În weekend, Moşna a fost capitala culturală a Văii Târnavelor. Dacă în 2007 mulţi localnici priveau cu scepticism Festivalul Verzei, ediţia VII-a a dovedit tuturor că un efort continuu, cu obiective precise poate da roade durabile. Iar dacă la efortul local se adaugă şi un sprijin consistent judeţean, atunci scopul poate fi atins mai repede şi cu satisfacţii mai mari. Iniţiativa preşedintelui Ioan Cindrea de a organiza Zilele Culturale ale Judeţului în toate cele 64 de unităţi administrative dă posibilitatea fiecărei comunităţi să se prezinte, sprijinul instituţiilor culturale judeţene fiind necondiţionat şi substanţial.
Moşna, la 730 de ani nu e bătrână, ci e de demult!
Vineri programul a început cu vernisarea primei expoziţii foto-documentare istorice din Moşna. Sala de conferinţe “UNIREA” s-a dovedit spaţiul ideal pentru simpozionul “730 de ani de atestare documentară a Moşnei (1283-2013). Expoziţia de documente din istoria localităţii a fost posibilă datorită colaborării excelente între Primăria Comunei şi Arhivele Naţionale Sibiu, cele peste 50 de copii de documente fiind parţial înrămate şi constituind baza unei expoziţii permanente. Primarul Eugen Roba a deschis simpozionul confirmând că este “un om deosebit care nu se lasă impresionat de oamenii care-i trec pragul”- prof. Alexandru C. Lungu. Directorul Arhivelor Naţionale Sibiu, Alexiu Tatu, a fost prezent, dorind să prezinte expoziţia cu documente inedite în limba latină şi germană, amintind cele patru monografii ale Moşnei, ce merită studiate pentru cunoaşterea vieţii vechiului târg al Moşnei. Cel mai vechi document descoperit atestă aşezarea Moşnei de la 1283, existând indicii că această aşezare are o istorie mult mai îndelungată. Prof. Helmuth Knall afirma că mai sunt multe documente împrăştiate în colecţii diferite, tabloul monografic al Moşnei fiind prea puţin cercetat, iar dl. Hugo Schneider a reuşit să facă o amplă prezentare a personalităţilor Moşnei, intelectualii saşi făcând cunoscute aceste locuri peste hotare; domnia sa amintea că din această comună sunt originari patru înalt prelaţi (episcopi), doi dintre ei fiind în plină activitate creatoare: Eminenţa Sa episcopul Reinhart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană (Luterană) din România şi episcopul dr. Johann Schneider – episcop în Turingia. Arcul peste timp a fost făcut de Ovidiu Drăguşianu - G.A.L. Podişul Mediaşului, acesta prezentând succint faptul că G.A.L.- ul are 1,4 milioane de euro disponibili pentru investiţii în dezvoltarea zonei, pe plan local două proiecte fiind deja contractate de comuna Moşna (proiectul “Cultură şi tradiţii ecologice pe Valea Moşnei” şi circuitul turistic “Pe urmele lui Şt.L. Roth”) , al treilea proiect (al pensiunii turistice din casa parohială), fiind în curs de evaluare.
Hotărâri istorice luate de Consiliul Local Moşna
Dacă în luna martie Consiliul Local Moşna a hot[rât iniţierea procedurilor de evaluare a Patrimoniului arhitectural şi urbanistic al centrului istoric Moşna în vederea includerii obiectivului “Biserica Evanghelică Fortificată” pe lista patrimoniului Mondial patronat de UNESCO, în 30 septembrie acelaşi consiliu hotăra ca în rândul cetăţenilor de onoare a comunei Moşna să fie incluşi trei moşneni care au contribuit şi vor contribui la dezvoltarea durabilă a localităţii: Eminenţa Sa Episcopul Reinhart Guib şi doi “tineri pensionari” care şi-au dedicat o bună parte din activităţi dezvoltării comunei natale: Hugo Schneider (78 de ani) şi Ioan Prişcă (89 de ani), fost primar). Momentul emoţionant al înmânărilor diplomelor de cetăţean de onoare a fost urmat de cuvintele acestora de mulţumire, prezenţa şi alocuţiunile eminenţei sale Reinhart Guib, a lui Hugo Schneider şi Ioan Prişcă fiind aplaudate deschis şi plin de afecţiune sufletească din partea auditoriului prezent. Din cele peste 80 de persoane remarcăm pe senatorul Viorel Arcaş, Dana Lupică - C.J. Sibiu, Caroline Fernolend - vicepreşedintele Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, inspectorul şcolar general adjunct şi consilierul judeţean Christine Manta-Klemens, directorul Direcţiei de Cultură Răzvan Pop, Simina Manea – director executiv AJTS, cadre didactice de pe Valea Târnavelor, consilierii locali şi mulţi localnici. Directorul ~colii Gimnaziale “St.L. Roth” Ionel Şotropa a ţinut să precizeze “să nu ne fie frică de perioadele prin care am trecut, trebuie să ne cercetăm trecutul; să nu uităm că suntem prima localitate din judeţ care a spus Moşna – Meschen. Purtăm respect pentru toţi cei care au lăsat această moştenire preţioasă”. În final, primarul Eugen Roba a prezentat stema şi drapelul comunei, semnele heraldice hotărâte în Consiliul Local simbolizând şi conturând identitatea localităţii: cetatea, cei trei struguri (reprezentând Moşna, Alma Vii şi Nemşa) şi pasărea (vrabia – în memoria legendei fondării Moşnei).
Seară de Jazz în pivniţa casei parohiale
Puţini moşneni ştiau că Marianne Rempler administrează o comoară, casa fiind cunoscută pentru pensiunea de la etaj şi pentru punctul muzeal dedicat marelui gânditor umanist St,L. Roth. De vineri casa parohială (monument istoric, construcţie valoroasă cu elemente arhitectonice baroce) a fost gazda primei seri publice culturale din Moşna. Cu sprijinul primăriei şi şcolii, pivniţa înaltă a fost amenajată pentru eveniment, aparatul primăriei şi mulţi voluntari asigurând oaspeţii cu bucate alese. Atmosfera creată de decoraţiunile de toamnă (legume, fructe, borcane, murături, etc) dar şi bufetul bogat au asigurat cadrul unei audiţii de excepţie. Evenimentul a fost deschis de eminenţa sa, episcopul Reinhart Guib care rostind “Tatăl nostru” în limba română a păşit hotărât pe urmele înaintaşului Roth. Membrii formaţiei “Izzy Jazz Trio” Alexandru Braşoveanu, Dan Oswald şi Nelu Petcu au încântat auditoriul cu piese dintr-un repertoriu variat format din piese din jazz-ul tradiţional, caffe concert şi muzica anilor 40-80. O seară cum Moşna nu a văzut şi pe care mulţi se gândesc să o reediteze, cu ocazia altor manifestări.
Sâmbătă 12 octombrie - o zi binecuvântată de Dumnezeu
Ţăranii au multe vorbe, dar una poate fi reamintită: “pe ţăran să-l chemi la sărbătoare când timpul e ploios şi nu când vremea te ajută să munceşti în câmp”. Satul s-a pregătit de sărbătoare cu o scenă mică şi cochetă, cu căruţele încărcate cu varză şi legumele pregătite pentru vânzare pe standurile Complexului Naţional Muzeal ASTRA, aranjate pentru târg. Toţi invitaţii au apreciat curăţenia şi gospodărirea spaţiilor publice şi-n general grija ca atmosfera de sărbătoare să fie netulburată de nici un incident. Moşnenii, împărţiţi între munca câmpului, priveghi şi înmormântarea din familia Ilie Miheţ şi neuitând că ziua de luni (14 octombrie) este o mare sărbătoare religioasă (Sf. Parascheva) au ştiut să fie prezenţi şi în centrul istoric al comunei, afluenţa cea mai mare fiind, spre seară, la recitalul interpretului de muzică populară Aurel Tămaş.
Parada căruţelor – un spectacol al vechii civilizaţii rurale
Cel mai bătrân mijloc de locomoţie – căruţa – rezistă asaltului tehnologiilor moderne, parada fiind evenimentul la care gospodarii de toate vârstele vor să arate că se poate trăi decent practicând agricultura de subzistenţă. Nu trebuie să uităm tradiţiile şi obiceiurile satului românesc cu peisajul natural specific sudului Transilvaniei (deluros cu suprafeţe arabile mici) pe care se poate practica cu succes creşterea animalelor şi în care mici parcele au asigurat fiecărei familii accesul la diferite culturi agricole. Lăudabil efortul gospodarilor Cercea Anton (Moşna nr. 624 – din vecinătatea Cetăţii), Comiza Liviu (nr. 169 – vecinătatea Noua), Samu Viorel (nr. 680 - vecinătatea Morarului), Comiza Dan (nr. 668 – vecinătatea Saxon), Holerga Costel (nr. 241 – Chistalcină), Şelariu Nicolae (nr. 687 –Saxon), Stan Nicolae (nr. 461 – Chistalcină) şi Povară Ioan (nr. 427 – Suseni). Defilarea căruţelor a fost momentul deschiderii neoficiale a manifestărilor, prezenţa întregii conduceri a judeţului onorând gazdele.
Toţi proprietarii au avut de câştigat câte o pereche de ghete, premiul I – fiind adjudecat de Holerga Costel (a câştigat două căpestre), premiul II- Cercea Anton (un căpăstru) şi premiul III – Samu Viorel şi Comiza Dan (câte un căpăstru). Poate pe viitor şi standurile vor fi premiate, gospodarii prezenţi cu produsele toamnei fiind Banea Ioan, Şurtea Ioan, Stan Rozalia, Ganea Liviu, Plintea Livian, Tabără Elena, Podar Florin. Sponsorul premiilor oferite a fost domnul Fănel Mendea. (va urma)
Marius HALMAGHI


Distribuție Energie Electrică Romania – Sucursala Sibiu anunță întreruperea alimentării cu energie electrică:
Nr. crt.
Data întreruperii
Localitatea/Adresa
Intervalul orar
12.02.2025
CISNĂDIE, str. Izvorului - integral
09:00 –...
Distribuție Energie Electrică Romania – Sucursala Sibiu anunță întreruperea alimentării cu energie electrică:
Nr. crt.
Data întreruperii
Localitatea/Adresa
Intervalul orar
12.02.2025
CISNĂDIE, str. Izvorului - integral
09:00 –...