La crucea din Dealul Guşteriţei, monument ridicat în memoria soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial, în data de 13 august a.c., la ora 12 , mai mulţi sibieni vor protesta împotriva proiectului de exploatare minieră, prin care se preconizează defrişarea unei suprafeţe de 45 ha de pădure din Dealul cunoscut sub denumirea de "Austeriţa". Iniţiatorii acţiunii susţin că semnatarii protestului, numit simbolic - "Salvaţi Dealul Guşteriţei", vor să sensibilizeze oficialităţile publice şi cetăţenii asupra unui demers care contravine interesului local şi prin care se încalcă şi angajamentele luate de România faţă de UE, privind politicile de protecţie a mediului înconjurător. Organizatorii evenimentului din 13 august mai susţin că o firmă austriacă din domeniul producţiei de cărămidă şi ţiglă şi-a propus extinderea mineritului de suprafaţă (proces tehnologic existent în zona Dealul Guşteriţei), în urma căruia ar scoate din circuitul împădurit o suprafaţă totală de 45 ha. Iniţiatorii mai susţin că au întocmit o petiţie online semnată de peste 400 de sibieni care ar dori sistarea acestui proiect, precum şi păstrarea zonei verzi din Sibiu şi din împrejurimi. Firma cu pricina, incriminată de semnatari, activează în Turnişor şi a primit deja petiţia nemulţumiţilor, petiţie care conform declaraţiei organizatorilor mitingului ar fi depusă atât la Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), cât şi la Primăria Sibiu. Consilierii locali vor primi, la rândul lor, în mape, la proxima şedinţă, nemulţumirile scrise ale sibienilor. Aşa cum ne-au declarat organizatorii mitingului, se speră într-o atitudine responsabilă din partea consilierilor locali, mai ales că ei au primit mandatul de reprezentativitate din partea electoratului sibian, pentru a-i apăra drepturile. Reprezentanţii Agenţiei Locale de Protecţia Mediului Sibiu, în răspunsul returnat solicitanţilor au precizat că acest caz nu este de competenţa lor, ci de cea a structurii naţionale. Directorul executiv al APMS, ing. Stelian Ionel Naicu, ne-a declarat că pentru acest proiect au fost întocmite toate documentele aferente şi că nu au fost excluse evaluările legate de impactul pe care îl poate produce extinderea carierei. "A fost înaintat acest proiect spre studiu şi aprobat de o comisie de avizare tehnică din care fac parte, din câte ştiţi, reprezentanţii Companiei Apele Române, Autorităţii de Sănătate Publică, Regiei Naţionale a Pădurilor etc... Exploatarea, în momentul în care o să primească avizul favorabil, va fi de 1 ha de pădure defrişată/an, proces ce se va extinde pe o durată de mai mulţi ani". Protestatarii vor să atragă atenţia opiniei publice şi a oficialităţilor abilitate asupra temerilor sibienilor că în urma acestui demers de defrişare, a celor 45 ha de pădure, Sibiul o să mai piardă din "plămânii verzi", care şi aşa sunt destul de puţini comparativ cu ritmul de poluare cu noxe, înregistrat în ultimii ani datorită, în special , numărului mare de autoturisme. O altă temere vizează debitul apei care străbate Guşteriţa, care în momentul unor ploi abundente ajunge la cote inundabile. Semnatarii "jalbei" spun că pârâul Trinkbach în urma acestei despăduriri ar ajunge în situaţia de a prelua cantităţi mai mari de averse, prin defrişarea de pădure, cumulând cantităţi mai mari de apă pluvială, peste capacitatea albiei actuale, fapt ce ar duce la inundarea unor zone. În fine, se mai pune în discuţie şi praful produs de unităţile de escavare, praf care ar ajunge în Sibiu datorită curenţilor de aer, care sunt specifici zonei amintite. Directorul general al firmei austriece, care îşi desfăşoară activitatea la Turnişor, Rusu Augustin, ne-a precizat că ştie despre demersul iniţiativei "Salvaţi Dealul Gusteriţei", dar că în opinia lui demersul de protest este exagerat. "Este vorba de o fâşie de pădure tânără, care se încadrează în criteriile de defrişare. Noi am lansat proiectul în urmă cu doi ani, şi avem un studiu de fezabilitate realizat de un institut abilitat din Bucureşti. Solicitarea noastră este cunoscută de Agenţia Naţională de Minerit şi de cea a Mediului. Exploatarea hectarelor se face pe o durată de 50 de ani. Dacă legiuitorul aprobă proiectul, noi trebuie să oferim în schimb celor de la Direcţia Silvică Sibiu un teren de 5 ori mai mare decât cel defrişat. Deocamdată stagnăm deoarece din martie 2008 a fost schimbat codul silvic şi încă nu au fost publicate normele metodologice. Eu vreau doar să-i liniştesc pe sibieni că nu derulăm nimic ilegal, nimic care să contravină normelor europene. În susţinerea celor precizate vin cu un simplu argument, anume că suntem singura societate din ţară, de acest profil, care a exclus din procesul tehnic glăzurirea cu plumb", a afirmat în final interlocutorul nostru.