Chiar dacă termenul de "Poşta Redacţiei" este aşa de fumat şi aşa de uitat de zici că nici nu a existat vreodată ori că a existat ca să-l parafrazăm pe vicepremierul Barna, ca himere medievale, asta nu înseamnă că feedbackul cititor - publicaţie este ceva uitat, inexistent şi demn de studiat la facultatea de istorie de pierit ce e. Nu. Relaţia asta love-hate există, ba chiar s-a dezvoltat. Înainte, a scrie la "Poşta redacţiei" era o chestie, vorba aia, "oau". Scriai (cu mâna aia a ta) scrisoarea, cu ce păs sau idei aveai tu acolo, te dădeai cu nume, prenume, adresă ca să te găsească oamenii (şi "băieţii" dacă era cazul) să-ţi răspundă la problemă. Şi primeai răspuns la rubrica mai sus-menţionată. Şi erai dat pe spate că ai fost băgat în seamă de ditamai publicaţia.

Acum e mult mai simplu. Redacţia e tot aia, Poşta e pe făraş pentru că numiri politice şi vai de ea, dacă trimiţi o scrisoare pe adresa lu' ziarul poate ajunge la câteva zile după ce ai uitat de când ţi-ai rezolvat problema pentru care ai scris scrisoarea aia sau doar efectiv nu mai ai chef de răspuns. Dar sunt destule variante. Şi nu mai e nevoie nici să te identifici aşa, cu nume-prenume-adresă. Ai acolo un "nick" şi bagi commenturi pe pagina web, ai o adresă de mail la mailuri şi trimiţi mail, sau ai un
profil de facebook sau alte reţele şi poţi "comite" de acolo. Poţi cere ajutor într-o problemă, poţi face dezvăluiri uluitoare, poţi turna vecini sau duşmani, poţi să ne dai de lucru dacă problema e de competenţa noastră, poţi să ne pupi, să ne înjuri, să ne calomniezi, să ne insulţi. Libertatea de exprimare e în floare. Şi e mult mai liberă şi mai diversificată decât în vremea scrisorilor cu "Subsem­natul...". Problema e că acum jurnaliştii răspund mai greu la feedbackul clienţilor pentru că, o dată nu au timp pentru că sunt fuarte ocupaţi să dea ştiri multe şi neinteresante, să vadă ce mai face concurenţa, să numere vizualizări, riciuri şi rankinguri. Par egzamplă, dacă unul te înjură şi te face troacă de porci nu mai poţi să i-o întorci cu "ba p-a mă-tii", că nu mai ai nici timp, nici chef. Adică poţi, dar o rămăşiţă de bun simţ te opreşte să o faci, motiv ca ăla să prindă curaj şi să se aboneze la bălăcăreli fără a fi conştient că, de ţi-ai pune mintea cu el, ar ceda din prima repriză a conversaţiei sau, mai rău, l-ai putea plimba prin tribunale până ar regreta că a învăţat alfabetul în a I-a. 

Trecând peste toate astea, uite, în cele ce urmează, o voi pune de un fel de "Poşta Re­dacţiei". Una "electronică" deşi deja termenul este demodat, încercând să răspund anumitor aspecte semnalate de solicitanţii-comentatori. Până atunci însă...

 

Ce să scrii şi ce să nu scrii redacţiei

OK; poţi să-i scrii redacţiei ce vrei. Că îi pupi pe toţi de la corectură, că i-ai dat o bere redactorului de pe intern-extern (chiar aşa!), că ţi-e dator o bere alt redactor de pe extern-intern, că eşti frumos (cu foto), că vrei să te angajezi (cu CV) că la ştirea Cutare din pagina 6bis nu e vorba de Supuru de Sus ci dimpotrivă, de Supuru de Jos, că ai probleme, că ai o groapă pe stradă, că ţi-au scos ăştia pomii de pe alee (asta nu mai scrieţi, trebuie să nu locuieşti în Sibiu ca să nu vezi). Poţi să mai propui idei de subiecte, să ne critici, să înjuri politicieni, primari, secretari de partid, să ne trimiţi poze haioase sau cu faze de proşti despre care să scriem, poţi să ne ceri sfatul, sprijinul, ajutorul. Libera exprimare e liberă chiar dacă ăştia, neo-civilizaţii, vor să îi pună botniţă (din destule puncte de vedere).

Dar avem şi noi rânduielile noastre, dragi cititori reali sau virtuali. De exemplu, dacă doriţi să ne punem în mişcare, vă cerem nume şi prenume atunci când ne reclamaţi ceva. Şi solicitare scrisă privind problema. Pentru că dacă minţiţi, să ştim de unde să vă luăm şi să ştie şi ceilalţi de unde să vă ia, ca să vă ceară socoteală. Dacă nu minţiţi, atunci e OK. Şi nu vă speriaţi, dacă nu doriţi să vă facem numele public, nu îl vom face şi nimeni nu ne poate obliga să îl facem, decât în justiţie.

Totuşi, nu ne mai cereţi să facem noi pe haiducii şi să vă rezolvăm moca problemele pe care vi le puteţi rezolva voi. Gândiţi-vă pe câţi cititori îi interesează problema voastră.

 

Şi uite ce vă mai rugăm. NU NE MAI SCRIEŢI/reclamaţi DESPRE:

Probleme şi conflicte personale cu vecinii. E strict treaba voastră cum convieţuiţi cu ei, efectiv nu ne interesează. Toate problemele cu ei le puteţi rezolva pe cale amiabilă sau făcând apel la autorităţi ori la justiţie. 

Probleme în justiţie. Dacă aveţi un proces pe rol, atunci ocoliţi-ne până la sentinţa definitivă. Nu ne băgăm în chestii aflate pe rol, pentru că am fi acuzaţi de oricine că dorim să influenţăm justiţia. Şi aşa cum susţineţi că aveţi dreptate, poate partea cealaltă susţine tot aia. şi poate are dreptate.

Semnalat ilegalităţi. Dacă sunteţi martor la o chestie ilegală, sunaţi la unu-unu-doi, nu la presă. De la bătăi pe stradă la curse şi drifturi pe Mihai Viteazu, la alte chestii. Nu suntem nici poliţişti, nici detectivi particulari, nici Brigada Diverse, nici haiducii lui Anghel Şaptecai. OK, dacă chestiile se repetă, dacă aveţi dovezi că autorităţile nu au făcut nimic deşi ştiau pentru că li s-a spus, atunci discutăm.

"Dezvăluiri". Mai ales despre cineva. Aveţi probe? Documente? Înregistrări cum că? Nu? Nasol. Sau nu, ne trimiteţi pe noi să vedem ce e cu ăla/aia, să investigăm cum a mânărit ceva pe undeva? Să o ardem pe investigaţii? Păi dacă ştiţi şi aveţi probe, daţi-le aici, ca să nu mai umblăm noi de-aiurea. A, nu aveţi. A, "tot oraşul ştie că". Păi dacă ştie, atunci la ce să ne mai băgăm şi noi, man?

Nu ne invitaţi la evenimente private. Mai ales dacă sunteţi o entitate privată care face bani. Sau ba nu, chiar vă rugăm să ne invitaţi, după ce faceţi o vizită la departamentul nostru de publi' şi bateţi palma & beţi aldămaşul la un contract cu noi. Sună cumva? Nu are ce şi de ce să sune. Tu vrei imagine. Imaginea îţi aduce vizibilitate care vizibilitate îţi va aduce, alături de activitatea ta, profit. Adică bani. Ceea ce oferi tu lumii nu e moca, e pe bani. Şi totuşi, vii la noi să scriem gratis despre tine? Hai, chiar? Dar ce suntem noi, supă populară? Cercetaşii care fac fapte bune? Ştiu, zici că e "informaţie publică", deşi de fapt e taman reclamă gratis. Am păţit asta odată la un seminar organizat de nu vreţi să ştiţi cine şi pe câţi bani, că era despre IT (ai-Ti). Le-am spus frumos că e o chestie privată şi că dacă sau au nu contract cu noi. Ei mi-au spus că "e o informaţie publică" iar eu i-am întrebat pe câţi din publicul din afară i-ar interesa despre ce vorbesc ei acolo în turca digitală. Nu au ştiut să-mi răspundă şi le-am oferit o invitaţie pe la noi. Deci nu. Nu e vorba de informaţie publică ci de una din care tu faci bani şi vrei ca, spre deosebire de angajaţii tăi, noi să lucrăm gratis pentru tine la faza asta. Scuze, nu. Nu aşa.

Şi apropo, când ne mai critici vezi că: dacă am greşit o literă sau ne-a scăpat o virgulă, nu sări de fund în sus că suntem "proşti" şi "analfabeţi". Ci gândeşte-te că dacă ai chef, poate facem schimb de locuri. Iar noi poate ştim să facem ce ştii tu, dar tu când ai un document "blank" pe care trebuie să-l umpli cu ceva care să fie şi citit de lume, s-ar putea să nu ştii ce să faci; şi mai vezi că: dacă ai tupeul să comentezi despre chestii personale / viaţa privată a celui/celei care scrie şi nu-ţi place ce scrie, să zici mersi că se binevoieşte a se şterge comentariul. Că ai privilegiul de a ţi se face "erase" la emanaţia aia a ta de hatereală. Aşa că nu te apuca să chirăi că "cenzură", pentru că e mai bine aşa. Sau dacă te prinde mai bine să ajungi la "onorată instanţă", e  OK. Şi nu e o ameninţare. Doar o enumerare de opţiuni.

 

Răspundem cititorilor: iubitorii de spaţii verzi sunt nişte comunişti, nu?

Când am scris (şi voi scrie) despre campania de defrişări din zonele aşa-zis "reabilitate", am avut bucuria de a vedea că nu toţi sibienii sunt spălaţi pe creier să aplaude ca la o panaramă din Piaţa Mare orice vine de la şefii lui Sibiu, sau să le placă să mimeze că sunt precipitaţii (adică să se facă cum că plouă) ori să cânte melodios aria iobagului ardelean: "no acuma ciee să-i faaaaci???". Mulţi sibieni sunt preocupaţi şi revoltaţi de ce a ajuns Sibiul în ultima vreme. Ceea ce e foarte bine şi sper ca numărul lor să se înmulţească.

Dar mai există unii care sunt foarte fericiţi de căldura şi praful de afară şi că pot respira moloz în loc de aer. Şi pentru care iubitorii de spaţii verzi sunt... comunişti nostalgici? Binee...

Că sunt comunist nostalgic o spune un anume Dan, care a comentat la un articol despre şantierele din Ştrand că "Doar comuniştii nostalgici au ceva de obiectat la reamenajarea zonei. În spatele blocurilor era plin de bălării nearanjate şi locuri de parcare "rezervate" că "acolo parchez eu de 30 de ani". Acum când primăria a ales să facă prima modernizare după 89', sar toţi ecologiştii. La fel au "sărit" şi când s-au demolat garajele din Terezian sau Turnişor sau când au reamenajat zona Dioda. Acum e bine. Vă recomand să mai faceţi un articol peste un an".

Păi Dane, dacă doar la comuniştii nostalgici nu le place halul pardon, stadiul în care e Ştrandul acum, atunci te anunţ că stai (dacă stai acolo cumva) într-o republică sovietică socialistă. Pentru că la majoritatea nu le place ce e pe acolo şi modlul în care s-a defrişat (deşi au fost finuţi, au mai lăsat, nu ca în Hipodrom unde zici că şi-au tras gater, aşa taie). Pentru că la majoritatea NU LE PLACE chestia asta cu tăiatul copacilir, deci, conform logicii tale, toţi sunt comunişti (ştiam eu un banc cu un miliţian şi cu un acvariu, dar nu-l scriu să nu risc un CNCD sau nişte ofuscări ale "societăţii civile").

A, şi ce dacă omul parca acolo de 30 de ani şi zicea că parcarea e a lui? Păi când ăla avea Dacie, majoritatea sibienilor de acum se jucau în alte judeţe, pe uliţe şi prin  hududoaiele din sat & islaz. Să o fi cedat pe ea, pe parcarea, la toţi oaspeţii şi la toţi deveniţii localnici abia după ce au gătat faculta? Legenda cu bălăriile neamenajate am fumat-o din 2016, de când au vrut să distrugă în spatele lui Mihai Viteazu, dar le-a sărit lumea în cap şi au lăsat-o mai moale. O să fac nişte pagini cu poze cu "bălării neamenajate" din zonele de blocuri, să vezi ce locuri faine sunt de fapt. Cu poze. Şi apropo, garajele nu au legătură cu spaţiile verzi, dar ai spus asta doar aşa, "ca să hie", că maramite lumea face gât şi nu are dreptate. Apropo, am văzut cum au defrişat şi pe la Dioda. Aşa că las-o.

Pe aceeaşi notă mai e şi altul, un anumit Alex, care tot pe placa aia despre comunisme o dă. Îi răspund în textul, între paranteze. Dacă o citi. Dacă nu, foaie verde, nu mai e problema mea.

"Este greu să uiţi epoca de dinainte şi să gândeşti în viitor conform secolului 21 (adică defrişarea e o chestie de viitor. Dincolo de limbajul care e 200% din "epoca de dinainte"). Aşa şi cu acest redactor nostalgic şi Gică-Contra specialist in a contesta tot ce face Primăria (oau, avem un fan Primărie aici! n.n.) şi care poate şi-ar dori ca în spatele blocurilor locatarii să pună ceapă verde sau roşii ca în anii 80" (ar fi super asta cu ceapa şi roşiile, oricum ar fi mai bune decât chimicalele acelea de la mall, dar care e problema ta cu legumele de la bloc? Şi DA, mi-aş dori asta. Doar să ştiu că sunt în minus locuri de parcare acolo.A propo, aş prefera să fie şi buruienile buruie­nilor lumii acolo.). Articolul este prea lung (hahaha! Am obosit? Noa, nu-l citi) şi nu se referă la problemele locuitorilor din Cartierul Ştrand (da, am fost în Ştrand ca să dezvălui problemele locuitorilor din Şeica sau Bârlad, nu?)". Şi colegul Alex enumeră realizărili din Ştrand ale Yepocii ce cu îndreptăţită mândie locală o numim Yepoca... adică lasă... şi zice: "Era nevoie mare de lucrările de schimbare a conductelor vechi. Pentru că în multe pivniţe avem infiltraţii de apă". (Acum aţi avut pivniţe inundate, ce să zic, sincere felicitări. Dar dacă te întreabă cineva, nu vorbim aici de conducte. şi dacă nu te întreabă cineva, tot nu vorbim de conducte. Ci de spaţii verzi mătrăşite). "Trotoarele (alea-s!) sparte şi pline de maşini parcate trebuiau reparate şi parcariile (porcăriile?) extinse". Cu "trotoarele" sparte sunt de acord ca să fie reparate, mai ales stadionul acela de "trotoar" de pe Gorjului care e lat ca plaja de la Mamaia. Porcăriile, pardon "parcăriile" trebuiau doar amenjate şi atât. Nu extinse şi nu în detrimentul spaţiului verde. Sau dacă unul are prea multe maşini, să se mute de la apartament la vilă, că înseamnă că are destui bani şi-şi permite.  

"În cartierul Ştrand se găseşte cel mai frumos parc de joacă pentru copii şi tineri cum nu are Vasile Aron sau Hipodrom". În cartierul Ştrand nu se găseşte CEL MAI frumos parc de joacă (adică nu e nici parc auto, nici parc industrial, ci de joacă, pentru copii şi tineri) ci un părculeţ simpatic şi cam atât. Nici copaci nu are ca lumea. Îmi place şi mie dar asta nu înseamnă că să pustieşti între blocuri. Pentru că oamenii nu locuiesc în parc, ci în bloc. Faptul că în Hipodrom NU E PARC (e unul, dar e insuficient) nu e vina nici a mea nici a hipodromenilor. Dar sunt locuri de joacă berechet. În Vasile Aaron e un parc, dar jumătate l-au făcut şi ei parcare şi ca amenajare este la stadiul de "vai de el". 

"Pista de biciclete când va fi gata, va fi o mândrie pentru noi, foarte utilă şi necesară, într-un oraş sufocat de maşini". Ce să zic, sincere felicitări. Poate îmi spui şi cine sufocă oraşul cu maşini, că tot veni vorba. În rest îi mai ştiu pe unii, pentru care "verde" înseamnă biciclete, piste de biciclete, viteză pe biciclete şi tăiat copaci şi distrus spaţii verzi pentru biciclete. Dar hai să ne decidem cui luăm apărarea. Parcărilor de maşini sau a pistelor de biciclete-trotinete.

OK, am înţeles că nouă, care iubim aerul curat, ne pare rău când se taie copaci ca la un ocol silvic şi ne spunem nemulţumirea, suntem nişte nostalgici comunişti. Sunt curios cât ştiu acuzatorii ăştia curajoşi în anonimatul lor (că altfel nu ar fi curajoşi) despre comunism. Sau am vrea să ştim ce făceau ei în comunism, în măsura în care ei existau atunci. Păi lăsaţi-le "comuniştilor" copacii şi florile şi iarba, iar voi, dacă vă simţiţi neîmpliniţi sau stresaţi de fantomele trecutului, puneţi cap-compas Sudan sau Mongolia şi plecaţi. Acolo e deşert, nu-s pomi, şi e un loc de parcare minunat. Te poţi da şi cu bicicleta.   

 

...Şi o dedicaţie specială pentru domnul "Vivi Dragan"

Dintr-o eroare-grabă de tastatură, am pocit cumva numele lui Sibiu aka. Hermannstadt, la un material publicat pe siteul ziarului. Adică ăsta: ""Ne cerem scuze pentru disconfortul creat" sau şantierele sibiene, faza pe daune colaterale". O chestie minoră, că subiectul era de fapt altul. Şi domnul Vivi Dragan (sau Drăgan, nu ştiu, cu diacritice sau fără) deja e pe fază (este unul dintre comentatorii fideli, din câte am observat, apreciem): "Înţeleg că sunteţi venit de prin sud dar măcar învăţati numele oraşului în care staţi. Sau daca nu ştiţi cum se numeşte în germană nu mai folosiţi numele în germană".

AM mai păţit una mai demult, când am scris "Hermanshtatt" că aşa am avut chef şi s-a activat iar cineva că nu cunosc numele lui Oraşu' lu' Hermann. "Hermăneşti pe Cibin" sună fain? Da' Ghiolbanstadt?" Dar "El Hermani"? Dar Hermannsh*t?". 

Stimate domn Vivi Dragan sau Drăgan, o eroare de tastare nu înseamnă nici că-s tâmpit, nici că-s "sudist" care cică nu ştie numele ăla măreţ de istoric al oraşului. Deci, primo: "nu sunt venit din sud" ci din nord-vest. Că acolo e cartierul meu "natal", Lazaret. Numele oraşului în care stau este SIBIU. Asta e. E Sibiu, pe buletinul-carte de identitate scrie Sibiu, când faci cumpărături online bifezi Sibiu. Chiar dacă respect denumirea trecută a oraşului, cea de Hermannstadt, Nagyszeben sau Cibino, sau Cibinium sau Villa Hermani, sau chiar Hermestadt după anumite surse. Şi apropo, sunt destui "sudişti" care iubesc oraşul şi sunt fascinaţi de trecutul lui. Şi sunt destui "sâghieni adevăraţi" cărora dacă le spui despre Kempel se uită la tine ca la Yeti-omul zăpezilor. Poate într-o zi facem împreună un concurs pe teme de istorie a Sibiului. Cu identificări în teren cu tot. Şi să vedem atunci...

 

Dar sunt şi comentatori cu care te mândreşti...

Poate citind ce am pus aici până acum, veţi spune că cei care ne comentează sunt toţi călare pe noi şi ne fac praf de cum postăm ceva pe netul ziarului sau pe "reţelele" lui. Dar staţi liniştiţi, nu e aşa. Sunt oameni-cititori cu care îţi vine să (că tot sunt eu nostalgic şi "comunist") te mândreşti. Oamenii aceştia te fac să scrii, pentru că vezi că scrii pentru cineva. Şi te fac să mergi mai departe, în ciuda tuturor piedicilor şi a sentimentului că e degeaba. (în fine, e degeaba dar satisfacţia de a le arăta că nu te pot prosti este enormă).

De exemplu, că tot suntem în "mood" eco pentru că e cald afară şi umbră din pix, uite nişte comentarii cărora nu le pot găsi vreun "defect". Nici măcar gramatical. 

"E trist, dar aşa e. Din păcate. Să strici e usor. Să folosesti ceea ce este si să adaptezi la necesitătile actuale e mai greu. Nu zice nimeni că nu e nevoie de parcări. Dar mă gândesc că se pot găsi solutii să profiti si de ceea ce-ti oferă un copac de câtiva ani, nu de câteva luni si să ai si un loc de parcare. Aici unde locuiesc am auzit una faină: să poti gândi, e o chestie de noroc..." (Un Sibian plecat de acasă)

"Peste tot unde s-a reconfigurat s-a ras 60% din vegetatie. La noi au scos toate tufele de liliac, am avut trandafiri.... Ne uitam de un an la pamant, nu mai este iarba. Azi au venit sa taie iarba. In 5 minute au terminat ca de unde iarba. Doar pamant gol!!!!!" (profu)

"După ce ca au tăiat copacii în zi de sarbatoare, (în 4 ore locul a devenit desert) au redus la maxim zona verde, ne mai având unde pune alţi pomi, ca să nu mai vorbim ca pomii de pe Calea Dumbravii au fost relocati! Probabil acolo stau stabi nu oameni de rand! Ruşine să le fie celor care au proiectat şi aprobat acest proiect! Parcarea minunata cine va avea voie sa o folosească" (Maria)

"Aparatele de aer conditionat consuma foarte multa energie si cu cat e mai incins aerul in oras cu atat vor "lucra" mai mult si mai multe, consumand tot mai multa energie. Orice mijloace de racire pasiva exista ar trebui folosite peste tot pentru a minimiza dependenta de curent. Mai ales ca retelele noastre de curent sunt si fragile, pica cand ti-e lumea mai draga". (2cents)

Concluzia? Vă aşteptăm să comentaţi. După cum vedeţi, veţi primi răspuns. "Poşta Redacţiei nu e ceva "expirat". Sau NU MAI e.