Tribuna
2019-anul tribuniştilor (XXXIII): .Oamenii sunt în adevăr de două feluri - Ideile politice ale lui Slavici - un popor creator de cultură! - Rivalitatea dintre aceste popoare, ...!
Marius HALMAGHI
1641 vizualizari
2019-anul tribuniştilor (XXXIII): .Oamenii sunt în adevăr de două feluri - Ideile politice ale lui Slavici - un popor creator de cultură! - Rivalitatea dintre aceste popoare, ...!

Continuăm reproducerea amintirilor lui Ioan Slavici, legate de administrarea cotidianului sibian „Tribuna”: «Se sporeau, ce-i drept, abonamentele, dar se sporeau şi cheltuielile şi ar fi fost destul să cumpărăm o mai însemnată proviziune de hârtie pentru ca să nu ne mai rămâie destul pentru acoperirea celorlalte cheltuieli. (...) Acesta era un secret pe care n-aveau să-l afle duşmanii Tribunei, ba chiar nici acţionarii din Braşov, care ţineau la Gazeta Transilvaniei, vechea foaie cu care erau deprinşi din timpul copilăriei. Mai erau apoi şi că cei mai mulţi dintre cei ce contribuiseră la cumpărarea hârtiei erau oameni ce trăiau fiecare din lefşoara sa şi aveau casă plină de copii şi astfel jertfa de bună voie era prea mare pentru dânşii. Vorba era deci să li se restituie ceea ce au dat, se-nţelege după ce au sporit veniturile Tribunei. Deocamdată fraţii Brote, Bechnitz şi eu cumpăram hârtie pe poliţe subscrise de noi, ceea ce numai noi ştiam. (...) Adevărul era că noi, cei ce făcusem parte din cercul tribuniştilor, eram oameni care nu lucrează împreună decât cu aceia cu care se pot înţelege fără ca să piardă timpul cu discuţiuni. Mulţi dintre noi erau, ce-i drept, în anumite împregiurări, nevoiţi să se însoţească şi cu aceia cu care înţelegerea nu le era cu putinţă. Ioan Bechnitz nu era însă dintre aceştia. Când vorba era de lucruri care nu se potriveau cu felul lui de a vedea, el se retrăgea într-un colţ şi-i lăsa pe alţii să lucreze. Oamenii sunt în adevăr de două feluri: unii care au convingeri oarecum înrădăcinate, care fac parte din fiinţa lor sufletească (ex. Bechniţiu) iar alţii care nici nu ştiu ce va să zică a fi convins şi au numai păreri care se schimbă după împrejurări şi după înrâuririle la care sunt supuşi».

«Activitatea lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu» este titlul lucrării lui Olimpiu Boitoş apărută în 1927, la Cluj, la Editura revistei „Societatea de Mâine”. Aici se explică una din cauzele politice ale momentului apariţiei cotidianului sibian, iar capitolul „Ideile politice ale lui Slavici în acţiunea Tribunei” scoate la lumină conceptele politice ale directorului fondator, acesta declarând consecvent că „el nu este un om politic şi mai ales nu ca om politic a venit la Tribuna, ci ca om de cultură şi direcţia culturală a ziarului o reprezintă”. Reproducem secvenţial pasaje edificatoare:

«De tînăr, în anii de Universitate, Slavici avea o concepţie limpede despre situaţia politică a poporului român. Dela Viena trimite la „Convorbiri Literare” în anul 1871 un studiu, mai mult sociologic decât istoric, intitulat „Studie asupra maghiarilor”, care înfăţişează o judecată pozitivă, în lumina principiilor sociologice moderne, asupra fiinţei etnice a poporului maghiar, asupra dezvoltării lui istorice şi asupra capacităţii lui politice şi culturale. (...)

Pentru Slavici maghiarii sunt un popor plin de vigoare, cu o individualitate distinctă, care s’a manifestat însă nu în domeniul creaţiei culturale, ci mai mult într’un sistem de organizaţie politică, înjghebând ei îndată după descălecarea lor în cercul Carpaţilor un Stat cu o oarecare independenţă, pe care au mărit-o cu timpul, iar acum, adecă în a doua jumătate a veacului XIX, voesc să o desăvârşească. În statul acesta însă maghiarii n’au avut, ca poporaţie, nici o majoritate relativă; de aceea temelia statului lor era şubredă şi scopul lor apropiat era desnaţionalizarea popoarelor conlocuitoare cu ei, ca să-şi poată menţine şi pe viitor statul politic. Sistemul de maghiarizare a naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria era salvarea lor şi pentru reuşita acestui sistem maghiarii şi-au mobilizat toate forţele politice şi culturale. Slavici spune, că acest sistem este în acelaş timp „cea mai perfectă din creaţiunile spiritului lor”.

În opoziţie cu poporul maghiar, poporul român este mai bine dotat cu aptitudini culturale. Conştient de superioritatea lui spirituală, românul priveşte cu oarecare dispreţ asupra popoarelor dimprejurul lui. Lipsit de o conştiinţă politică, el are vie conştiinţa naţională, care explică conservarea lui etnică în decursul veacurilor, deşi a fost împărţit sub atâtea stăpâniri străine. Necesitatea de viaţă a poporului român, Slavici o vedea, în împrejurările de atunci, în unitatea vieţii lui culturale, pe deasupra graniţelor politice, cari nu erau croite după interesele acestui popor. De sigur că un stat unitar, care să îmbrăţişeze pe toţi românii, ar fi cea mai bună condiţie a desvoltării acestui popor şi a formării lui „definitive”, ca un popor creator de cultură, dar Slavici, care se credea un realist interpret al situaţiilor, nu cădea pe astfel de „utopii”, ce se vor împlini poate odată, dar nu acum. De aceea totdeauna a privit situaţia politică a românilor din Ardeal independent de Regatul român, condamnând orice amestec al României în afacerile politice ale ardelenilor.

Deasupra acestei fracţiuni a românilor şi deasupra poporului maghiar cu aspiraţiile lui şoviniste stătea însă Imperiul Habsburgic şi Casa domnitoare de Habsburg. Puterea acestei Case domnitoare şi trăinicia acestui Imperiu, Slavici niciodată nu le-a pus la îndoială. Mai întâiu fiindcă nu vedea putinţa unei alte constelaţii politice în Europa de mijloc şi de răsărit, ş’apoi fiindcă Habsburgii, după credinţa lui, erau şi scutul de apărare al românilor din Monarhie faţă de şovinismul ungurilor. Habsburgii, zicea Slavici, au avut un rol istoric, armonizarea intereselor diferitelor naţionalităţi din Monarhie, inclusiv Ungurii, iar pentru români ei au fost un fel de providenţă, sub scutul căreia poporul nostru şi-a câştigat pe rând unele drepturi politice contestate de celelalte naţiuni din Ardeal, în baza unei tradiţii de câteva veacuri, şi sub scutul căreia poporul român nădăjduieşte să-şi câştige toate libertăţile cetăţeneşti şi politice care îi sunt de lipsă pentru propăşirea lui. (...) în „Telegraful Român” dela Sibiu (din 20 Februarie 1877), Slavici spune:

„De când ne ţinem minte, Dinastia Habsburgilor a fost ocrotitoarea noastră, ea a fost povaţa noastră dela întunerec la lumină; sub scutul ei ne-am desvoltat şi tot sub al ei scut ne vedem viitorul, - Tocmai de aceea nu a fost în viaţa noastră nici un moment, în care noi să fi slăbit în credinţa noastră către Dinastia Habsburgilor”.

Existenţa unui stat şi chiar, sau mai ales, a unui popor care nu trăieşte într’un stat naţional, nu este determinată numai de energia lui vitală, ci este condiţionată şi de mediul politic în care este aşezat, care poate fi favorabil, ori nu, unei desvoltări progresive a respectivului stat, sau popor. Poporul român, de rasă latină, este aşezat în mijlocul unui semicerc de popoare slave, care se completează spre apus cu poporul maghiar – un izolator faţă de alt grup mare de popoare de altă rasă: popoarele germane. Un ostrov bătut de furtunile istoriei într’o mare de popoare streine de rasa noastră.

Rivalitatea dintre aceste popoare, în trecut, a fost o fericire pentru poporul nostru, în sine prea slab ca să reziste puterii lor de expansiune, dacă râvna de cucerire a fiecăruia în parte nu s’ar fi ciocnit cu râvna celuilalt. Oscilând, printr’un abil simţ „diplomatic”, în sfera de interese a acestor naţiuni învecinate, poporul român şi-a menţinut o relativă îndependenţă în Principatele Dunărene. Pentru dăinuirea poporului nostru în viitor, dat fiind că aceleaşi împrejurări externe ameninţătoare mai persistă, aveam nevoie încă de tradiţionala diplomaţie pentru a ne menţine fiinţa etnică, mai ales că nu eram închegaţi într’un stat politic unitar şi naţional. Slavici căuta deci pericolul extern pentru poporul nostru şi mijloacele de apărare împotriva acestui pericol». (va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

casino

CibinFEST

Profesional PN

Neo Plan

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia