Tribuna
Ministrul Daea, la Festivalul Verzei de la Moşna: "Voi mi-aţi dat o diplomă, eu vă dau sufletul meu!"
Ministrul Daea, la Festivalul Verzei de la Moşna:

De 12 ani, comuna Moşna ţine să sărbătorească legu­micultura, pe valea ce stră­bate satul şi Mediaşul. Încă din sec. al XVI-lea, varza se cultivă în grădinile sătenilor şi pe hotar, încercând să nu piardă bătălia cu porumbul, imaginea luptei cu varza fiind ilustrată sugestiv de pictorul Nicolae Cercel. Timp de trei zile, târgul de produse tra­diţionale oferă producătorilor locali posibilitatea să-şi valo­rifice produsele, toţi fiind mul­ţumiţi că nu mai "bat dru­mul" până în piaţa Mediaşu­lui, mulţi fiind deja cunoscuţi şi vânzând surplusul de pro­duse chiar din curtea gospo­dăriei. În timp ce secuii şi oltenii îşi vând produsele în poarta casei sau la margi­nea tarlalei, comerţul rural din judeţul Sibiu s-a restrâns în pieţele oraşelor sau ale târgurilor de ţară. Programul manifestărilor a păstrat linia tradiţională, micile modificări fiind generate de evenimente obiective. Dezvelirea Monu­men­tului Eroilor a fost repro­gramată pentru luna noiem­brie, artistul plastic Adrian Po­pescu sugerând amâna­rea, pentru finalizarea lucrării în bune condiţii. Primarul Eu­gen Roba le-a propus invi­taţilor participarea la un picnic or­ga­nizat într-unul din locurile de popas ale eco­muzeului - "Gaura Muntea­nului" - un bun prilej pentru participanţi să admire şi peisajul de toam­nă pe coli­nele Moşnei, în toată splen­doarea lui.

Simpozionul "Marea Unire şi gastronomia" a dat prilejul unei reale dezbateri legate de "Centenarul Marii Uniri", eve­nimentele care l-au prece­dat, rolul presei şi al Tribunei în realizarea "miracolului is­toric românesc", dar şi eve­ni­mentele care au urmat Ma­rii Uniri. Dezbaterea susţinu­tă de doi profesori de istorie, Ionel Şotropa (directorul Şcolii St.L.Roth) şi Gabriel Po­pescu, a oferit prilejul cu­noaşterii contribuţiei comu­nei Moşna la evenimentul isto­ric de la 1918, celor 14 eroi morţi în Primul Război Mondial trebuind să li se adauge contribuţia istorică a marelui intelectual sas St. L. Roth, cel care a susţinut - pâ­nă la moarte - egalitatea naţionalităţilor, militând pen­tru respectarea drepturilor a­cestora. Lansarea Gazetei de Moşna (nr.12) a oferit pri­lejul prezentării demersurilor Primăriei Moşna de a înnoda relaţiile de frăţietate între localităţile cu numele de Moş­na existente în provin­ciile istorice româneşti, înce­putul fiind făcut prin pactul istoric încheiat cu comuna Moşna din judeţul Iaşi, si­tuată pe "Drumul de glorie al Armatei române în Primul Război Mondial".

La un secol de la Marea Unire, gastronomia locală nu s-a schimbat, putând fi ancorată perfect în legea "celor 2 M = Mâncare şi Miş­care", dna dr. Cristina Dumi­trescu şi Ovidiu Drăguşanu subliniind importanţa eveni­mentelor cultural - econo­mice locale pentru dezvol­tarea durabilă a mediului rural. Dotarea comunei Moşna cu utilaje şi accesorii pentru întreţinerea domeniului pu­blic este ultimul proiect în­cheiat de comuna Moşna, derulat prin accesarea fon­durilor europene nerambur­sabile prin G.A.L. Podişul Mediaşului şi C.R.F.I.R. 7 Centru Alba, respectiv O.J.F.I.R. Sibiu. Seara de vineri, 12 octombrie, s-a încheiat pe ritmuri de jazz - folk - pop în pivniţa casei pa­rohiale evanghelice Moşna, recitalul "Muzica în Cetate" fiind susţinut de cunoscutul interpret medieşean Vasile Pădure şi formaţia sibiană Izzy Jazz Duo. În ambianţa plăcută şi relaxantă a primei zile a festivalului, toţi partici­panţii au primit diploma cen­tenarului. Trebuie să-l men­ţionăm pe Manfred Brand, cel care - la 81 de ani - a ţinut să fie alături de comunitatea pe care a sprijinit-o încă din 1990.

A doua zi marea vedetă a fost ministrul Agriculturii, Pe­tre Daea, organizatorii do­rind ca manifestările să fie reprogramate astfel încât să participe şi delegaţia aces­tuia. Decalarea de program a fost aşteptată de toţi par­ticipanţii, localnici şi vizitatori, semn că vizita a fost preţuită, înaltul oaspete dăruind ma­ni­festării vizibilitatea şi re­cunoaşterea publică, la înalt nivel guvernamental. În pre­zenţa oficialităţilor s-a ţinut parada căruţelor, "bătălia" între cal şi tractor fiind încă în favoarea primului, aici în Moşna. Au defilat cu produse agricole, în aplauzele tuturor: copiii  Tudor Bîrsan şi Bog­dan Toma (trăgând un căru­cior) dar şi atelajele conduse de Şamul Viorel, Moldovan George, Şelariu Nicolae, An­ghel Marin, Moldovan Ioan, Ceapă Ionuţ, Ceapă Bogdan şi tractorul familiei Banea Ioan. După Imnul de Stat al României, primarul Eugen Roba a deschis manifesta­rea, luând cuvântul toate ofi­cialităţile prezente: prefectul judeţului Sibiu Adela Maria Muntean, subprefectul Hora­ţiu Marin, vicepreşedintele C.J. Sibiu Marcel Luca, sena­torul Viorel Arcaş (prezent la toate ediţiile), dar şi ministrul Petre Daea, toţi subliniind şi apreciind importanţa conti­nuării tradiţiei şi valenţele culturale ale ediţiei a XII-a a festivalului. În cuvântul său - ministrul - descriind lunga trudă a agricultorului în cul­tivarea verzelor, a mulţumit co­munităţii şi primarului afir­mând: "Voi mi-aţi dat o diplo­mă, eu vă dau sufletul meu!". În festivitatea publică de premiere a "cuplurilor de aur", 20 de familii - vizibil emoţio­nate - au fost felicitate de toa­te oficialităţile prezente pen­tru longevitatea "Casei de piatră", întemeiate în urmă cu o jumătate de secol. Într-o lu­me în schimbare, când toate tradiţiile şi bunele obiceiuri seculare sunt puse sub sem­nul întrebării, se cuvine să menţionăm aceste familii care ne oferă modelul unor experienţe de viaţă truditoare, dar pline de satisfacţii: în Moş­na, familiile Suciu Gheor­­ghe şi Maria, Diacu Ioan şi Elena, Suciu Romulus şi Victoria, Lenghel Nicolae şi Victoria, Cercea Anton şi Ana, Şrom Ilie si Floarea, Urdea Traian şi Aurica, Zlagner A­vram şi Amalia, Comiza Ilie şi Elisabeta, Trifan Teofil şi Eu­genia, Duca Ioan şi Ana, Moldovan Ioan şi Maria, Flo­rea Petru şi Olivia, Povară Ioan şi Ana, Ganea Vasile şi Eugenia, Diac Toader şi Eli­sabeta; în Alma Vii familiile: Aron Aurel şi Violeta, Stângu Viorel şi Glicheria, iar în Nem­­şa, familiile Ganea Te­ren­te şi Suzana, respectiv Les­ca Sonu şi Olimpia. Du­pă "Te Deum-ul" oficiat de preotul Radu Părău, în spec­tacolul folcloric "MOŞNA ÎN SĂRBĂTOARE - Uniţi în cân­tec şi joc", au evoluat toate an­samblurile folclorice invi­ta­te: "CUNUNA MOŞNA", CU­NUNIŢA" Alma Vii, "CU­NU­NA" Agnita, "60 PLUS" Alba Iulia şi grupul folcloric "IZVOA­RELE" Blaj. Au sus­ţinut re­citaluri interpreţii de muzică populară Filuţ Tabă­ră, Maria Dan Păucean şi Mi­rela Mă­nescu Felea. Surpriza zilei a fost recitalul folk sus­ţinut de muziciana şi inter­preta Mag­da Puskaş şi Va­len­tin Moldo­van, ritmurile ce­naclului "Fla­căra" fiind reîn­viate în centrul istoric al Moşnei.

Ministrul Petre Daea a in­sistat să viziteze şi să cum­pere produse de la fiecare stand, dezamăgind vânzăto­rii care - din respect - doreau să ofere cadou legumele înaltului oaspete. În faţa că­ruţelor pline cu varză, minis­trul a surprins producătorul, cântărind "cu mâna" două verze şi precizând cu exac­titate greutatea lor, fiind con­firmat de cântar; afirmând că "meseria de agronom nu se uită", a lăudat varza de Moşna apreciind că "e ca piatra", verzele fiind îndesate şi bine făcute. Toate oficialităţile au vizitat biserica cetate, cu "turnul slăninilor", dar şi casa ecomuzeu cu biblioteca din şură, în căminul cultural fiind asigurată degustarea pre­pa­ra­telor culinare din varză.

Duminică, "Aici Radio Vacanţa Moşna!" a animat - în continuare - târgul de pro­duse tradiţionale, Cornel Fu­ga­ciu şi DJ Romi Diac asi­gurând tuturor vizitatorilor o ambianţă de sărbătoare, specifică comunei recunos­cute în ultimii ani ca o "Ca­pitală a Culturii Tradiţionale pe Târnave".

Manifestarea a fost cofi­nanţată de Consiliul Jude­ţean Sibiu, prin C.J.C.P.C.T. Cindrelul - Junii Sibiu.

Marius HALMAGHI







comentarii
1 comentarii

in a doua poza, pe scena este varza cu microfon
....
16.10.2018 11:53
Din aceeasi categorie
Festivalul Gradinilor Sibiu

EVENIMENT TV
VISA MEDICA
visa medica
Cartuse toner, unitati cilindru
adi eco
Licitatie publica

ACCENT MEDIA