Tribuna
PNL
Pe Drumul Mătăsii în Asia Centrală: Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Uzbekistan
15122 vizualizari
Pe Drumul Mătăsii în Asia Centrală: Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Uzbekistan

DRUMUL MĂTĂSII este vechea şi celebra rută comercială antică ce lega China şi alte ţări asiatice de Europa. A fost folosit din anul 100 î.H, pe o lungime de 6400 km. Începea din Xian, atunci capitala Imperiului Chinez, urma Marele Zid, trecea Munţii Tian Shan şi Pamir, traversa Asia Centrală, Iranul, Asia Mică şi ajungea prin Marea Mediterană în Europa. Veneţianul Marco Polo l-a folosit în secolul XIII. Importanţa acestei rute comerciale constă nu numai în transportarea de mărfuri – mătase (despre care, spune legenda, a fost iniţial folosită de o concubină a Împăratului Galben, mileniul III î.H, contemporan cu faraonul Khufu / Keops), lână, porţelan, orez, aur, argint, dar şi schimburi culturale.
     China a lansat, în 2013, un proiect, etichetat drept faraonic, de a reconstitui vechea şi celebra rută comercială antică, Kazahstanul fiind un punct cheie, şi de a crea un nou Drum „al Mătăsii”, un fel de piaţă globală prin cooperarea multinaţionalelor, care s-ar finaliza în 2049. Costurile s-ar ridica, estimativ, la 1000 de miliarde de dolari. Se fac investiţii în 154 de ţări şi organizaţii internaţionale din Asia, Europa, Africa, Orientul Mijlociu, America care au aderat şi au semnat proiectul. 26 de ţări europene, printre care Rusia, România, participă la acest proiect. Se opun acestui proiect ţări europene occidentale (cu excepţia Italiei), Japonia, SUA, India.
    Revenim la traseul antic al Drumului Mătăsii în Asia Centrală din Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Uzbekistan, ţări pe care le-am vizitat într-o excursie organizată în perioada 15-27 septembrie a.c. Ne-a surprins plăcut politica culturală a fostelor ţări unionale URSS de evidenţiere şi consolidare a identităţilor naţionale prin limbă, religie, istorie, cultură. Muzeele reconstituie fidel istoria din vremuri străvechi până în contemporaneitate, fără omiteri sau deformări. Mari cuceritori – Alexandru cel Mare, Ginghis Han, Timur Lenk, deşi au făcut mari distrugeri şi au masacrat populaţii, sunt la loc de cinste în muzee. Hani, şeici, imami, oameni de ştiinţă şi cultură sunt veneraţi în mausolee somptuoase şi respectaţi în muzee. Întrucât zona central-asiatică a fost străbătută de Drumul Mătăsii care a mijlocit nu numai comerţul dar şi schimburi culturale, rutele sunt evidenţiate prin hărţi şi documente. S-a propus ca străvechiul Drum al mătăsii să intre în patrimoniul UNESCO.
Tradiţia şi cultura islamică
Perioadele ţaristă şi sovietică sunt ilustrate cu fotografii şi alte documente. Statuile lui Lenin sunt pe socluri în locuri centrale. Parcurile eroilor şi pieţele centrale, cu monumente, efigii şi statui, cu flacăra veşnică sunt edificatoare pentru cunoaşterea, evidenţierea şi asumarea istoriei, pentru cultivarea mândriei naţionale şi a sentimentului patriotic. Tradiţia şi cultura islamică, persană sunt ilustrate prin ansambluri arhitecturale, mausolee, necropole moschei, minarete şi medrese (lăcaşuri de învăţare şi comentare a Coranului, de educaţie islamică), cele vechi sunt reconstituite, unele intrate în Patrimoniul UNESCO, altele sunt nou construite, îmbinându-se stilurile clasice cu cele moderne.
Desprinse din URSS în 1991, ţările central-asiatice fac parte din CSI /Comunitatea Statelor Independente, au evoluat democratic, sunt republici prezidenţiale, cu excepţia Kârgâstanului care este republică semiprezidenţială. Preşedintele este şeful statului, comandant suprem al armatei, are funcţii executive, fiind asistat de guvern al cărui prim-ministru este numit. Preşedinţi ai sovietelor şi prim-secretari ai Partidului Comunist au devenit preşedinţi ai republicilor independente pentru mai multe mandate. Deşi se vorbeşte curent limba rusă, limbile naţionale turco-altaice, persană, sunt limbi de stat, unele folosesc şi grafia latină. În perioada sovietică autohtonii au suferit amestecuri cu populaţii slave, evreieşti, germane prin transmutări forţate dar, datorită creşterii natalităţii (17,02-24,99 %) şi a sporului natural ridicat (11,75-18,7%), s-a refăcut majoritatea asiatică, islamică.
Vă invităm pe traseul parţial al Drumului Mătăsii, ne oprim în câteva locuri recomandate de programul excursiei. Prima ţară în care am aterizat a fost KAZAHSTAN, o ţară mare în care predomină ca relief stepa, sunt şi munţi şi podişuri. Are o suprafaţă de 2.724.900 km2 (de 11 ori mai mare decât România) şi o populaţie de 17.948.816 ce a crescut datorită natalităţii, 19,6 la mie, şi a imigrărilor din zona europeană a ex-URSS. Majoritatea, 70,2 %, aparţine religiei islamice (arabii au impus-o în secolul VIII), 26,2 % sunt creştini, ceilalţi sunt atei sau aparţin altor religii.
Cea mai bogată ţară din Asia Centrală
Kazahii descind din triburile mongole şi turcice. Teritoriul actual a fost inclus în Imperiul Mongol al lui Ginghis Han (sec. XIII), în Hoarda de Aur, hanat al Imperiului Mongol, după a cărei desfiinţare a intrat în două hanate, al nogailor şi al uzbecilor, iar în secolele XVIII-XIX a intrat în Imperiul Ţarist. Luptele antiruseşti au făcut multe victime. În 1920 viitorul Kazahstan intră în componenţa URSS sub numele Republica Sovietică Kirkiză (pentru a nu se confunda cazahii cu cazacii ruşi), în 1925 este inclus în RSS Uzbekă, în 1936 devine RSS Kazahă cu capitala la Alma Ata, azi, Almaty. Capitala actuală este Astana, un oraş modern construit de la zero.
După desfiinţarea URSS, 1991, Kazahstan a devenit independent şi membru CSI iar preşedintele Sovietului Suprem Nursultan Nazarbaiev (cea mai importantă personalitate neslavă în URSS) a ocupat funcţia de preşedinte pentru cinci mandate până în 2018. Autoritar şi competent N. Nazarbaiev, numit prin Constituţie „conducător al naţiunii”, a decis dezvoltarea economică, în special industria grea, industria nucleară (poligonul de la Semipalatinsk), centrul spaţial de la Baikonur ş.a. Kazahstan a dezvoltat relaţii economice cu ţările europene, Rusia, China, Japonia, Coreea de Sud, SUA. Actualul preşedinte este Domnul Kassym Jomart Tokaev.
Kazahstan este cea mai bogată ţară din Asia Centrală. Are mari resurse de cărbune, crom, cobalt, nichel, wolfram, aur, argint, uraniu (locul doi pe Glob); în 2010 devine primul producător de uraniu din lume. Kazahstan are bogate zăcăminte de petrol şi gaze naturale. PIB-ul este 159,4 miliarde $, PIB-ul /loc. este 8.837,46 $, ritmul economic este 4,03% anual. Relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă cu România s-au stabilit în 1992. 
Am vizitat ALMATY, (fosta Alma Ata), redenumit după numele oraşului antic, distrus de mongoli în secolul XIII, dezvoltat modern în secolul XIX. Ne-au impresionat Catedrala ortodoxă Zenkov, Piaţa Republicii cu efigii reprezentând etape din istoria oraşului, cu statuia Mamei care-şi aşteaptă soţii şi fiii plecaţi la război, Parcul Panfilov, amenajat cu statui în memoria a 28 de eroi. Am ajuns în Valea Medeo ce deţine un mare patinoar şi o staţiune pentru competiţii de patinaj-viteză. Ne-am fi dorit să vizităm ASTANA, actuala capitală, centru economic şi cultural important, şi Petroglifele de la Tamgaly, aflate în Patrimoniul UNESCO, 2004, cu peste 5000 de însemne ritualice şi etnografice pe o distanţă de 10 km, cele mai vechi datează din mileniul II î.H, dar n-au făcut parte din programul excursiei.
Resurse bogate
Următoarea descindere a fost în KÂRGÂSTAN, o ţară preponderent muntoasă, cu lanţuri muntoase Tian Shan, Pamir, Altai, cu înălţimi de peste 6-7000 de metri. Are o suprafaţă de 199.951 km2, o populaţie de 5.604.212 din care 70,9 % kârgâzi, 14,5% uzbeci, ceilalţi sunt kazahi, uiguri, tadjici, tătari. 77% sunt islamici, 20% sunt creştini. Capitala este Bishkek, fostă Frunze, numită astfel în onoarea generalului născut în acel loc, din părinţi moldoveni. 
    Teritoriul actual al ţării a fost locuit în antichitate, secolele VII-III î.H, de triburi nomade de origine iraniană şi turcă. În secolul VI d.H. s-a creat un hanat, islamizat în secolul VIII de arabi, ocupat de mongoli, în secolul XIII, apoi de chinezii dinastiei manciuriene Qing care l-au înglobat în hanatul Kokand, anexat de Rusia în 1876. După Revoluţia din Octombrie din Rusia, Kârgâstan este reorganizat ca regiune autonomă iar în 1936 a devenit RSS în componenţa URSS. În 1991 s-a proclamat independenţa Kârgâstanului şi a devenit membru CSI. Preşedinte a fost ales Askar Akaiev, reales în 1995, 2001, dar, în urma protestelor, a plecat în exil în Rusia. I-au urmat Kurmanbek Bakiev care se va retrage în Belarus, Almazbek Atambaiev.   
    Ţara are resurse bogate în cărbune, minereuri neferoase, aur, mercur, uraniu, gaze naturale, dar sunt slab valorificate. Industriile dezvoltate sunt: metalurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Agricultura este eficientă prin culturile de cereale, de bumbac şi tutun, zootehnia, cu creşterea ovinelor. PIB-ul este 7,565 miliarde $, PIB-ul / loc. este 2500 $. Principalii parteneri comerciali sunt: Rusia, China, Kazahstan, Uzbekistan. Relaţiile diplomatice cu România se realizează, din 1992, prin ambasada din Kazahstan.      Am vizitat frumoasa capitală BISHKEK (fosta Frunze, după numele generalului născut în acest loc, din părinţi moldoveni, neuitat, pentru că are statui şi casă memorială). În impunătoarea Piaţă Ala Too am privit și am fotografiat clădiri oficiale, Monumentul de Independenţă, statuia eroului legendar Manas, unificatorul a 40 de triburi, omagiat în sărbători fastuoase, statuile eroilor în Parcul Stejarilor. Am parcurs spectaculoasele chei Grigorevka din Munţii Tian Shan, ne-am minunat de petroglifele de la Cholpon Ata – însemne ritualice şi etnografice din perioada 800 î.H.-1200 d.H.
Ne-am plimbat pe malul lacului Issyk-kul, al doilea ca salinitate după Marea Caspică, unde se află o staţiune elegantă. Muzeul Regional ne-a convins de viziunea politicii culturale de respectare a tuturor etapelor istorice, de modul etalării obiectelor şi documentelor etnografice, modelul unei iurte (casa tradiţională), ediţii ale epopeii lui Manas, covoare, tablouri de pictură. Pe un panou se află o hartă cu reţeaua de rute pe Drumul Mătăsii din zonă. Am avut surpriza, ca într-o pensiune unde luam prânzul, să ascultăm un grup feminin interpretând cântece populare. Pe un câmp erau răspândite totemuri cu semnificaţii religioase străvechi.
    Ne-am deplasat în OSH, oraş fondat, după legendă, de regele Solomon, în urmă cu 3000 de ani. Este cel mai vechi oraş situat pe Drumul Mătăsii. Am urcat şi am coborât pe Muntele sacru Solomon / Sulaiman-Too, loc venerat de mozaici, creştini, islamici, intrat, în 2009, în Patrimoniul UNESCO. În 2019 a devenit Capitală Culturală a ţărilor lumii islamice.
Rezerve modeste de cărbuni şi petrol   
Următoarea ţară în care am poposit foarte puţin timp este TADJIKISTAN, o ţară muntoasă, cu o suprafaţă de 143.100 km2 şi o populaţie de 7.910.041 din care 84,3% sunt tadjici, ei descind din persani şi vorbesc limba parsi; 13,9% uzbeci, alţii sunt tătari, evrei, germani, ucrainieni. 90% sunt musulmani. Capitala este Duşanbe, cel mai important centru economic, de cultură şi de învăţământ. Relaţiile diplomatice cu România au început din 1992.
    Teritoriul acestei ţări a făcut parte din Imperiul Persan (secolele VI-IV î.H.), a fost cucerit de Alexandru cel Mare, a fost inclus în Regatul macedonean Seleucid, în Regatul elenistic al Bactriei. În secolul VIII tadjicii au fost islamizaţi. În secolele XIII-XV teritoriul a fost inclus în Imperiul Mongol al lui Ginghis Han, în cel al lui Timur Lenk, apoi a fost inclus în emiratul Buhara. În 1868 a intrat în stăpânirea Rusiei Ţariste, în 1924 a făcut parte din Uzbekistan, în 1929 a devenit o republică unională distinctă în URSS. În 1991 Tadjikistan îşi capătă independenţa, este membru CSI. Preşedintele noului stat a fost Rahman Nabijev, urmat de Emommali Rahmon care a decis întoarcerea la tradiţia persană.
    Economia Tadjikistanului este slab dezvoltată, comparativ cu alte ex-republici unionale, are rezerve modeste de cărbuni şi petrol. Principalele ramuri economice sunt: agricultura, zootehnia, sericicultura (cultura viermilor de mătase). PIB-ul este 7,146 miliarde $, BIP-ul/loc. este 800,97 $. Rata creşterii economice este 7,1%. Relaţiile comerciale preferenţiale sunt cu CSI, Turcia, China, Iran.
    Am vizitat, în oraşul KHUJAN, moschei şi medrese, Fortăreaţa Timur Malik, Muzeul cu impresionante frize ce reprezintă etape din viaţa lui Alexandru cel Mare, cu tablouri ce-i reprezintă pe scriitorii persani Omar Khayyam, Firdusi, cu personalităţi istorice, cu cele din perioada sovietică şi cele contemporane.
Al cincilea mare exportator de bumbac
    Ultima ţară în care am stat şase zile a fost UZBEKISTAN, străbătută de Drumul Mătăsii, cea mai populată ţară musulmană din Asia Centrală, cea mai vizitată de turiştii străini. Are o suprafaţă de 447.400 km2, o populaţie de 28.661.637, 80% sunt uzbeci, ceilalţi sunt ruşi, tadjici, cazahi, tătari, turkmeni, evrei, germani. Are şansa de a deveni o mare forţă regională. Capitala este Taşkent, cel mai mare oraş din Asia Centrală, centrul economic, cultural şi de învăţământ al ţării. A fost complet distrus de cutremurul din 1966, dar s-a refăcut într-o manieră modernă, cu ajutorul celorlalte republici unionale.
    Teritoriul de astăzi al Uzbekistanului a făcut parte din Imperiul Persan (sec. VI-IV î.H), a fost cucerit de Alexandru cel Mare, a devenit provincie a Regatului Seleucid, a Regatului elenistic al Bactriei (sec. III-II î.H.), s-a integrat în lumea islamică după cucerirea arabă, a făcut parte din puternicul stat al Samanizilor cu reşedinţa la Buhara. Uzbecii descind din triburile mongole nomade, numele lor provine de la conducătorul Hoardei de Aur Ozbek (sec. XIV).
Ţinuturile uzbece au fost cucerite şi incluse în Imperiul Mongol al lui Ginghis Han şi în Imperiul lui Timur Lenk / Tamerlan (sec. XIV-XV) ce şi-a stabilit reşedinţa la Samarkand. În secolul XVI s-au constituit hanatele Hiva, Kokand, şi emiratul Buhara – toate au fost incluse în Imperiul Ţarist (1868-1876). După Revoluţia rusă din Octombrie, o parte a teritoriului uzbekistan a fost proclamată RSS Autonomă Turkestan (până în 1929), hanatul Hiva devine republică sovietică a Horezmului, Buhara devine republică sovietică. În 1924 toate ţinuturile inclusiv Tadjikistan au format RSS Uzbekă.
Din 1991 Uzbekistan este independent şi membru CSI. Preşedintele Islam Karimov, ales în 1993, reales în 2000, 2007, a aplanat conflictele interetnice şi a înfrânt intenţia grupării islamice Hizb ut Tahrir (etichetată ca teroristă) de a instaura un stat islamic. Preşedintele actual al ţării este Domnul Shavkat Miziyoiev.
Economic, Uzbekistan este favorizat de resurse minerale importante, de rezerve mari de gaze naturale. Sunt dezvoltate: industriile metalurgică, chimică, textilă (de bumbac şi de mătase), este al cincilea mare exportator de bumbac din lume; sunt eficiente pomicultura, viticultura, creşterea ovinelor (rasa karakul). PIB-ul este 48,72 miliarde $, PIB-ul /loc. este 1.504,23 $, rata creşterii economice este 5,3%.
Capodoperă a artei islamice
Am vizitat Samarkand, Shakhrisyabz, Buhara, Hiva, Taşkent, adevărate muzee în aer liber (cu excepţia Taşkentului), cu monumente islamice ce pun în evidenţă istoria, stilurile arhitectonice, valorile religioase şi culturale ale ţării, multe fac parte din Patrimoniul UNESCO.
SAMARKAND (fosta Marakanda), în Patrimoniul UNESCO din 2001, este unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii (datat din 2750 î.H.), destinaţie şi traseu esenţial pe Drumul Mătăsii. Poeţii l-au apreciat ca fiind „Edenul vechiului Orient”, „Roma Orientului”, „Perla lumii musulmane”. Celebrul oraş a devenit capitală în timpul lui Timur Lenk (1336-1405), unul dintre marii strategi alături de Alexandru cel Mare, Hannibal, Ginghis Han. Imperiul lui s-a întins din Rusia, în Caucaz, India, Asia Mică, Marea Mediterană. A distrus mult, a masacrat populaţii dar a şi construit moschei, medrese, mausolee. Sunt impunătoare statuile marelui războinic.
Am vizitat Gur Emir, capodoperă a artei islamice, mausoleu ridicat de Timur Lenk în 1403, în onoarea fiului său mort în expediţia din Asia Mică care ar fi trebuit să-i succedă la tron. În fastuosul mausoleu, cu interior aurit, se află sarcofagul lui, sarcofagele familiei, al sfătuitorului său, al astronomului şi sultanului Ulugh Bek, nepotul său.
Valoroase prin semnificaţiile lor sunt necropole, moschei, medrese, minarete din secolele XIV-XVIII: Necropola Chaki-Zinda, cu 10 sarcofage, unul dintre acestea este al unui văr al Profetului Mahommed, Moscheea Bibi-Khanum, construită după victoria lui Timur Lenk în India, complexul Khodja Ahror, al unui mare filosof sufist, loc important de pelerinaj, Moscheea Al-Bukhari ş.a. În Piaţa Registan din Centrul Vechi, intrat în Patrimoniul UNESCO, 2001, am vizitat trei medrese cu moscheile lor; una este ridicată de Ulugh Bek (1394-1449), sultan şi celebru astronom, matematician, filosof sufist, poet; medresa a fost o înaltă şcoală filosofică în care tinerii învăţau tainele coranice, matematică, astronomie, filosofie; a doua este Tilla-Kari a guvernatorului Burghaniddin; a treia este Cher-Dor, sau a Leilor, cu însemne zoroastre ale vechii religii apărute în Iran în secolul VI î.H, ce a influenţat iudaismul, creştinismul, islamul.
 Am vizitat Observatorul lui Ulugh Bek, construit de cel ce a lăsat moştenire un catalog cu 1018 stele, în 1428-1429, reconstruit în 1908. Am ajuns la Mausoleul Profetului Daniel, descendent al regilor David şi Solomon, construit la ordinul lui Timur Lenk. Legenda spune că monumentul păstrează o mână a profetului şi este însemnat loc de pelerinaj pentru iudaici, creştini şi islamici.
Ne-am îndreptat spre SHAKHRISYABZ (la 80 km. de Samarkand), unde s-a născut Timur Lenk, situl acestuia este în Patrimoniul UNESCO. Aici am vizitat complexul Dor-us Saodat cu Mausoleul lui Jakhongir, fiul cel mare al lui Timur Lenk, vestigiile Palatului Ak-Sarax, ansamblul Dor-ut Tilavat cu mormântul fondatorului misticii sufiste. În curtea interioară domină statuia marelui războinic Timur Lenk. Se spune că, la ordinul lui Stalin, arheologi ruşi au venit să dezgroape mormântul lui Timur Lenk, să se convingă de faptul că al lui este cadavrul. Plana blestemul că dacă aşa ceva se va întâmpla, se va produce o mare catastrofă. Întâmplător sau nu, la câteva ore, în 22 iunie 1942, U.S. a fost invadată de Hitler.
Din programul excursiei a făcut parte şi fermecătorul oraş BUHARA, întemeiat în secolul I d.H, important centru comercial pe Drumul Mătăsii. Centrul vechi, aflat în Patrimoniul UNESCO, 1993, are importante monumente islamice, printre care se află Mausoleul Samanizilor (secolele IX-X), construit sub forma unui cub precum Kaaba, locul sacru de închinare al islamicilor din Mecca, ansamblul Kalon, Moscheea Kalyan, Fortăreaţa Ark, Palatul ultimilor emiri – Sitorai Mokhi- Khosa.
Încântaţi de Buhara, traversăm Deşertul Nisipurilor Roşii, pe vechiul Drum al Mătăsii şi ajungem la HIVA, oraş situat într-o oază a deltei râului Amudaria, cel mai vechi oraş citat situat pe Drumul Mătăsii. Centrul istoric este în Patrimoniul UNESCO, 1997, deţine 50 de monumente istorice, moschei, medrese, minarete, şi 250 de case tradiţionale.
Asia Centrală – deţinătoarea valorilor culturale
Ultima destinaţie a fost TAŞKENT, capitala ţării, cel mai mare oraş din Asia Centrală, important centru economic, cultural şi de învăţămînt al ţării. În Oraşul Vechi am vizitat centrul religios, Complexul Khart Imam – în care se află Muzeul ce deţine cel mai vechi exemplar al Coranului, acela al Califului Uthman. Am fost în spectaculoasa Piaţă Amir Timur, în Parcul-muzeu al eroilor, cu flacăra veşnică, cu un coridor de ferestre mari în care se află cărţi cu numele eroilor. Ultima staţionare turistică a fost în Muzeul de Arte Aplicate.
 Am părăsit cea mai importantă zonă a Asiei Centrale – Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Uzbekistan - deţinătoarea multor valori culturale recunoscute UNESCO, cu cea mai complicată reţea de rute pe celebrul Drum al Mătăsii, am rămas cu adânc respect şi admiraţie pentru naţiunile asiatice ce au parcurs etape istorice complicate, asumate, etalate în muzee, fără omiteri sau deformări, şi pentru că s-au implicat cu eforturi mari în consolidarea identităţii lor prin limbă, religie, cultură, istorie, pentru că perseverează în dezvoltarea economică, pentru că se integrează în realitatea lumii globalizate.

Prof.univ.dr. Elena MACAVEI

 







comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Festivalul Gradinilor Sibiu

Comunicat de presa

Comunicat de presa

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica

ACCENT MEDIA