Povestea Muzeului ASTRA începe în urmă cu mai bine de un secol, odată cu pri­mele manifestări ale unui vis al românilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, o colecţie etnografică. Aceasta avea rolul de a pune în valoare cele mai reprezentative mărturii despre specificul românesc, despre ceea ce ne diferenţia în comparaţie cu alte popoare, lucruri şi fenomene care puteau explica tuturor cine suntem. „Productele” măiestriei românilor trebuiau să reprezinte dovada creativităţii tehnice şi a hărniciei acestui neam. Prima expoziţie a Muzeului Asocia­ţiunii, instituţie de la care provine numele ASTRA, a avut loc în 1905. De atunci, aproape că am pierdut şirul evenimentelor expoziţionale găzduite de aceast spaţiu în care cultura şi tradiţia românească şi-au găsit un loc  binecuvântat. Tot aici, sunt reunite toate informaţiile care ne reamintesc de vremuri ancestrale. Printre ele am aminti şi acele date legate de calentarele ţărăneşti. În dreptul lor am pune şi "Calendarul de ceapă",  tradiţiei, care se păstrează şi astăzi. Potrivit tradiţiei înainte de orice, femeia care se învredniceşte cu asemenea calendar spune o rugăciune şi îl roagă pe Dumnezeu să fie milostiv cu cei credincioşi, cu toate culturile oamenilor şi să le dea un an bun. Calendarul de ceapă reprezintă cea mai veche prognoză meteorolo­gică de pe plaiurile româneşti. Ţăranii ştiau, în urmă cu sute de ani, cum va fi vremea în următorul an şi de cele mai multe ori predicţiile calendarului de ceapă se adevereau. Pentru a face calendarul de ceapă se folosesc o ceapă mare şi evident filele de calendar. Ceapa aleasă se taie în jumătate şi se aleg apoi foiţele de ceapă. Acestea se denumesc şi se aşază pe calendar, în dreptul lunilor. Peste fiecare foaie de ceapă se pune sare, în cantitate egală. Calendarul de ceapă  trebuie făcut la cumpăna anilor şi se aşteptă până dimineaţa. A doua zi di­mineaţa, se află prognoza vremii ea după  cantitatea de apă adunată în fiecare foaie de ceapă pusă pe lunile din calendar. Dacă într-o foaie nu este apă deloc, acea lună va fi secetoasă, iar o foaie plină de apă pre­vesteşte că luna respectivă va fi ploioasă. Potrivit calen­darului de ceapă de anul acesta, predicţiile meteoro­logilor pentru luna ianuarie se adeveresc: va ninge şi vor cădea precipitaţii. Februarie va fi uscat şi geros, iar în martie din nou vom avea ploi şi ninsori. August şi oc­tombrie se anunţă cele mai secetoase luni, iar noiem­brie şi decembrie 2016 sunt lunile în care ceapa a lăsat cea mai multă apă.