Tribuna
PNL
Mecenatul românilor şi Fundaţia Gojdu, în armonie cu Hotărârea Sfântului Sinod (cu privire la anul omagial 2020)
Adrian POPESCU
920 vizualizari
Mecenatul românilor şi Fundaţia Gojdu, în armonie cu Hotărârea Sfântului Sinod (cu privire la anul omagial 2020)

 

În armonie cu Hotărârea Sfântului Sinod la anul omagial 2020 declarat a fi ,,Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor”, dar şi ,,Anul comemorativ al filan­tropilor ortodocşi români”, Mitropolia Ardealului şi Fundaţia Gojdu au în vedere, pe agenda anului omagial, să organizeze şi manifestări dedicate lui Emanuil Gojdu ,,cel ce a fost un bun, apre­ciat şi elogiat român, dar şi un fiu iubit al Bisericii Orto­doxe”. În fapt este un act de normalitate dar şi de a aduce prinosul de recunoaş­tere faţă de cel care se numără printre reputaţii filantropi orto­docşi români. Cum preparativele încep din această lună, am primit câteva informaţii utile cu bunăvoinţa pr.prof. univ. dr. Aurel Pavel, prodecanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, care este şi secretarul Fundaţiei Gojdu

- Distinse prodecan, anul viitor Fundaţia Gojdu, cu sprijinul şi binecuvântarea Mitropolitului Ardealului, va acorda atenţia cuvenită şi filantropului Gojdu, devoa­lând aspecte mai puţin cunoscute pentru opinia publică.

- Aşa este. Fundaţia sau mai corect ,, Fondaţiunea lui Gojdu”, denumire conformă actului testamentar, care a fost înfiinţată în anul 1870 în fruntea căreia trebuia să fie Mitropolitul Ardealului ( n.n. la acel moment fiind Andrei Şaguna) este rodul filantro­pului Emanuil Gojdu. În anul 1870 averea lăsată (estima­tă la 178.000 florini) era constituită dintr-un complex arhitectonic în centrul Bu­dapestei, din valori bancare (sume de bani depuse în bănci, 2306 acţiuni diverse, titluri de împrumuturi publice şi acţiuni depozitate la unităţi bancare din Budapesta). După adoptarea ,,Statutelor Fondaţiunii Gojdu”, „Repre­zentanţa fundaţiei” (din care făceau parte Mitropolitul ortodox român al Ardealului şi episcopii ortodocşi ro­mâni din Ungaria şi Tran­silvania, alături de încă trei bărbaţi civili) a activat con­form actelor juridice recu­noscute prin lege. În primii 48 de ani Fundaţia Gojdu a acordat peste 4.455 de burse de studii şi 928 de ajutoare financiare tinerilor români ortodocşi din Unga­ria şi Transilvania. Trebuie să precizăm că în 1920, patrimoniul Fundaţiei Gojdu a rămas aproape în între­gime în Ungaria, Reprezen­tanţa Fundaţiei funcţionând la Sibiu, grupată în jurul Mitropolitului Ardealului (pre­şedinte de jure), iar Admi­nistraţia Fundaţiei la Buda­pesta (în complexul de clă­diri al Curţii Gojdu). Bene­ficiarii testamentari ai Fun­daţiei Gojdu devin tinerii studioşi români ortodocşi din România, Ungaria, Ser­bia şi Slovacia. În conse­cinţă, Reprezentanţa din Sibiu şi Mitropolia Ortodoxă din Transilvania au solicitat Guvernului Ungariei prin Guvernul României să se asigure astfel funcţionarea prevederilor testamentare privind patrimoniul Fundaţiei Gojdu. Conform art.249 al Tratatului de Pace de la Trianon din 1920, Ungaria avea obligaţia de a restitui patrimoniul Fundaţiei titula­rilor. În urma negocierilor a fost semnat acordul dintre România şi Ungaria privind restituirea patrimoniului Fundaţiei. Chiar dacă acor­dul definitiv a fost rectificat de România şi de Ungaria datorită izbucnirii celui de Al Doilea Război Mondial, acesta nu a mai fost aplicat, patrimoniul Fundaţiei Gojdu fiind naţionalizat de regimul comunist din Ungaria în 1952. Activitatea Fundaţiei a fost întreruptă atât în Ro­mânia, dar Mitropolia Bana­tului şi cu sprijinul Mitro­poli­tului Antonie Plămă­deală, Fundaţia Gojdu şi-a reluat activitatea, având sediul la Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr.5, actualmente în Piaţa Mare nr 10 (Casa Haller). Formula de funcţionare pu­blică româno-ungară adop­tată în 2004 ar suporta unele discuţii… dar dincolo de acest aspect noi continuăm să respectăm testamentul şi ,,Statutele Fondaţiunii lui Gojdu”.

- Ce ar mai trebui să evi­denţiem la filantropul Ema­nuil Gojdu?

- Ar fi multe de menţionat despre Emanuil Gojdu. Poate ar merita să menţio­năm câte ceva despre spiritul lui european, despre faptul că a reprezentat o voce cu autoritate a românilor în mediile politice ale Impe­riului Habsburgic şi ale Im­pe­riului Austro-Ungar, con­tribuind astfel la conturarea şi sprijinirea idealurilor acestora….un catalizator al legăturilor culturale româno-ungare, un interlocutor apre­ciat şi ascultat în cercurile politice din Budapesta, dar şi un exponent elocvent al idealurilor naţionale ale românilor. Nu putem omite încă un aspect important, anume că a fost şi un vizio­nar, proiecţiile sale ajungând până în cheia zilelor noastre. Imagistica lui Gojdu apare surprinzător de actuală şi
s-ar traduce fericit în marea familie europeană antici­pând convergenţa destinelor României şi Ungariei la începutul mileniului trei. A-i cinsti memoria astăzi în­seam­nă a-i respecta voinţa testamentară. Faptul că unii dintre beneficiarii burselor acordate de Fundaţie au ajuns să fie membri ai Aca­demiei Române ne spune multe despre impactul şi rodnicia acestor burse..

- Dincolo de susţinerea ortodocşilor români, ce ar mai fi relevant în viaţa lui Gojdu?

- De facto Biserica noastră străbună, care s-a împăr­tăşit din plin, de-a lungul vremii, de binefacerile aces­tui mare fiu al ei, are datoria de a păstra vii marile sale realizări, promovarea idea­lurilor naţionale şi religioase în conştiinţa tuturor. Să nu uităm de rolul lui Gojdu în formarea elitei intelectuale, permiţând sutelor de tineri din fostul Imperiu Austro-Ungar să studieze la Univer­sităţi din Europa Centrală şi de Vest. Cei enunţaţi, oame­ni de cultură şi de ştiinţă, bravi români transilvăneni, au trudit nu numai la afir­marea Bisericii noastre Orto­doxe, ci au participat la edificarea statului unitar român, perfect integrabil constelaţiei de state şi de­mo­craţii ale Europei seco­lului XX. În fapt, Emanuil Gojdu a fost fidel unui gând exprimat în 1862 şi căruia îi dau citire:,,Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dum­nezeirea, căci m-a creat român, iubirea ce am către naţiunea mea neîncetat mă îmboldeşte a stărui în faptă ca încă şi după moarte să erumpă de sub gliile mormântului spre a putea fi pururea în sânul naţiunii mele.” Mai trebuie subliniat faptul că înaintea împlinirii Marii Uniri, a fost împlinită unitatea culturală. Au fost create şcoli unde s-a format elita intelectuală româneas­că, cu aportul la trezirea naţională. Emanuil Gojdu a avut, în/din această privinţă un rol deosebit… fiind, cum scria un contem­poran ,,tare învăpăiat”. Nu trebuie uitat apelul pe care Gojdu l-a adresat boierilor din Moldova şi din Ţara Româ­nească, în care le cerea să-şi arate dragostea de patrie, să sprijine scrierea şi tipă­rirea de cărţi ,,în limba patrio­ticească”, mai mult să nu uite ,,naţia, dulcea mamă” şi să îi dăruiască din marile averi pentru a-i sprijni pe învăţaţii neamului. În acest sens, Gojdu a dat pildă demnă de urmat, fiind unul dintre fondatorii Astrei şi cel care a organizat Comi­tetul pentru ajutorarea tinerilor jurişti de la Universitatea din Pesta.

- Ce informaţii am mai putea oferi cititorilor Tribu­nei, din evenimentele pe care le derulaţi în 2020?

- Activităţile Fundaţiei Gojdu se vor desfăşura cu sus­­ţinerea şi aprobarea Mitropoliei Ardealului….cu binecuvântarea Mitropo­litului Ardealului, o proiecţie pe măsura Bisericii noastre mamă. Vom solicita Înalt Prea Sfinţiei Sale Părintelui Laurenţiu Streza, Arhiepis­copul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, să ne îndrume spre buna ctitorire a demer­surilor menite să încunu­neze cu succes sesiunea internaţională de comu­nicări, expoziţia de exterior cu documente de arhivă, con­ce­pută pe aleea din faţa Bibliotecii ASTRA, pentru care am conceput patru cuburi publicitare care vor conţine portretistica E. Gojdu, citate, date biografice, reproduceri documente. Vom mai vernisa o expoziţie de carte şi documente în foaierul Bibliotecii ASTRA, vom edita un volum intitulat  "Emanuil Gojdu în Telegraful Român", volum axat pe transliterarea şi reprodu­cerea articolelor legate de activitatea lui Emanuil Gojdu în perioada 1853-1870. În fine vom republica volumul "Fundaţia Gojdu 1871-2001" (n.n. autorii fiind Cornel Sigmi­rean şi Aurel Pavel) o ediţie revizuită şi adnotată. Dorinţa noastră şi a Înalt Prea Sfinţiei Sale Părintelui Laurenţiu Streza, Arhiepis­copul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului este de a da evenimentului de la Sibiu măreţia cuvenită/meritată de fiu al Bisericii noastre, Ema­nuil Gojdu reestetizând com­poziţional efigia monu­mentală a celui aflat în ,,agora filantropilor ortodocşi ro­mâni”. În spiritul şi în nota eforturilor noastre conjugate trebuie să mai precizez că Fundaţia Gojdu a constituit la Biblioteca Astra din Sibiu o colecţie de carte - Colectia Emanuil Gojdu, care cuprin­de peste 600 de volume, istorie, literatură, etnografie, me­morialistică etc. Toate aceste volume se referă la comunităţile româneşti din Ungaria, Basarabia, Ucraina şi Serbia , fiind puse la dis­po­ziţia celor interesaţi. Această colecţie sperăm să o mărim în 2020 prin noi donaţii destinate Fundaţiei Gojdu.

 






comentarii
3 comentarii

La fel de utilă ar fi o Fundație Tezaurul de la Moscova, ca și asta, cu aceiași pensionari obosiți în prezidii, angajați la jumate preț, că le prinde bine un bănuț, săracii. Și cu aceleași rezultate, să construiască cărți cu teorii nemuritoare. Iar fondurile Gojdu și Tezaurul Romăniei tot cum ne-am înțeles. Patrioți, nu glume.
13.12.2019 00:06
Nu ati zis nimic: e scris prost, un limbaj greu, fara context. Probabil la fel de interesant ca interlocutorii.
Niciun copil sub 21 de ani nu stie cine a fost Emanuil Gojdu, din pacate. Pentru ca niste besinosi nu stiu sa dea mai departe invatatura.

Draga Tribuna. Va rog nu deveniti irelevanti.
ionut
13.12.2019 15:22
Titlu: "Mecenatul românilor şi Fundaţia Gojdu, în armonie cu Hotărârea Sfântului Sinod (cu privire la anul omagial 2020)" - dafuq is this?
ionut
13.12.2019 15:23
Din aceeasi categorie
Food will win de war

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

management dirigentie inofrmare

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia