Tribuna
2019-anul tribuniştilor (XXIV): De o sută de ani respirăm prin presă - V. Babeş despre "Raiul românului”! - Istoria noastră politică se confundă cu istoria presei româneşti!
Marius HALMAGHI
1331 vizualizari
2019-anul tribuniştilor (XXIV): De o sută de ani respirăm prin presă - V. Babeş despre

Tribunistul răşinărean Octavian Goga scria: «Istoria noastră politică se confundă cu istoria presei româneşti. Ideea naţională şi-a propagat evanghelia ei prin aceste tipare indispensabile. De o sută de ani respirăm prin presă, gazetele sînt plămînii noştri”. Acesta este motto-ul cu care Stelian Vasilescu deschidea capitolul: “Pe scurt despre gazete şi gazetari din Transilvania şi Banat». În “Studii de literatură română şi comparată” (cap. Presa Transilvaniei), istoricul şi criticul Ion Breazu scria: «Presa Transilvaniei de dinainte de 1918 a fost cu siguranţă o mare victorie, dovadă strălucită de inteligenţă, de înţelepciune, de iubire de neam şi de marile idealuri ale umanităţii, de simţ social şi stăruinţă pe drumul progresului, de eroism şi spirit de sacrificiu - tot atâtea calităţi care caracterizează popoarele alese».

În lucrarea „Publicişti precursori ai Marii Uniri”, Stelian Vasilescu făcea constatarea: «Aşa cum numele lui Vulcan nu poate fi despărţit de al „Familiei”, al lui Slavici de „Tribuna”, al lui Alex. Roman de „Federaţiunea”, tot aşa nu pot fi despărţite numele familiei Mocioni şi al lui Vincenţiu Babeş de „Albina”, tipărită la Viena (apoi la Budapesta) şi care vreme de mai bine de zece ani (27 martie 1866 – 31 decembrie 1876) se va constitui într-un moment foarte important în istoria cultural – politică a românilor din Transilvania şi Ungaria. Apărută în preajma instaurării oficiale a dualismului, „Albina”, sprijinită material de Andrei, Anton, George şi Alexandru Mocioni, marii mecenaţi din Banat, va arăta în „Programul” semnat de cei patru numiţi aici că este „organ naţional independent şi liberal pentru toate interesele întregului popor român, adică o foaie naţională generală” care se vrea sprijinită spiritualiceşte şi în acelaşi timp să concentreze forţa spirituală „din tot corpul naţiunii, din poporul român întreg”. Sub conducerea lui Vincenţiu Babeş gazeta îşi propune să se ocupe de politica naţională dar în acelaşi timp de economia şi de cultura românilor.(...) „Albina” va fi un puternic adversar al dualismului (...). Atitudinea panromânească a publicaţiei este evidentă, de nenumărate ori (de altfel apărea şi o rubrică „România”): „este timpul – citim în paginile „Albinei” – să ne gîndim mai măreţ, a privi mai departe, a ne aduce aminte că suntem patrusprezece milioane de români”. Gazetarul Vincenţiu Babeş este încă prea puţin cunoscut. Dacă dăm crezare unei statistici (...) care totalizează cca 5000 (cinci mii) de articole scrise de el, ne putem da seama ce a însemnat pentru acest protagonist al vieţii politice româneşti din Ungaria şi Transilvania presa căreia i s-a dedicat, nu numai la „Albina”, şi cît de mare a fost încrederea lui în ziar – ca armă de luptă. De altfel dintr-o scrisoare trimisă din Viena, la 31 oct. 1850, lui Bariţ, am reţinut acest „amănunt”: „crede-mă că până alaltăieri, marţi, am scris cîte 14-15 ore pe zi”. În cazul lui Vincenţiu Babeş realizăm mai bine cît de strînsă era activitatea omului politic (să nu uităm că el a fost multă vreme preşedintele P.N.R.) cu aceea de gazetar militant. După debutul din „Foaie pentru minte ...” (el a dus la o polemică cu Andrei Mureşanu, care nu-i agrea încercările literare), în 1849, aflîndu-se pentru scurtă vreme la Budapesta, va colabora la „Amicul poporului” scrisul său fiind acum pus în serviciul publicisticii naţional politice şi sociale a poporului român. Acum va scrie despre credinţa, care nu-l va părăsi niciodată: „Raiul românului numai chiar în cultura limbei sale şi în dezvoltarea liberă nependente a naţionalităţii sale genetice – fireşte la noi sub protegerea naţionalităţii politice – se poate afla”. În acelaşi articol el mai afirmă, fără echivoc: „Românul încă are limbă şi apoi ce limbă! – nu vrea să o schimbe pe a nimănui, în ea vrea să-şi trăiască viaţa şi să-şi dezvolte cultura”. (...) În perioada 1880-1890 va scrie pentru „Familia”, „Tribuna”, „Gazeta Transilvaniei” dar şi pentru ziare străine ca l’Europe . Îl va ajuta în activitatea de la „Romänische Revue” pe celălalt mare gazetar bănăţean, Cornel Diaconovici, şi, din considerente politice, acceptă să facă parte din conducerea „Institutului tipografic” de la Sibiu; Valeriu Branişte i-a cerut şi i-a obţinut colaborarea în paginile „Dreptăţii” ...». Deviza „Albinei” era „Daco-România morală, culturală, una şi indivizibilă”, aici debutând (în 1870) ca publicist, Mihai Eminescu. Babeş a participat activ la întemeierea şi organizarea Mitropoliei Ardealului, militând împreună cu fiul său Emil (avocat în Budapesta) - sub coordonarea arhiepiscopului Andrei Şaguna – pentru aplanarea disensiunilor dintre români şi sârbi. Multe articole ale sale, în legătură cu legile şcolare şi cu naţionalităţile din Ungaria sunt semnate cu pseudonimul Argus (sursa: Maria Berenyi, Personalităţi marcante ...).

În „Albina” (nr.39/28 iunie 1898) apărea articolul „Mitropolitul Şaguna” (Gheorghe Adamescu), din care reproducem începutul: «În ziua de 16 Iunie, fiind aniversarea morţii lui Şaguna, Românii din Transilvania au făcut cu acest prilej o pioasă serbare întru aducerea aminte a acestui luptător de la 1848 şi întemeietor al Mitropoliei greco-răsăritene din Ardeal». Cea mai importantă lucrare a lui Vincenţiu Babeş a fost „Causa limbelor şi naţionalităţilor în Austria, pertraptată de Unu românu” (1860), considerată un adevărat program politic din care s-au inspirat Mocioneştii, conceptul de federalizare pe baze naţionale regăsindu-se, mai târziu, în gândirea politică a lui Aurel C.Popovici. Tribunistul Sever Bocu îi făcea o prezentare simplă, în „Drumuri şi răscruci”: «Polihistor, enciclopedist în cea mai înaltă accepţiune a cuvîntului ... unul din cei mai culţi deputaţi ai parlamentului din Budapesta, (...) Viaţa şi activitatea sa au fost puse, cu un total devotament, în slujba neamului său. Fapt pentru care Vicenţiu Babeş trebuie aşezat în Pantheonul nostru naţional, la loc de cinste». Urmele familiei Babeş se regăsesc în multe localităţi, cel mai renumit fiu (din cei nouă copii, Vincenţiu Babeş fiind căsătorit cu Sophia Goldschneider, dintr-o influentă familie vieneză) fiind acad. Victor Babeş (1854-1926), autorul primului tratat de bacteriologie din lume, fondatorul Şcolii româneşti de microbiologie.

În lucrarea „Aromânii - Istorie. Limbă. Destin.”, Max Demeter Peyfuss scria: « ... şi diaspora aromână din Europa centrală a fost expusă la o presiune de asimilare, care o asalta din mai multe direcţii şi cu o intensitate formidabilă. Scurta înflorire pe care literatura aromână a înregistrat-o la Viena şi la Budapesta ar fi fost numai un episod dacă
n-ar fi avut consecinţe enorme asupra raporturilor dintre aromâni şi dacoromâni. Negustorii şi bancherii din diaspora aromână se prezentau, iniţial în Ungaria şi la Viena, în secolul al XVIII-lea, nu fără conştiinţa de sine; în toate privilegiile şi actele numeroasele lor comunităţi bisericeşti era vorba de greci şi vlahi „Griechen und Walachen”, iar în inscripţia de pe biserica din Miskolc (Ungaria), la 1782, era vorba numai şi numai despre vlahi. Dar la Viena germanizarea era tot atât de rapidă ca maghiarizarea în Ungaria, şi în ambele cazuri această ascensiune se producea printr-un stagiu intermediar de grecizare care servea mai bine nevoia de renume social al aromânilor nou-îmbogăţiţi, decât originea lor „valahă”, mizerabilă în ochii societăţii maghiare. În Ungaria s-a realizat şi procesul foarte interesant de românizare a aromânilor (putem s-o numim şi dacoromânizarea lingvistică), Acest mediu a dat naştere unor personalităţi marcante ca mitropolitul Andreiu Baron de Şaguna (1809-1873), mecena Emanoil Gojdu (Gozsdu, 1802-1870), sau membrii celor două ramuri ale familiei de Mocioni (Mocsonyi)».

(va urma)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

Thyssenkrupp System Engineering GmbH

casino

CibinFEST

Lansare proiect Cod SMIS 126210

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia