ajunge marele filozof italian are logică: «... este mai înţelept să-ţi păstrezi reputaţia de om zgârcit, care îţi creează o faimă proastă dar lipsită de ură, decât să vrei să-ţi câştigi faima de om darnic şi pentru aceasta s-o dobândeşti pe aceea de om lacom şi jefuitor, ceea ce va însemna pentru tine atât dezonoarea cât şi ura oamenilor».

Neagoe Basarab oferă în „Învăţături ...” o lecţie despre „Cum să cade domnilor să şază la masă şi cum vor mânca şi vor bea”: «... nu cumva să aşezi pe lângă tine oameni fără minte şi desfrînaţi. Că zice prorocul: „Cu cei aleşi, ales vei fi, şi cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”. De aceea şi eu, fiul meu, după cuvântul prorocului, îţi mărturisesc: dacă vei fi cu cei aleşi, în fiecare zi şi ceas, te vei folosi de sfatul cel bun şi de învăţăturile cele bune; iar dacă vei fi cu cei fără minte şi desfrânaţi, şi tu vei fi împreună cu dânşii fără minte şi desfrânat. (...) De aceea îţi zic, fiule, dacă aşezi gloata la masă şi dacă vor veni unii cei mai iubiţi ai tăi în slujbă, să nu cumva să muţi pe altul de la masă mai jos şi să-l pui pe el mai sus, ci cei care sunt la masa ta cu tine (...) să se îndulcească pe lângă tine, aşa cum i-ai aşezat. (...) Căci şi Sfânta Scriptură mărturiseşte, zicând: „Sunt unii care mai mult mulţumesc şi se bucură de cuvinte bune”, decât alţii de mâncare şi de băutură. Pentru că omul înţelept, cu cât îi vei adăuga vorbe bune, cu atât mai mult se va folosi şi va mulţumi, şi cu cât vei adăuga mai multă mâncare şi băutură, mai rea răutate i se va aprinde în trup. Aşa şi tu, fiul meu, dacă vei folosi slugile tale cu cuvinte dulci,... întotdeauna vei dobândi mare folos. (...) Ascultă pe Domnul zicând: „Luaţi seama, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură!” Şi iarăşi prin prorocul său zice: „Treziţi-vă, băutorilor de vin la beţie, şi tânguiţi-vă că se ia din mijlocul vostru veselia şi bucuria! Bine este a sta departe de vinul cel mult, căci scris este: „În lemnele cele multe se face foc mare şi în mâncările cele multe se aţâţă desfrâul; precum untdelemnul aţâţă flacăra, aşa şi vinul ridică patima desfrâului”».

Relatând întâmplarea omului care avea trei prieteni, realizând - numai într-un impas - care dintre ei este cu adevărat prieten, Neagoe Basarab interpreta „Tâlcuiala”: «Prietenul cel dintâi iaste avuţiia şi bogăţia omului, aurul şi argintul lui, pentru care de multe ori cade omul în griji şi nevoi şi pate multe greutăţi, iar când vine ceasul apoi al morţii, nimic dintr-acestea nu ia cu dânsul, fără nişte obiale şi alt ceva puţintel de-i suntu de îngropare. Iar al doilea priiaten iaste muiarea şi feciorii lui şi fraţii şi rudeniile lui, către carea deacă să apropie omul, deacii anevoe să dăzlipeşte şi să desparte, şi pentru dânşii îşi urăşte trupul şi sufletul. Iar deacă să apropie moartea, nici o folosinţă n-are de dânşii, făr’ numai cât îl petrec pân’ la mormântu. Deacii iar să întorcu fieştecare pre la casele lor şi să grijăscu de ale lor trebi şi lucruri. Iar al treilea priiaten, carele nu-l băga în seamă, nici îl socotea, nici îl cinstea cum să cade, iaste credinţa, dragostea, nădejdea, milostenia, dreptatea, iubirea de oameni, curăţiia, ruga şi alte bunătăţi multe, carea, deacă murim noi, iale să urcă mai nainte şi mergu la Dumnezeu de-l roagă pentru noi şi dau seama cătră vameşii cei groaznici şi înfricoşaţi şi luptă pentru noi.

Acestea suntu priiatenul cel bun şi înţeleptu, care pentru puţine bine ce am făcut nu uită ci ni-l plăteşte mai cu asupră....».

Credem că este necesară și oportună o „Întrebare”, a preotului Iosif Trifa (600 istorioare religioase, 2002):

«CUM SE FACE – se întreba odată un om cuminte – că temniţele sunt totdeauna zăvorâte şi încuiate şi totuşi sunt pline de clienţi, în vreme ce bisericile sunt întotdeauna descuiate şi totuşi sunt goale?». (va urma) Marius HALMAGHI





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Muzeul Brukenthal

Publica anunturi

Vacanta Eurotrip
info
Apa Canal
Licitatie publica

accentmedia