Tribuna
PNL
A 103-a Adunare Generală a ASOCIAŢIUNII
14 -19 noiembrie 2008, Sibiu
14 -19 noiembrie 2008, Sibiu
Cuvântul preşedintelui Onorată Adunare Generală,
Noi, astriştii, avem bucuria şi plăcerea, ca azi, 15 noiembrie 2008, să ne întâlnim la Sibiu, la cea de 103-a Adunare Generală a celei mai vechi şi renumite societăţi culturale româneşti – Asociaţiunea Transilvania pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA.
Înainte de toate aş dori să mulţumesc tuturor delegaţiilor despărţămintelor participante, care în condiţiile dificile ale crizei economice mondiale, au lăsat totul pe umerii celorlalţi membrii ai familiei şi au venit la Sibiu pentru a aduce un omagiu primului preşedinte al Asociaţiunii, Mitropolitul Andrei Şaguna.
Mulţumim invitaţilor şi celor care au venit alături de noi pentru a cinsti memoria celui care şi-a sacrificat sănătatea şi viaţa pentru binele şi prosperitatea neamului său.
Această manifestare, ca şi toate din acest an şi din cei care vor urma până în 2011, se desfăşoară sub cupola împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA în 1861, la Sibiu.

Demn auditoriu,


Istoria unui popor se făureşte prin angrenarea de valori şi energii ale mulţimilor fără nume. Acestea sunt puse în mişcare şi coordonate de reprezentanţii acestor valori şi energii, îndrumătorii, apostolii acestor mulţimi, aceia care din zbuciumul durerilor şi bucuriilor colectivităţii sintetizează credinţa de granit în idealuri decisive pe calea aspră a desăvârşirii acelui neam.
Unul dinte aceşti eroi ai românilor a fost Mitropolitul de veşnică amintire Andrei Şaguna. Erou, deoarece a fost puternic şi a semănat credinţă şi cultură.
De pe pragul celor două instituţii pe care le-a iubit – Biserica şi Asociaţunea ASTRA, timp de douăzeci şi cinci de ani din viaţa sa zbuciumată a jertfit-o pentru prosperitatea poporului său.
Când a venit pentru prima dată la Sibiu, ca un trimis al lui Dumnezeu, el a găsit o biserică slabă şi dezorganizată, un popor înrobit spiritual şi economic. Cu mintea sa ageră, imediat şi-a pus în gând salvarea românilor din bezna în care se ascundeau. Acest lucru l-a adus la cunoştinţă acestora cu prilejul istalării sale ca episcop (aprilie 1848): „Pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept şi cu voie către tot ceea ce este adevărat, plăcut şi bun să-i trag.”
Revoluţia de la 1848 i-a oferit primul prilej tânărului episcop să devină reprezentantul diplomatic al românilor la Viena, Pesta şi pe lângă Guvernul Transilvaniei.
După înfrângerea revoluţiei paşoptiste, Andrei Şaguna a înţeles, ca şi alţi cărturari ardeleni, că singura cale prin care românii din Transilvania pot să-şi obţină drepturile şi aspiraţiile spre libertate este ridicarea lor prin cultură.
Pentru a atinge acest ţel el şi-a precizat un program cultural-social economic care viza îmbunătăţirea stării intelectuale, morale şi materiale a românilor ardeleni, cu precădere a tinerilor.
Încă de la Sinodul din 1850 el a pornit crearea Institutului Eparhial Pedagogic-Teologic, având ca scop asigurarea cu preoţi calificaţi a locaşurilor de cult existente şi a celor care vor fi înălţate în viitor, cât şi cu dascăli pregătiţi care să predea în şcolile poporale româneşti.
În paralel, Şaguna a pornit acţiunea de înfiinţare şi înmulţire a şcolilor poporale şi a şcolilor medii româneşti din Ardeal. Printre realizărle de frunte s-au situat Gimnaziul şi apoi Liceul Greco-Ortodox din Braşov, Şcoala Normală din Sibiu şi Liceul Românesc din Brad.
Tot în 1850, el a înfinţat cu bani proprii tipografia „Arhidicezană” prin care ulterior s-au publicat mii de cărţi şi reviste adresate românilor transilvăneni.
În 1852 apare primul număr din Calendarul diecezan (azi sub denumirea de Îndrumător Bisericesc) iar de la 3 ianuarie 1 1853 fondează ziarul „Telegraful Român”, ambele publicaţii cu apariţie neîntreruptă până în zilele noastre.
Întrea anii 1859-1862, alături de mitrolpolitul Blajului, Alexandru Sterca Şuluţiu, baronul Vasile Ladislau Pop, Ilie Măcelariu, gazetari George Bariţiu şi Iacob Mureşan, luptă pentru câştigarea autonomiei Transilvaniei, realizată la 1863 prin Dieta de la Sibiu, care a decretat „egala îndreptăţire a naţiunii şi limbii româneşti în Ardeal”.
Tot marelui Şaguna îi datorăm evenimentul din primăvara anului 1860, când un număr de 176 de cărturari români înaintează guvernatorului Liechtenstein o petiţie prin care se cere aprobarea pentru înfiinţarea „unei reuniuni, a cărei chemare să fie lăţirea culturii poporale şi înaintarea literaturii, cu puteri unite”.
După istovitoare drumuri la Viena, pentru discuţii lămuritoare la Curtea imperială şi la guvernator, datorită caltăţii sale deosebite de diplomat şi în urma prezentării statutelor viitoarei asociaţii, marele bărbat obţine aprobarea de înfinţare a societăţii. Astfel la 23-27 octombrie 1861 are loc adunarea de constituire a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA.
În această primă adunare generală, recunoscându-i-se meritele în înfiinţarea Asocaţiunii, a fost ales primul ei preşedinte. În timpul presedinţiei sale 1861-1868, el va face eforturi deosebite pentru a-i jalona drumul de urmat de către tânăra societate.
Şaguna considera Asociaţiunea ca fiind arma cea mai puternică de luptă a românilor din Ardeal pentru prosperitate şi adevăr. În 1864, el se adresa lui George Bariţiu cu cuvintele de valoare testamentară pentru urmaşi: „Să nu lăsăm, domnule Bariţiu, ca să apuie Asociaţiunea noastră, să o susţinem cu toate braţele, încât, dacă s-ar întâmpla să pierdem toate celălalte drepturi la câte năzuim, să rămânem cu acest mijloc comun de cultură a limbii şi a spiritelor. Zelul nostru pentru Asociaţiune să nu scadă”
În 1864, după eforturi susţinute, a reuşit să realizeze Mitropolia Română Ortodoxă a Transilvaniei cu sediul la Sibiu (desfinţată la 1700), obţinând astfel şi separarea Bisericii Ortodoxe româneşti de cea Sârbă.
La congresul bisericesc ortodox al românilor ardeleni, format din clerici şi mireni s-a discutat şi aprobat „Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe din Transilvania”, elaborat de către Mitropolitul Andrei Şaguna. Această „Constituţie” a Bisericii Ortodoxe din Ardeal era la acea vreme cea mai modernă şi cea mai liberală după care se conducea o biserică.
Pentru lupta sa în promovarea culturii naţionale şi învăţământului românesc în Transilvania, cât şi pentru lupta sa naţională, care va pregăti realizarea Marii Uniri din 1918, în anul 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Marele merit al Mitropolitului Andrei Şaguna a fost că prin ceea ce a făptuit a reuşit să transforme calitatea de conducător bisericesc în armă de apărare şi susţinere a românilor ardeleni în lupta lor pentru drepturi.
Chiar şi în ultimele clipe de viaţă, el a lăsat urmaşilor cuvintele testamentare „Fiţi în pace, nu vă sfădţi”. Prin marile lui fapte şi realizări, acest „dilomat din creştet până-n tălpi”, cum insprat l-a numit Mihai Emnescu, a devenit nemuritor pentru neamul românesc.
Andrei Şaguna ne învaţă că în permanenţă trebuie să fim vigilenţi. Mereu putem fi păcăliţi prin vorbe frumoase pentru a fi menţinuţi în stare de slugi ai altora. Istoria ne demonstrază că oricât s-ar vorbi de frumos interesele tale nu ţi le apară nimeni. Se pare că vremurile pe care le trăim confirmă acest lucru. De aceea, facem un apel conducătorilor acestei ţări şi tuturor celor care au putere de decizie să fie atenţi ca să nu pierdem avuţia lăsată moştenire de înaintaşi. Noi, modeştii lor urmaşi, trebuie mai vârtos să-i cinstim, adunându-ne toate puterile noastre pentru a servi acest neam, încercînd să-l călăuzim pe cărările muncii cinstite şi credinţei în Dumnezeu.
În veci să fie amintirea ta, mare Andrei Şaguna, drum de urmat!




Onorată adunare,


Încă odată, ne expimăm sincerele noastre mulţumiri faţă de cei care ne-au sprijinit în organizarea acestei Adunări Generale.
Bunul Dumnezeu să-i ocrotească şi să le permită ca şi în viitorsă facă astfel de gesturi
Fie ca această adunare să fie binecuvântată de Dumnezeu şi să însemne chezăşia unui drum sigur al unor mari împliniri şi continue spre prosprietate, atât pentru români, cât şi pentru Asociaţiunea noastră.
Fie ca steaua Astrei, aprinsă de Andrei Şaguna şi cărturarii generaţiei sale, să strălucească în veci pe cerul înstelat al neamului românesc.


Onorat auditoriu,



Acum, permiteţi-mi să declar deschise lucraărle Adunării Generale din anul 2008, dedicată omagierii împlinirii a 200 de ani de la naşterea Mitropolitul Andrei Şaguna, cea de a 103-a din istoria Asociaţiuni ASTRA. Ea este prima adunare pe care o organizăm în programul activităţilor desfăşurate sub genericul „150 de ani de la înfiinţarea ASTREI” (1861-2011).
Dorim mult succes lucrărilor acestei adunări.

Prof.univ.dr. DUMITRU ACU,
Preşedintele Asociaţiunii





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
DC

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica