Tribuna
2019-anul tribuniştilor (L): sans argent, l’honeur n’est qu’une maladie -
Marius HALMAGHI
3978 vizualizari
2019-anul tribuniştilor (L): sans argent, l’honeur n’est qu’une maladie -
se vor uni formând o Românie mare şi puternică - nivelul moral şi cel politic al societăţii - onorabilul public cititor!

 

Continuăm reproducerea selectivă din lucrarea lui Ioan Slavici „Zbuciumări politice la românii din Ungaria”, cap. „Miseriile presei”: « ... cu cât mai căzut e nivelul moral şi cel politic al societăţii, cu atât mai adese-ori e nevoit să-şi amăgească cititorii ascunzându-le adevărul, spuindu-le la strâmtorare şi minciuni, restălmăcind, exagerând, ori născocind fapte, ridicând în slava cerului pe stăpâni, ocărând pe adversarii acestora, zăpăcind minţi, stricând inimi şi propagând duhul cel rău în cercul său de înrâurire. Nu socotesc dar vinovaţi nici pe aceia dintre colegii mei, care m’au acoperit de ocări, ci le fac deplină dreptate, recunoscând, că interesele de partid ori cele comerciale i-au silit să mă scoată chiar mort şi să-mi cânte prohodul. De oarece însă tot mai trăiesc şi înţeleg cuvintele, pentru care fie partide politice, fie fruntaşi vrednici de toată lauda ţin ca aşa numita cestiune naţională să fie mereu agitată, îmi voi da silinţa să arăt, cum pentru ziare cestiunea aceasta e un fel de comoară nesecată. Ani de zile de a rândul şi mai ales în timpul celor din urmă alegeri din Ungaria ziarelor noastre, totdeauna bine informate şi „bine inspirate”, au publicat în fiecare zi fel de fel de ştiri senzaţionale, unele luate din vânt, altele exagerări ale faptelor în adevăr petrecute, cele mai multe născocite din adins spre a-i ţine pe cititori în continuă emoţiune. S’ar putea scrie cărţi întregi despre aceste ştiri sensaţionale, care ziua a doua după publicarea lor au fost desminţite ori rectificate, şi nota caracteristică a timpului e, că nici odată ziarul, care a publicat ştirea, n’a avut buna credinţă de a publica şi rectificarea ori desminţirea, eară publicul s’a lăsat să fie amăgit. Câte-va exemple mai concludente. (...) Tribuna ... a publicat ştirea de tot fantastică, că în cercul electoral al Beiuşului solgă-birăul a prostit peste trei-zeci de alegători români făcându-i să creadă, c’au fost osândiţi la moarte pentru-ca, făgăduindu-le graţiarea, să-i înduplece a vota contra Părintelui Dr. V. Lucaciu, idolul lor. N’a fost publicată nici desminţirea acestei ştiri, căci interesul causei cere, precum se vede, ca onorabilul public cititor să-i creadă pe Bihoreni atât de tâmpiţi, cum trebue să fie pentru-ca să poată fi traşi în felul acesta pe sfoară. Aşa s-a urmat şi se urmează zi cu zi. (...) „Tribuna” a publicat din pana unui „fruntaş” un articol în care se susţinea, că comitetul partidului naţional e reprezentantul „legal” al Românilor din regatul ungar, deşi nu există nici o lege, în virtutea căreia s’a constituit acel comitet, şi sunt foarte mulţi Românii, care nu recunosc autoritatea lui. Un ziar din Bucureşti, reproducând acel articol, încredinţează pe cititorii săi, că el a fost scris de dl Dr. I. Mihu. „Tribuna” în urma intervenirii d-lui Dr. I. Mihu spune că informaţiunea ziarului din Bucureşti e greşită, iar acesta nu are aici faţă cu d-l Dr. Mihu, nici faţă cu cititorii săi respectul şi buna credinţă de a reproduce reactificarea publicată în „Tribuna”. Ce temeiu se poate pune pe cele publicate în coloanele unor ziare, care-şi bat astfel joc şi de „fruntaşi” şi de cititori!?

Universul” a avut la 29 Iulie v. un „mare succes”: a publicat un „interview” cu Părintele Dr. Vasile Lucaciu, care, vorbind despre atitudinea guvernului ungar faţă cu poporul român, a zis, între altele, că „astăzi (guvernul) cugetă serios la împrejurarea, că acest popor va spune odată un veto puternic tiranilor şi-şi va cuceri drepturile naţionale fără voia lor, chiar peste capetele lor”. E ori nu adevărat, c’a zis-o Părintele Dr. V. Lucaciu aceasta!? Dac’am admite c’a zis-o şi-o crede, am insinua, că e om de bună credinţă, dar lipsit de bun simţ. Dac’am presupune că a zis-o fără să o creadă, am zice că e un şarlatan comun, care vrea să prostească lumea. Într’un caz şi într’altul le face un bun serviciu duşmanilor noştri, care au dreptul de a se folosi de toate mijloacele, ca să nimicească poporul, care vrea să spune un „veto puternic” şi să treacă „peste capetele” altora. Părintele Dr. V. Lucaciu e însă om matur şi destul de cumpenit pentru-ca să nu grăiască asemenea vorbe nechibzuite, care pun pe Români şi pe partidul său îndeosebi în o lumină falşă şi compromiţătoare. Acela, care vrea să prostească lumea, e „ reporterul” dela „Universul”. El n’are să rectifice.

Tribuna” dela Arad a publicat în numărul de la 10 august o dare de seamă despre o serbare pusă de d-l Nic. Iorga la cale în Câmpina. Ni se spune în acea dare de seamă, că d-l Profesor N. Iorga, într-o conferinţă ţinută la acea serbare, a spus, că „în curând va veni ziua, în care Românii din toate ţările se vor uni formând o Românie mare şi puternică”. Mare vorbă, pe care la Câmpina o grăieşte uşor şi-un om mai mic decât d-l Profesor Nicolae Iorga. Deoarece lui Dumnezeu şi Domnului Profesor Nicolae Iorga toate îi sunt cu putinţă, nu ni-e greu să credem, c’a zis d-l Iorga la Câmpina vorba aceasta; n’ar fi însă zmintit celce ar zice, că fie zmintit, fie şarlatan a fost cel ce-a reprodus-o – aşa netam-nesam în coloanele „Tribunei” din Arad, unde ea nu sună ca la Câmpina. În timpul căldurilor de vară s’a plimbat pela Bucureşti, ca să se mai răcorească, unul dintre reprezentanţii legali ai Românilor din regatul ungar, d-l Dr. Ştefan Csicsó Pop, deputatul trimis de Şirieni în dieta din Budapesta. Fiind şi eu Şirian de baştină şi ţiind la Şirienii mei, în mijlocul cărora am crescut şi între care am multe rude şi mulţi prieteni din copilărie, am urmărit cu deosebită atenţiune „gestele” şi „gesturile” distinsului oaspe, pe care unul dintre marile ziare l’a luat în antrepriză”. Noi avem între „fruntaşii” din regatul ungar oameni crescuţi în şcoli maghiare şi trăiţi în societatea maghiară, care nu cunosc nici istoria neamului românesc, nici literatura noastră naţională şi nu mai sunt în stare să înţeleagă felul de a gândi al românilor. Mulţi dintre dânşii sunt susţinători zeloşi ai cauzei române, dar o susţin pe aceasta ca Maghiarii pe cea maghiară. Unul dintre aceştia e şi vrednicul reprezentant al Şirienilor, un fel de Csicsó Pista barátom, care dă vârtos şi cu rost şi fără rost. Nu mă îndoiam dar că el va vorbi la Bucureşti parc’ar fi la Kecskemet ori pe pusta Hortobágy. Tot nu mă aşteptam însă la ceeace mi-a fost dat să citesc două, trei, patru, chiar cinci zile dearândul în coloanele ziarului ce l’a exploatat ca pe o mină de pietre scumpe. Ceeace distinsul deputat din dieta ungară a spus la Bucureşti despre politica cea mare a împăraţilor, despre convenţiunea militară încheiată între România şi patria sa, despre lipsa de pricepere a regelui Carol I, despre uşurinţa tuturor sfetnicilor săi, despre mişelia celor ce nu-l înţeleg şi despre Universitatea din Braşov întrece toată închipuirea. Pe mine nu mă iartă firea să cred, că alesul Şirienilor poate să vorbească asemenea bazaconii, şi cred mai bucuros, că „reporterul” le-a ticluit toate potrivit cu interesele de partid, ori cu cele comerciale.

Din aceste puţine exemple resultă, că nu numai că nu li se cere, dar în anumite împrejurări nici nu li se iartă ziariştilor să fie de bună credinţă faţă cu cititorii lor: ei au să servească cu orice preţ partidul ori întreprinderea, şi o insinuare perfidă, o calomnie îndrăzneaţă, o minciună sfruntată ori o prostie spusă „la ţanc” e dovadă de dibăcie, neruşinarea e bărbăţie, iar laşitatea e prudenţă, dacă se produce efectul intenţionat. Pot ziariştii să se încălzească pentru idealuri ori să se avânte pentru cauze bune, dar numai câtă vreme aceasta se concordă cu interesele de partid ori cu cele comerciale. Celce trece peste aceste are să-şi aducă aminte de versul lui Racine:

Mais, sans argent, l’honeur n’est qu’une maladie” (Les plaideurs. Act. I. Scena I).»





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Muzeul Brukenthal

Infinity Ink. Photography

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia