Tribuna
SEVIS
Sibiul mai puţin cunoscut: Oficiul cântarului, oficiul vigesimei, oficiul şi casa negustorilor, în secolele XVI -XVII (II)
Petre BESLIU MUNTEANU
647 vizualizari
Sibiul mai puţin cunoscut: Oficiul cântarului, oficiul vigesimei, oficiul şi casa negustorilor, în secolele XVI -XVII (II)

Reglementări regale ale cântarului în Transilvania

Adevărul este că taxa cântarului ca şi celelalte regaliene (drepturi ale regelui), cum era vama sau exploatarea minelor şi apărarea teritoriului în politica externă, rămâ­neau de jure  în puterea regelui. Regalitatea le arenda sau subarenda doar pentru a mări veniturile. În multe cazuri ea intervenea cu precizări sau schimbări majore. În 1405, de exemplu, decidea ca toate măsurile din regat să le aibă ca etalon pe cele de la Buda. Încercarea de unificare este reluată prin scrisorile regale din 1504 şi 1588.

Dieta îşi foloseşte şi ea dreptul de decizie şi hotărăşte, în 1549, să fie folosit în Transilvania numai etalonul de la Cluj. Am văzut deja că Matia Corvin impusese în 1489 etalonul de la Sibiu în toată Universitatea Săsească. O măsură înţeleaptă, adică o transpunere a realităţii în lege, se regăseşte în "Aprobatele" din 1653: fiecare regiune sa folosească propriul sistem de măsurare.

 

Oficiul vigesimei

În actul de la 1505, prin care se donează breslei croitorilor o casă pentru expunerea şi vânzarea mărfurilor, se pomeneşte vigesima. Terenul donat croitorilor, acolo unde se ridica mai târziu Biserica Romano-Catolică, se întindea de la o casă, la răsărit de cea a lui Petrus Thonheyser, până la "vigesima", de la care, spre apus, se afla o casă dărâmată (und an ein andert fuer das Czwanczig..welche sich kegen Nidergang hin strecket gleich eben în des czerstoerten haus sein Stil.. (Vlaicu, p. 241).

Maria Pakucs pomeneşte şi ea funcţionari ai vămii care aveau oficiul la Sibiu: un secretar (vigessimatores) şi alţi funcţionari (famuli). (Maria Pakucs Willcock, p. 25). Mai mult, din datele culese de  S. Goldenberger, "Despre vama (vigessima) Sibiului în secolul al XVI-lea", în Acta Musei Napo­censis, II, 1965, p. 674, nota 1) în registrele vămii existau doi scribi amintiţi în 1578 şi 1791. Unul se afla la Turnul Roşu şi altul la "zwanzig", adică, după actul  donaţiei din 1505, tot la Sibiu, în clădirea legată de cea a breslei croitorilor. Pentru oficiul vămii de la Turnul Roşu era disponibilă o clădire mică, lângă drumul de acces pe Valea Oltului, aşa cum se vede în planul lui Morando Visconti cu situaţia existentă înainte de modernizare. Teoretic, în Sibiu, Primăria ar fi trebuit să pună la dispoziţie un spaţiu mai generos.

Menţiunea este interesantă în contextul analizei, pentru că este evident că în acelaşi front de case, Primăria avea mai multe oficii aducătoare de venit. Transpare din document posibilitatea existenţei unor clădiri (spaţii comerciale) folosite şi ca depozite de mărfuri. Un astfel de depozit atestat documentar era la Tălmaciu, unde negustorii în drumul Sibiului erau obligaţi să depună marfa. Depozitul a fost mutat mai târziu mai aproape de oraş, adică în mai multă siguranţă, la şelimbăr.

Cu alte cuvinte, în afara oficiului cântarului şi a unui oficiu al vigesimei, o altă clădire sau un spaţiu diferit în aceeaşi clădire, tot în spaţiul central, oraşul trebuia să pună la dispoziţie şi un spaţiu pentru negustorii cărora li se impunea antrepozitul şi inter­zicea vânzarea cu amănuntul.

 

Kaufhaus, un depozit şi magazin

Denumirea de "Kaufhaus" apare în "Con­stitutiones intuitu mercatorum externeorum", un îndreptar de bune practici pentru negustori străini în Sibiu, în primul rând greci şi români. Grecii şi românii  trebuiau sa depună marfa la o casă a mărfurilor ("Kauffhaws"), să nu o vândă în detaliu. Era consfinţit chiar la punctul  întâi dreptul mai vechi de antrepozit al oraşului ("Item alle dy Guetter, dy die Krichen oder Walachen pyrgen, sellen ym Kauffhasu nyder gelegt werdenn". Maria Packucs afirmă, pe bună dreptate, că nu se cunoaşte data apariţiei casei negustorilor în Sibiu, dar ştim când şi de cine a fost făcută aceeaşi casă în Braşov: anul 1545, cu Apollonia Hirscher drept ctitor. Un jude cu atribuţii de control al negustorilor era menţionat chiar în secolul al XIV-lea.

Gustav Seivert, citat de Maria Pakucs, identifică locul casei negustorilor din Sibiu în clădirile distruse pentru a face loc bisericii catolice. Neavând acces la cartea lui Gustav Seivert, nu ştiu dacă autorul se referă exclusiv la biserică sau la întreg complexul bisericesc, incluzând şi colegiul. (Maria Pakucs, p.121-122, şi G. Seivert, "Hermann­staedter Local-Statuten", Sibiu,1869, p. 22).În documentele cunoscute ulterior anului 1545 nu se află pomenit "kaufhaus", însă amintirea bogaţilor negustori ar putea fi regăsită în săpăturile arheologice.

Ce era un "Kaufhaus" ne spune "Lexikon des Mittelalter" (traducerea a fost făcută de dr. Irmgard Sedler (căruia îi mulţumesc şi pe această cale), cu adnotări explicative pertinente):

"Niederlagen (Stapelhallen), (azi le spune Warenlager), pentru comerţul en gros şi la distanţă în oraşele mari de reşedinţă episcopală (episcopii puteau avea rol de con­ducător politic în micile state germane, Fürst­bischof) sau în posesia marilor mănăstiri. Ele serveau pentru depozitarea mărfurilor ("stapeln", "Stapelrecht"), de unde erau distribuite mai departe. Pe lângă spaţii de depozitare mari, dar improvizate (în incinta primăriilor, bisericilor (vezi Teinkirche - Praga) existau, începând din secolul XII, clădiri speciale cu mai multe etaje, în construcţii din lemn, deseori cu două sau trei nave. La etajele superioare se depozitau mărfurile ("Stapelware") breslelor fruntaşe şi se vindeau acolo (ţesătorii de exemplu, la parterul, de obicei cu bolţi (!) deschise, mărfurile perisabile (pâine, carne) sub ochii unui administrator de piaţă. Începând cu evul mediu dezvoltat, aceste clădiri se con­struiesc din piatră, într-o arhitectură repre­zentativă. Consiliul Primăriei decidea concret asupra folosinţei. Ca să nu se ajungă la nedreptăţi, se trăgea la sorţi. Uneori erau folosite grânarele marilor oraşe drept depozite de marfă.

Exemplul unor asemenea "case comer­ciale" (acesta înseamna de fapt Kaufhaus, n.a.) există la Köln, Colmar, Nördlingen. Ele puteau fi folosite şi ca săli de dans ori de petrecere.

Notele traducătorului: "nieder legen", substantivat "Niederlage" înseamnă, mot-a-mot, "a pune ceva jos", deci a depozita. Cuvântul cel mai des folosit este "stapeln". Astăzi "Niederlage" are alt sens: înfrângere, eşec.

Denumirea magazinelor în lumea săsească reflecta toată devenirea comercială: "Koufes" (Kaufhaus), "Gewalf" (Gewölbe, bolta), "Geschäft". La Alţâna s-a păstrat până astăzi toponimul "Bam Koufes" ("La Kaufhaus") pentru piaţa din centrul satului. Citatele se referă la situaţii concrete: "Gaden", aici "(wat)gadem" înseamnă spaţiu sau clădire unicelulară.

 

Kaufhaus în Braşov şi Straslund

Prin amabilitatea colegilor Thomas Ziegler, care mi-a trimis capitolul "Kaufhaus" din E.Jikeli, "Das Burzenland", III, Kronstadt, 1928 ( mai departe Burzenland) şi Manfred Schneider, arheolog din Luebeck via Silvia Codreanu Windauer, am avut acces la informaţii despre casele negustorilor din Braşov şi Straslund. Le mulţumesc tuturor.

Casa negustorilor din Braşov a costat 800 guldeni plătiţi nu ştim în ce condiţii, de văduva lui Lucas Hirscher, judele Braşovului, pentru folosinţa negustorilor (Burzenland, p.169). Prezentarea ei este utilă pentru că nu există multe case de negustori aşa bine păstrate în Europa şi pentru încercarea de identificare a unei astfel de clădiri în Sibiu.

Faţada este austeră. Un blazon a apărut mai târziu. Casa are pivniţă, parter şi etaj. Accesul principal era în corpul de clădire dinspre Hirschergasse (actuala intrare este din secolul al XIX-lea şi în curte, din străzile laterale. Cu alte cuvinte, clădirea avea trei compartimente la subsol şi parter, aşa cum aveau toate casele de acest gen din Europa. Mărfurile intrau cu căruţele în curte de pe lateral, iar negustorii şi alţi cetăţeni pe intrarea din faţă. Subsolul era comparti­mentat în trei spaţii, cu un şir de camere mici înspre strada principală şi o cameră mare dispusă în paralel, separate de un cori­dor. Spaţiul din spate cu nivelul de călcare  mai adânc decât cel din faţă, era la rândul lui compartimentat. Remarcăm că subsolul e denumit probabil pentru a-l delimita de construcţia aparţinând negustorilor, pivniţe oraşului (Burzenland, p.170-172)

Parterul era dispus după planul pivniţei, păstrând spaţiul mare din spate. În schimb etajul se prezenta ca un spaţiu bine luminat şi generos volumetric, folosit pentru întruniri.

Spre deosebire de Braşov, casa negus­torilor din Straslund are o faţadă impre­sionată. şi ea are un subsol imens de 1400 mp. Spre deosebire de Braşov, casa negustorilor din Straslund s-a transformat în sediul al primăriei.

Ca şi la Braşov, la Straslund, oraş din Liga Hanseatică, planul construcţiei este format din  două corpuri de clădiri înguste, cu bolţi de vânzare, deschise spre curtea interioară de la parter. Actuala clădire, adică sediul Primăriei, datează din jurul anului 1400, cu începuturile în secolul al XIII-lea. În jurul anului 1230 au început lucrările la prima construcţie a negustorilor. La început, clă­direa a servit pentru vânzarea unor anumite mărfuri cum erau  pânzeturile scumpe din Belgia, dar  şi ca un "Kophus", adică un magazin universal, pentru diverse mărfuri.

În secolul al XIV-lea, după cum ne spune Wikipedia, clădirea negustorilor din Stralsund a suferit extinderi semnificative: în 1340, clădirea a fost completată la nord şi sud cu săli de şedinţe pentru consiliul oraşului, o sală mare şi faţada în 1444, orientată spre vechea piaţă din nord. Faţada a fost bogat decorată cu figuri şi cu blazoa­nele prinţilor, devenind emblematică pentru oraş.

 

ANEXĂ: Unităţi de măsură folosite în Sibiu

O anexă despre unităţile de măsură folosite în vremea lui Thomas Aromatarius poate fi utilă spre înţelegerea mecanismului comerţului sibian.

Reglementările cântarului par stricte, existând relaţii chiar între unităţile de măsură. "Tausend soll weygen fuenf Czentner" ("O mie trebuie fie cinci măji"). Din acelaşi document cunoaştem măsura numită pfunt-pfund sau livre (în alt loc) în traducere fund. Pe lângă fund şi deja pomenitul czenten (chintal sau majă) în documente negustorilor şi meşterilor mai apare ca unitate de măsură "Ehle" / "Elle", cot, unitate pentru lungime şi un submultiplu al fundului numit "lott" (a 45-a parte din fund) sau "loth" reprezintă a 16-a parte din marcă (după care sunt impozitaţi cetăţenii oraşului).

La vamă se plătea taxa pe marfă sau pe cap de animal, nefiind nevoie în ultimul caz de cântar. Cu peştele adus de olteni era altceva.

În socotelile vigesimei Sibiului din anul 1500, cuprinzând  taxa plătită de negustorii din Oltenia, uneori mărfurile sunt men­ţionate împreună cu taxa şi cantitate, alteori numai cu taxa plătită. De obicei pondul era folosit ca unitate de măsură. În unele cazuri se foloseşte massa explicată de editori "zenteur".

Cerealele erau cântărite şi apoi depuse în gropile de provizii la  Sibiu. Între 1471 şi 1472 au fost consemnate şase gropi de provizii care măsurau fiecare între 100 şi 175 "cubulos".

Unităţile de măsurat greutatea folosite în Transilvania până la apariţia sistemului modern, metric (după Nicolae Stoicescu, "Cum măsurau strămoşii" - Bucureşti, 1971, publicată online de www.dacoromania.ro, p. 269-284 şi Maria Pakucs Willcock, "Sibiu-Hermannstadt - Oriental Trade in sixteen century Transylvania", Wien  2004, p.183-184, cântarul (centenarius, zentner, kantner, în Sibiu), otomana; este o unitate care echivala cu 120-144 funzi transilvăneni. Cea vieneză avea doar 115, 1/4 . Echivala cu 63,9 kilograme, fiind cea mai mare greutate. Cu cântarul se cântăreau măslinele, orezul, bumbacul, etc.

"Libra" (fondul) era a o suta parte a unui cântar şi avea 0,50 (0,25) kg.

"Lotul" era 1/40 din font. În alte părţi ale Europei era 1/30 (1/32) din font, adică 10-50 gr.

"Chintalul" (ffyrtayl) era egal cu 30 fonţi

"Litter" (hidra) echivala cu 320 g. Borangicul se cântărea cu litter.

"Pondus equuus" se folosea la cântărirea peştelui, masiv cumpărat din Muntenia; cântărea 125 kg.

"Massa" se folosea pentru ceară şi lână.

Pantofii se vămuiau şi comercializau la pereche. Alte obiecte cum erau covoarele, se vindeau la bucată ("pecia")

Foarte important pentru studiul istoriei locale este "lothonul", unitate de măsură a mărimii gospodăriei sibienilor, după care se plăteau impozitele. La sfârşitul secolului al XVII-lea, lothonul echivala cu o sumă cu­prinsă între 2-8 florini. Funcţionarii superiori erau scutiţi de impozitul pe casă.

În registrul de socoteli sunt menţionate mai multe unităţi de măsură pentru greutate şi volum. Atenţie: se menţionează în registre cantitatea, unitatea de măsură, uneori marfa şi suma, chiar calcule de greutate.

(După Rechnungen, Hermannstadt, 1894, p.139, 146 etc) "pondera equi 11("pondus equus" era o măsură pentru peşte şi cântărea 125 kg), facit kanther 25, kanthner 1 pro". p. 286

"pro quartale unius centenarii pulveris", p.343, (o pătrime din zentner)

"ponderis terestris" ?, p.11;

kanthner sau libra piperis;

viertel hohlmmasz (un sfert din kuebel, cubulos);

litter, p.330 -33: "1 hermisz litter" (editorul defineşte hermisz ca bacca, un fruct oriental); cu litter se măsura bornagicul (inf. Maria Pakucs Willcock, op. cit, p. 183-184)

"crocum(şofran) libras  16 1/2" p.331

"piperis libras 2, piperis kanthner 1/2  fl 21 kariofolorum (cuişoare) libras 8...   6 den"
( p.335)

"echtel, octavia, pinta" (aproape un litru), urna (găleata) este măsura folosită şi în ţările Române

p.348: "item pinta…, ut mensuram mel eodem temporum ...8 den"; "...pleno vase vini veteris simul computando pinta seu ocualia 2 fl (p.496) vinul vechi a fost dat voievodului în 1508.

p.137; "urnas 18, octava 3" în valoare de "5 den, 76 solutum" în 1494

"acetum octava numero 9....   36 solutum"

"pisa cubulum, o jumătate...    60 solutum"

"accectum octavas  29....    1 fl,16 solutum (octava ,octalia era 1/8 din vadră, se mai numea "eitel" sau "etel")

"kantner numero 2 minus libra 8......7 den, 65 solutum"

"reysz kantner numero 2.... 7 florini"

"viertel  1/4 kubel"

Altă unitate a capacităţii era vadra (urna sau hidria).Vadra era egală cu 5 pinte. Ea era din lemn, întărită cu cercuri din fier (Stoicescu, op. Cit, p. 178, 180.)

© Copyght foto Stralsund: Manfred SCHNEIDER, Stadtarchäologie Lübeck

© Manfred SCHNEIDER, Stadtarchäologie Lübeck

© Manfred SCHNEIDER, Stadtarchäologie Lübeck

© Manfred SCHNEIDER, Stadtarchäologie Lübeck






comentarii
3 comentarii

Mentiunea casei negustorilor in lucrarea lui Seivert din 1869 (la pagina 23, nu 22), este urmatoarea:
"Das Kaufhaus, in welches diese fremden Händler ihre Waaren einlagern mußten, lag an der Stelle der jeßigen römisch -katholischen Pfarrkirche, hier dursten sie dieselben während ihrer Anwesenheit selbst besorgen und verkaufen, bei ihrer Abreise aber mußten sie die noch übrige Waare ihrem Wirthen unter dem Siegel des Hausgrafen in Verwahrung geben und Ersterer konnte sie auch mit Einwilligung des Hausgrafen verkaufen."
mb
19.02.2021 09:47
Am auzit multe vești bune despre DR WALE. Un prieten de-al meu care a jucat la loterie mi-a spus cum DR WALE i-a dat numărul norocos să câștige. Un prieten mi-a povestit cum DR WALE l-a readus pe soțul său la ea. Un prieten de prieten explică modul în care DR WALE l-a ajutat să câștige un loc de muncă pe care îl luptă de ani de zile. Un prieten a vorbit și despre modul în care DR WALE o ajută pentru sarcina copilului. Un prieten a povestit cum DR WALE o ajută să oprească divorțul când soțul ei intenționa să divorțeze de ea. După ce a auzit multe alte lucruri bune pe care le-a făcut pentru alți oameni din întreaga lume. Nu am de ales să îl contactez și să-i împărtășesc problemele mele. I-am spus cum soțul meu se comporta greșit față de mine și copii. După ce i-am spus, mi-a cerut să trimit numele soțului meu, ceea ce am făcut. Mi-a spus că va face o vraja pentru mine. El spune că odată ce a vrăjit, soțul meu va fi drăguț și eu și copiii. Într-adevăr, după ce vraja a fost aruncată, soțul meu începe să acționeze normal înapoi la noi acasă. Acum are grijă de noi acasă. Puteți contacta DR WALE pe E-mail drwalespellhome@gmail.com SAU WhatsApp: +2347054019402
Tanja Rodic
20.02.2021 04:06
Multumesc lui mb.
In unele locuri apare gresit Straslund.Imi cer scuze.
PMB
20.02.2021 08:56
Din aceeasi categorie
Electrica Furnizare

publicare anunturi

Somarest

SEVIS

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
Licitatie publica

accentmedia