Tribuna
brukenthal museum
2019-anul tribuniştilor (XIX):
2019-anul tribuniştilor (XIX):
a fi redactor e lucru greu, nu-i destul să ştii scrie şi să ai idei şi sentimente - Miercurea, jurnal socialist - Trebuie să te ştii şi păzi cînd scrii!

În lucrarea "Publicişti precursori ai Marii Uniri" (1988), Stelian Vasilescu prezenta capitolul intitulat sugestiv: "Valeriu Branişte, soldatul idealului naţional", relaţia acestuia cu familia Mocioni fiind una cu totul specială. Născut în 10/22 ianuarie 1869, în comuna Cincu Mare, tatăl fiind Moisă Branişte (fiu de iobag, publicist, coautor al unui manual de stenografie, prim-pretor) şi mama Maria Vlad (fiică de preot) a urmat şcoala pri­mară în comuna natală, apoi la Sighişoara şi Sălişte (aici fiind singurul an de studii unde a învăţat în limba ro­mână). După absolvirea li­ceului din Braşov, urma fa­cultatea de filologie şi filozo­fie din Budapesta, fiind unul din mulţii bursieri ai Fun­daţiei Gojdu. Ca student ac­tivează în societatea "Pe­tru Maior" (vicepre­şedinte), par­ticipând la redactarea unor părţi din "Replica". Li­cenţa o ia în filologie română, ger­mană şi literatură ma­ghia­ră, susţi­nând teza de doc­torat "Andrei Mureşanu" (magh.: Mureşanu András, 1891).

Debutul publicistic l-a avut în "Tribuna", chiar în anul fondării. Ambiţia de a fi publi­cist poate fi o lecţie de viaţă pentru mulţi tineri: "are loc întâlnirea lui Branişte cu nestorul gazetăriei româ­neşti, George Bariţ, cunoscut bun al tatălui său. Era, în 1883, la Sibiu. Tatăl său, Moisă Branişte, îl duce la întîlnirea lui cu Bariţ. Despre convorbirea de atunci Bra­nişte a scris de mai multe ori: "Şi ce vrei să te faci? Con­tinuă cu blîndeţe bătrânul (Bariţ) întrebările sale bine­voitoare. Încă înainte de-a putea răspunde tatăl meu, care frămînta în creierii săi mari planuri privitoare la viitorul meu, am răspuns cu hotărîre: Redac­tor. ... Bătrînul Bariţiu a înce­put să dea din cap ... "Dragul meu, a fi re­dactor e lucru greu. Nu-i des­tul să ştii scrie şi să ai idei şi sentimente. Nu! Trebuie să te ştii şi păzi cînd scrii. Iată eu scriu de aproape o jumă­tate de veac. Şi ştii cum scriu? Iată fiecare vorbă ce o scriu, ţin înaintea ochilor codul penal şi îmi închipui că la spatele meu stă jandar­mul! În vremurile de astăzi numai aşa poate scrie un re­dactor român. Cine nu scrie aşa, cine nu are necontenit paragraful legii în faţă şi jandarmul în spate, cînd scrie, acela dragul meu, mai mult strică decît direge cu scrisele sale".

Şi-apoi întinzându-mi cu bunătate mîna la despărţire zise: "Dar poate că tu, dragul meu, să ajungi zile mai bune". Vorbele bătrînului mi s-au întipărit în suflet ca tăiate în granit. După zece ani - bătrânul Bariţiu murise - iată-mă pe neaşteptate ... redactor. Pe la mijlocul anului 1884, la Sibiu apărea Tribuna. Peste câteva luni, Valeriu Branişte îşi vedea numele trecut sub o culegere de folclor în coloanele foii lui Slavici. El a trimis redacţiei prima culegere masivă din creaţia populară - aproape o sută de poezii - şi ea se publică, în octombrie 1884, în cinci numere ale ziarului (Foiţa Tribunei, 1884, nr. 143-147, cu titlul "Chiote populare", adunate din Valea Buii). În timpul studenţiei va trimite mai multe articole, cei din redacţie tipărind unele din ele în fruntea ziarului. În felul acesta, Valeriu Branişte se formează în spiritul tribu­niştilor sibieni, adepţi ai idei­lor Partidului Naţional Ro­mân. Tot pe atunci, în vacan­ţe, la Miercurea, localitatea unde erau părinţii, Branişte scoate, scrisă de mînă, "Miercurea, Jurnal socialist" (!) pagini "cu mult umor, oglindind realitatea socială, criticând moravuri, obiceiuri ale cercurilor politice condu­cătoare, sta­rea de lucruri nesatisfăcătoare în admi­nis­traţie şi atmosfera provin­cială". Ajuns profesor la Braşov, va continua colabo­rarea la "Tribuna" unde va publica: studii politice, de folclor, istorie şi la "Gazeta Transilvaniei" şi "Transilva­nia". Şi dintr-odată primeşte o depeşe de la Ioan Raţiu, preşedintele P.N.R. care-l cheamă la Sibiu, pentru a fi încadrat la "Tribuna": "Supremul şef al partidului naţional m-a chemat şi eu, ca soldat credincios, am urmat îndată chemării". De­oarece Curtea cu juraţi din Cluj condamnase redacţia "Tribunei", in corpore - Sep­timiu Albini, I. Rusu Şirianu, Andrei Balteş, Al. Dordea -, pentru o informaţie al cărei autor nu putuse fi descoperit (era Ion Curiţia, subloco­tenent de honvezi), Ioan Raţiu îl numeşte pe Branişte conducătorul ziarului (la 17/29 august 1893). Ajunsă la Bucureşti, vestea nu este pe placul lui Eugen Brote, care din România încerca să impună redacţiei sibiene punctul lui de vedere, aservit politicii lui D. Sturdza, orientare cu care Branişte nu era de acord.

Pînă la urmă, partida va fi câştigată de Brote, tînărul gazetar fiind nevoit să părăsească redacţia la mai puţin de 120 de zile de la sosirea la Sibiu. Aici, la Tribuna, însă Branişte va face dovada că este un bun conducător de gazetă şi un ziarist dotat, cult, exigent, intransigent. Vremurile erau deosebit de grele pentru gazetarii români care luau tot mai mulţi, şi tot mai des, drumurile închisorilor de la Seghedin, Vac, Cluj, etc. Avusese loc "Procesul Repli­cii", şi se pregătea mon­struo­sul proces în care vor fi condamnaţi 15 luptători români transilvăneni, în frunte cu Vasile Lucaciu.

Branişte dă dovadă de curaj, în scrierile sale, pu­blică articole ale colabora­torilor, care discută, aprins, problemele cele mai impor­tante pentru viaţa politică-social-culturală a românilor. Va tipări "Seghedinul" (Im­pre­siuni), reportaj în care va elogia activitatea luptătorilor pentru dreptatea naţionalită­ţilor din monarhie, paginile fiindu-i închinate lui Svetozar Hurban-Vajanski, pe care-l cunoscuse în cele opt zile pe care le petrecuse, şi el, în celebra închisoare maghia­ră. (n.a.: Svetozar Hurban-Vajanski (1847-1916) publicist, poet, om politic slovac, mare prieten al românilor). Branişte reproduce în reportajul său aceste cuvinte ale luptătorului slovac: "De familie nu mă doare, suferă şi ei dimpreună cu mine, cauza pentru care suferim prin sfinţenia ei ne dă puteri să suportăm toate (...) Mi-e dor însă să văd zorile învingerii, mi-e sete, grozav de sete, să gust libertatea popoarelor". Despre ceea ce a putut să facă la "Tribuna", în câteva luni doar, vorbeşte chiar el: "Primul lucru ce                l-am introdus la "Tribuna" a fost tonul urban, liber de personalităţi ... Am sistat sistemul de a pune cule­gători tipografi ca redactori responsabili la foaie. Cum nu aveam nici o şcoală poli­tică, scriam articole de sentiment sau ironie, cu aliure revoluţionare şi iredentiste (citeşte patriotice - S.V.). Colaboratorul Augustini des­pre care am scris amintirile hazlii "Qui pro Quo" era încîntat. Aceasta era muzica ce-i plăcea ...  Îl aduce re­dactor responsabil al "Tri­bunei" pe Cornel Scurtu, de la Braşov, cel cu care se bătuse în duel pentru pro­bleme politice, duel pentru care făcuse zilele de puş­cărie de la Seghedin. Sistea­ză apariţia articolelor anti-mocioniste, (Mocioniştii nu erau pe placul celor de la Sibiu fiindcă nu recoman­daseră ducerea Memoran­dului la Împăratul de la Viena). Branişte face dovada unor reale calităţi de condu­cător de revistă. Dar acest lucru nu a contat în faţa disputelor interne de partid, cîştigate în final de Brote, care a hotărît înlăturarea din redacţie a celui ce nu-i accepta punctul de vedere în acţiuni politice.

Redactorul va suferi o grea înfrîngere morală. La 25 oct. 1893 Valeriu Branişte îi scria mamei sale, de la Sibiu: " ... Toată politica naţională stă acum în mine (n.a.: îngrijitorii volumului socotesc că afir­maţia este o autoironie ... ) cît voi duce-o nu ştiu. Cei din Timişoara mă roagă să mă duc la ei (mocioneştii - subl. S.V.) îmi promit 1200 florini şi 5% din venitul brut ce va fi dat peste 1000 abonaţi. Alţii voiesc să înfiinţeze o foaie nouă, să mă duc acolo director (Braşov), consistoriul îşi bate capul cum să mă facă iar profesor (eu nu le merg pe clei), cu Brote sîntem în "striche" (popular, în conflict) (...) "Tribuna" o fac eu cu Scurtu şi Dordea. Lucru destul dar îmi place. Nu vă speriaţi de încurcă­turile acestea, într-o lună se va aranja totul".





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis



targul de cariere

classic junior

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia