Tribuna
European Best Destinations
Ziua Drapelului - sărbătorită la Sibiu
Adrian POPESCU
2298 vizualizari
Ziua Drapelului - sărbătorită la Sibiu

Mâine, 26 iunie, începând cu ora 10.00, structurile militare din garnizoana Sibiu, în colaborare cu administraţia publică locală, Mitropolia Ardealului şi Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu, vor organiza, în Piaţa Mare a Sibiului, ceremonia militară dedicată Zilei Drapelului Naţional. În cadrul manifestării vor fi susţinute alocuţiuni de către oficialităţile locale, se va rosti fraza de binecuvântare şi se va arbora Drapelul României. Activitatea se va finaliza cu defilarea gărzii de onoare.
Norme şi uzanţe în materie prevăzute de Lege
 Drapelul României se arborează în mod permanent: pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice; la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură; se arborează temporar: cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale;poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, precum şi de persoane juridice. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, bărbaţii se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
File de arhivă
Dacă geto-dacii au avut ca simbol "draco" - şi care se termină cu fâşii din pânză, după formarea poporului român, în secolele IX-X, apar şi primele însemne heraldice româneşti şi "steagul cel mare". În afara acestuia existau diferite steaguri ale cetelor boiereşti, şi steaguri de domnitori. Culoarea de bază a steagului Moldovei este, în general, roşu, iar cea a Ţării Româneşti, alb sau o culoare deschisă (alb-gălbui).În jur de 1600, steagul Ţării Româneşti sub domnia lui Mihai Viteazul era alb având pictat un corb ce ţine în cioc o cruce dublă, stând deasupra unei ramuri de ienupăr verde, în timp ce steagul Moldovei sub Ieremia Movilă era roşu, cu bourul având stea între coarne şi flancat de două semilune, pictate galben. În vremea lui Mihnea al III-lea steagul are fondul roşu, pictat cu aur, cu vulturul bicefal bizantin purtând coroană princiară, având ca suporţi doi lei rampanţi, totul încoronat cu o coroană arhiducală susţinută de doi îngeri.Un alt steag domnesc este cel al lui Constantin Brâncoveanu. Pe o faţă a pânzei era brodată stema Ţării Româneşti flancată de sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, iar pe verso scena Botezului Domnului. Steagul folosit de Tudor Vladimirescu în 1821 era din mătase albă, avea pictată, central, Sfânta Treime, flancată de doi sfinţi militari. Sub Sf. Treime, într-o cunună ovală din frunze de laur, era acvila cruciată a Ţării Româneşti şi, la stânga şi la dreapta stemei, erau scrise, versuri cu litere chirilice, iar sub stemă era înscrisă data când a fost citită Proclamaţia de la Islaz. Pe lângă flamura propriu-zisă mai erau trei grupe de ciucuri bicolori: roşu/albastru, galben/albastru şi galben/roşu. Prima reunire a celor trei culori datează din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. În perioadă, a domniilor "Regulamentare", în Moldova, domnitorul Mihail Sturdza împarte şi el drapele şi stindarde noilor unităţi ale miliţiei pământene. Nici în această perioadă nu s-a ajuns încă la instituirea unui steag al "statului", principalul steag al ţării fiind cel al domnitorului. Steagul domnesc al lui Gheorghe Bibescu era confecţionat din mătase roşie având marginile brodate cu flori de aur; central, un scut, timbrat cu coroana princiară, în care este acvila cruciată, scutul fiind susţinut de doi lei rampanţi; pe reversul steagului este pictat Sf.Gheorghe călare, omorând balaurul. În contextul revoluţionar al anului 1848, revoluţionarii români, aflaţi la Paris, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti.Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării, cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă.În 1948, regimul comunist, pentru a încerca să îndepărteze cât mai mult din tot ce a însemnat tradiţia naţională, a înlocuit nu numai stema ţării, rezultată din îmbinarea elementelor heraldice tradiţionale, cu una nouă, de sorginte sovietică, dar a şi plantat această nouă stemă pe tricolorul naţional. În decembrie 1989, oamenii au rupt simbolul comunismului de pe steag şi s-a revenit la ceea ce fusese steagul României din 1872 până în 1947.



comentarii
4 comentarii

Un articol foarte bun. Asa va vrau domunule Popescu.Va salut si va doresc multa sanatate pentru a putea scrie cat mai multe asemenea articole.
Andrei
25.06.2014 07:41
ar fi mult mai semnificativ cu stema! specialistii in heraldica chiar nu pot propune o stema semnificativa?
sibian
25.06.2014 07:59
Pe toate drapelele Tarii si pe ale Armatei de la Cuza pana la 1989 a stat cu mandrie stema. Stema comunista cu brazi, grane, sonde, munti cu aur etc.nu mai corespunde astazi cand noi, romanii, nu mai avem nimic din toate acelea.Oricum ca reprezentare grafica era cea mai frumoasa stema pe care a avut-o Romania (si nu semana deloc cu cea a URSS).
Vipera
25.06.2014 10:19
HONOR ET PATRIA!
Daniel
25.06.2014 21:02
Din aceeasi categorie
Palatul Brukenthal Avrig

Electrica Furnizare

sevis

Q-House

publicare anunturi

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia